Page 44 - 1958-07

Pag. 4 tiir r fflt toeiALisMUi.ut Nr. tí

UMMJJJ IlÍj-I-IUII clüwlU9I>x ?k í wJ i Karow« ini • xtLtimeie şJtlri *xdíimele sim.

Conferinţa experţilor

de la Geneva

GENEVA 12 (Agerpres). Con­ Ci. S. Kirdin (U.R.S.S.), L Jur-
kievici (Polonia), F. Begounek
sfătuirea experţilor a continuat (Cehoslovacia), O. Leipunski
examinarea metodelor de desco­ (U.R.S.S.) şi Russell (S.U.A.).
perire a exploziilor nucleare cu
ajutorul captării produselor ra­ Următoarea şedinţă a avut
dioactive. Au depus rapoarte
loc In ziua de 12 iulie.

G uvernul grec nu p erm ite plecarea Congresul mondial dalaStockholm Succesul Lupta învăţătorilor japonezi
cineaştilor şi a ziariştilo r
va demonstra hotârîrea fermă ARTIŞTILOR ROM?NI împotriva măsurilor anîidenucratics
la festivalu l de la K arlo vy V a ry

ATENA 12 (Agerpres). După rală a guvernului cu privire la a forţelor păcii de a apăra pacea ÎN R. P. POLONĂ TOKIO 12 (Agerpres) TASS sit un detaşament poliţienesc de
cum relatează ziarul „Avghi“, limitarea relaţiilor culturale cu anunţă: învăţătorii japonezi, 200 persoane care a început să-i
autorităţile greceşti au reiuzat ţările socialiste de la care „nu PHENIAN 12 (Agerpres). Sa- coeziunea de nezdruncinat.a par­ VARŞOVIA 12 (Agerpres). gonească pe învăţători. In ur­
să elibereze cunoscutei artiste se vor face excepţii“. Ziarul „Av­ tidelor comuniste şi muncito­ — PAP transmite : In seara zi­ sprijiniţi de cercurile largi ale ma ciocnirilor care au avut loc
A. Valak, regizorului de iilme ghi“ denumeşte această hotărîre lutînd convocarea Congresului reşti din diferite ţări, precum şi lei de 10 iulie, Teatrul de stat opiniei publice, continuă să lup­ au fost răniţi 12 învăţători.
Dimopulos, cineastului V. Lam- „o consecinţă a războiului rece". mondial pentru dezarmare şi co­ unitatea de acţiune a clasei de operă din Varşovia a pre­ te cu fermitate împotriva intro­
brius şi unui grup de ziarişti laborare internaţională de _l-a muncitoare. In prezent, cind e- zentat opera „Aida“ de Verdi ducerii de către guvern a siste­ învăţătorii din prefectura Hi-
ai ziarelor din Atena, inclusiv Ziarul relatează că înainte, gu­ Stockholm, ziarul „Nodon Sin- xistă o zonă a păcii formată din în care rolurile principale au fost mului antidemocratic de apre­ roşima desfăşoară de asemenea
corespondentului ziarului „Av­ vernul nu permisese sportivilor mun“ în articolul redacţional ţări socialiste şi nesocialis'te şi interpretate de cunoscuţii artişti ciere a muncii învăţătorilor, care o grevă a braţelor încrucişate
ghi“ paşapoarte pentru plecarea din ţ’ările socia’liiste să vină în cind mişcarea în apărarea păcii de la Teatrul de operă şi balei urmăreşte îndepărtarea din şcoli organizată în semn de protest
Grecia cu prilejul aniversării, a „Nu există forţă care să poată a devenit cea mai puternică miş­ din Bucureşti: Maria Voloşes- a învăţătorilor cu vederi pro­ împotriva sistemului antidemo­
la festivalul internaţional al opri mişcarea victorioasă a for­ care a contemporaneităţii există cu, Elena Gernei, Mircea Bu- gresiste. După cum transmit cratic de apreciere a muncii în­
filmului de la Karlovy Vary. 50 de ani a asociaţiei-sportive ţelor păcii" scrie că în ciuda toate condiţiile pentru a prein- ciu, Mihail Arnăutu. Rolul lui posturile de radio japoneze, la
deosebirilor de convingeri poli­ tîmpina războiul. Radames a fost interpretat de 10 iulie aproximativ 350 de văţătorilor.' •
Ministrul' adjunct al Aface­ „Panatinaikos“ şi a interzis u- tice, toţi oamenii care năzuiesc Waclaw Domienienki. membri ai sindicatului învăţăto­ La 10 iulie citeva sute de
rilor Externe, Kalandzis a de­ spre un viitor fericit se alătu­ In încheiere ziarul „Nodon rilor din prefectura Ivate au or­
clarat că există o hotărîre gene­ nor oameni de cultură să ple­ ră Congresului de la Stockholm Sinmun" îşi exprimă convinge­ ganizat în faţa direcţiei prefec­ studenţi de la universitatea din
in nutnoîe rezolvării celei mai rea că Congresul mondial de turii o orevă a braţelor încruci­ localitatea Vakaiama au declarat
ce în ţările socialismului. importante probleme a politicii la Stockholm va demonstra în- şate organizată în semn de pro­ o grevă de protest împotriva in­
mondiale — problema păcii. troducerii în şcoli a sistemului
Situaţia din Cipru de apreciere a muncii profeso­

" NICOSIA 12 (Agerpres). Au­ decurs de 8 zile Hajdinicolau nu La dezvoltarea mişcării pentru „că odată hotărîrea fermă a for­ Gonducerea muzicală a avut. o test. In dimineaţa zilei de 11 iu­ rilor. La 11 Iulie la universita­

torităţile britanice au declarat va fi pus în libertate, ziarele îşi apărarea păcii, scrie „Nodon ţelor păcii de a apăra pacea ge­ pori. Jean Bobescu, iar punerea lie în locul unde se desfăşura te a avut loc un miting al stu­
vineri noaptea starea de asediu vor înceta apariţia pe timp' ne­ Sinmun“ contribuie unitatea şi nerală şi progresul omenirii. în scenă a aparţinut profesoru­ greva braţelor încrucişate a so­ denţilor.
la Paphos unde au avut loc în limitat. In acelaşi timp editorii lui Ceorge Teodorescu, regizor
cursul ultimelor zile numeroase ziarelor de limbă greacă din Ci­ îm potriva teroarei la Teatrul de operă şi balet din înrăutăţirea situaţiei
incidente V"~*jo_:sc Jntre popu­ pru au adresat un mesaj şi persecuţiilor in Cuba şi Haiti Bucureşti.
laţia greacă şi tufei rdin oraş. U.N.H.S.C.O., organizaţiilor in­ clasei muncitoare din laponii
In, seara de 11 iulie cetăţeni

turci au incendiat mai multe i- ternaţionale de presă, guvernu­ NEW YORK 12 (Agerpres). corpului de profesori ai Univer­ Publicul a primit cu căldură TOKIO 12 (Agerpres) TASS acestea fac parte grevele alo că­
ror participanţi au cerut majo­
mobile locuite de greci. lui grec şi arhiepiscopului Ma- j Potrivit relatărilor ziarului sităţii din Havana în legătură spectacolul dat de artiştii rornîni, anunţă : Ministerul Muncii al
Agenţia France Presse anun­ cu intensificarea în rindul studen­ răsplătindu-i cu aplauze înde­ Japoniei a publicat o „Carte rarea salariului şi stabilirea ţi­
karios în care se subliniază ca­ „New York Times“, organizaţia ţilor şi profesorilor a mişcării lungate. nui minim de salariu, ană-area
ţă pe de altă parte că toate zia­ împotriva dictaturii. albă“ ale cărei date ilustrează legalităţii muncii, îmbunătăţirea
rele de limbă greacă din Cipru racterul arbitrar al acţiunii au­ panamericană de luptă pentru înrăutăţirea situaţiei clasei mun­ condiţiilor de muncă. Deosebit
au hotărât să-şi suspende apari­ torităţilor britanice. Agenţia democraţie şi libertate, care fa­ Anglia tratează şi... bombardează citoare din Japonia şi declinul de îndelungate au fost grevele
ţia timp de 8 zile în semn de France Presse precizează că ce parte din Liga internaţională industrial. In a doua jumătate de anul trecut în industria car­
Hajdinicolau a fost arestat pen­ de luptă pentru drepturile omu­ a anului 1957, se spune în boniferă, textilă şi metalurgică
lui, a trimis un protest Organi­ şi la căile ferate particulare.
„Cartea albă“ numărul persoane­
protest împotriva arestării de tru faptul că a publicat articole zaţiei Naţiunilor Unite împotri­ LONDRA 12 (Agerpres). — Yemenului la Cairo, Ahmed lor care au cerut ajutor de şo­ In „Cartea albă“ se arată de
către autorităţile britanice a e- în care critică prezenţa trupe­ va teroarei şi persecuţiilor în Agenţia Associated Press anun­ Shamy, a declarat că noua a- maj a fost cu 30 la sută mai ma­ asemenea că în urma depresiunii
ditorului ziarului cipriot „Eleph- lor britanice în Cipru şi cerea Cuba şi Haiti. ţă că Anglia a organizat o con­ gresiune britanică constituie un re decif în aceeaşi perioadă a economice a început scăderea
teria“, Hajdinicolau. Editorii zi­ acordarea dreptului de autode­ ferinţă anglo-yemenită pe teri­ act de disperare ca rezultat al anului 1956. producţiei care a provocat redu­
arelor au anuntat că dacă în terminare. închisorile din Cuba şi Hai­ toriul Etiop'iei pentru a lua în eşecului suferit de planurile im­ cerea ¦procentului de folosire a
ti sânt pline pînă la refuz, se discuţie incidentele de la fron­ perialiste îndreptate împotriva Ministerul Muncii remarcă că braţelor de muncă şi totodată
M p ile Congresului international spune în declaraţia organizaţiei tierele Yemenului şi Adenului. Yemenului şi al eşecurilor în­ în perioada de la începutul ce­
pentru combaterea cancerului panamericane de luptă pentru In vederea acestei conferinţe a cercării de a forma o federaţie lei de a doua jumătăţi a anului reducerea salariului. Ministerul
democraţie şi libertate. Autori­ sosit în Etiopia, Horace Phil­ a protectoratelor din sud din 1957 în ţară au avut loc 1680 Muncii subliniază de asemenea
tăţile persecută cu cruzime pe lips, reprezentantul guvernului pricina creşterii mişcării de eli­ creşterea simţitoare a număru­
deţinuţi, îi supun la torturi. englez în Aden. El a avut o în­ berare naţională care cere eva­ de conflicte de muncă la care au lui accidentelor in muncă în
trevedere cu împăratul Haile luat narte 2.340.000 muncitori, comparaţie cu anul precedent.
„New York Times“ a publicat Selasie. cuarea trupelor britanice.
adică mai mulţi ca oricînd în In „Cartea aUră“ a Minisleru-
de asemenea scrisoarea fostului In acelaşi timp se anunţă că perioada de după război. Din lui Muncii al Japoniei se subli­
prim ministru al Cubei. Antonio aviaţia britanică. fgc,yt,: mai
LONDRA 12 (Agerpres). — format că U.R.S.S. este gata să Verona, care condamnă abuzu­ multe raiduri, atacînd garnizoa­ Presa vesf-germană este nemulţumită niază că economia mondială tre­
Cel de-al VI 1-lea Congres inter­ acorde vize tuturor acelora ca- rile săvârşite de Batista şi chea­ na yemenita de la Huraib. Două de intenfiile Franfei
naţional pentru combaterea can­ re.-şi vor manifesta dorinţa de a mă ¦guvernul "S.-U.A.- să înceteze avioane militare britanice au ce prin cel mai mare declin în
cerului, care s-a ţinut ia Lon­ participa la cdngres. sprijinul acordat regimului dic­ fost doborîte de aviaţia yemeni­ de a fabrica arma nucleară
dra, a luat sfîrşit. La şedinţa de tatorial din Cuba. ta. însărcinatul cu afaceri al producţie înregistrat după răz­
Prof. englez Windeyer a de­
închidere a Congresului, dr. Ha- clarat după încheierea lucrări­ Ziarul relatează de asemenea boi şi că influenţa acestui de­
rold, Dom, secretarul general lor Congresului că participarea că dictatorul cubanez Batista a
al Asociaţiei internaţionale pen­ delegaţiei sovietice la actualul încetat recent achitarea salariilor clin asupra Japoniei se va res-
tru combateiea cancerului, a a- Congres a fost foarte preţioasă.
nunţat că următorul Congres „Sîntem bucuroşi, a spus el, c-ă Sultanul din Lahej nu recunoaşte BONN 12 (Agerpres). TASS un motiv care întunecă relaţiile frînge in viitor si mai mtilf.
internaţional va avea loc în U- pentru ţinerea Congresului ur­ demiterea sa de către guvernul englez anunţă : Presa vest-germană es­ iranco-vest-germane este cererea
niunea Sovietică în 1962. mător care va avea loc peste- te vădit nemulţumită de inten­ Franţei ca R.F.G. să continue Greva medicilor din
patru ani a fost aleasă Uniunea CAIRO 12 (Agerpres). — a declarat că englezii au vrut să plătească pentru întreţinerea
Dorn a adăugat că conducă­ Sovietică“. Postul de radio Cairo relatează să transforme Lahejul intr-un cap ţiile Franţei de a fabrica arma trupelor franceze în Germania provincia Buenos Aires
torul delegaţiei sovietice l-a in­ că sultanul din Lahej, Aii Ab- de pod împotriva unor ţări a nucleară si de a participa la occidentală. Ziarul „General An-
del, care după cum s-a mai a- rabe libere şi că el s-a opus a- aşa-numitul „club atomic“ ală­ zeiger“ relatează că raportul BUENOS AIRES 12 (Ager­
A rm ata Elvefiei va prim i arm a n u c lea ri nunţat a fost demis de guver­ turi de S.U.A. .şi Anglia. In experţilor N.A.T.O. cu privire la pres). Ziarele anunţă că în Ar­
nul englez, a dat publicităţii o cestor planuri. El a chemat po­ cercurile politice de la Bonn se gentina se intensifică mişcarea
LONDRA 12 (Agerpres). — dieze problema următoare : care declaraţie în care refuză să re­ porul din Lahej să reziste unel­ subliniază că în felul acesta De diiicu'Mtile financiare ale Fran­ grevistă. Incepînd de la 4 iu­
După cum anunţă agenţia Reu- tipuri de armă nucleară sini cunoască această hotărîre arbi­ ţei determinate de întreţinerea lie, 8.500 de medici din provin­
ter, guvernul elveţian a anunţat necesare şi ce fonduri urmează trară. Sultanul a declarat că ho­ tirilor imperialiştilor englezi îm­ Gaulle doreşte să asigure Fran­ trupelor sale în R.F.G. „ a fost cia Buenos Aires au declarat o
că armata Elveţiei va primi ar­ să se solicite parlamentului pen­ tărîrea guvernului britanic este potriva Lahejului. „Cauza noa ţei o situaţie dominantă în rîn- întîmpinat cu multă rezervă la grevă de protest împotriva con­
Bonn“. cedierilor ilegale. La-10 iulie li
stră, a spus sultanul, este o durile celorlalţi membri vest- s-au alăturat medicii stomato­
Ziarul „Neue Rhein Zeitung“ logi din capitala Argentinei.
europeni ai N.A.T.O. Nemulţu­ Funcţionarii de la poştă au de­
scrie că fondurile cerute de clarat o grevă de 48 de ore ce-
mirile de la Bonn, scriu ziarele,
ma nucleară. Departamentul de tru finanţarea acestui nou pro­ ilegală şi contrară normelor cauză dreaptă şi o vom apăra au dus la amînarea întâlnirii din­ Franţa guvernului R.F.G. (presa

Război a fost însărcinat să stu­ gram de înarmare. dreptului internaţional. Sultanul prin toate mijloacele“. tre De Gaulle si Adenauer. încă menţionează suma de 200 mili­

oane mărci — N.R.) îi sini nece­ rînd sporirea salariilor. Echipa­

¦¦¦¦*b Din punctul de vedere al au­ MISTER SM ITH Cufundat în gînduri, mister *«¦«¦¦¦¦*¦« sare nu pentru întreţinerea tru­ jele de pe vasele remorchere din
¦¦««¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦b«¦¦t¦bbb torităţilor din S.U.A., mister Srnith începu să-şi facă loc *¦ pelor sale în Germatro occiden­ portul Buenos Aires cer de a-
b¦*¦¦¦¦ James Srnith este american nu se mai consideră genfleman prin mulţime pentru a se apro­ tală. ci pentru pro’ducţia de semenea sporirea salariilor.
sută-nsută. Prin vinele lui nu pia de avion. Aici îl văzu pe 4 bombe atomice, pentru continu­ Muncitorii de la fabricile de în­
curge nici o picătură de singe Munoz Grandes. Ii văzu încon­ area războiului din Algeria. călţăminte au declarat grevă de
de negru. Duminica se duce jurat de oficialităţile america­ protest împotriva concedierilor
regulat şi smerit la biserică, „Franţa lui De Gaulle, scrie ilegale de muncitori. La 10 iu­
însoţindu-şi soţia, dăruind tot­ A plecat la război cu hotă­ A venit însă o zi cînd James AAister James Srnith şi-a a- ne, zîmbind mîndru şi îăcînd 4 lie s-a încheiat greva echipaje-»
deauna exact doi cenţi acelu­ rîrea neclintită de a-l nimici Smiht s-a văzut nevoit să-şi dus aminte. Cum să nu ! Ve­ 4 ziarul, doreşte cu orice nreţ să lor vaselor de pescuit şi a func­
iaşi cerşetor. Intr-o vreme lu­ pe Hitler şi pe toţi ceilalţi dea aevea două fotografii pe 4 obţină bomba atomică. Acest ţionarilor de Ia cinematografele
cra ca funcţionar într-un birou „duci" şi „fiihreri“. Apârindu-şi revizuiască părerile despre no­ care le întâlnise cîndva în zia­ următoarea declaraţie, cores­ 4 din Capitală. Greviştii au ob­
particular. A pus de-o parte şi ţara contra pericolului fascist, ţiunea de gentleman. Aceasta 4 lucru costă hani mulţi. Războiul ţinut satisfacerea revendicărilor
ceva economii. N-a desfăşurat re. Pe una din ele, acelaşi pondentului agenţiei United 4 din Algeria înghite de asemenea lor.
niciodată nici un fel de activi­ el a luptat bine. Chiar la sfîr- s-a întîmplat la 4 iunie 1958. Grandes, stînd în faţa lui Hi- 4
tate subversivă. Socotea „mo­ şitul războiului, mister .lames Pe aeroportul unde lucra era tler şi ţinînd strîns în mînă Press International: „Natural, 4 fonduri uriaşe. Iar noi trebuie
dul de viaţă american“ drept 4 să plătim toate acestea“.
ideal şi era oricînd gata să se Srnith a fost rănit pentru a agitaţie ca-ntotdeauna, dar o cruce de fier pe care o pri­ am venit în S.U.A. cu mare 4
bată cu oricine avea cutezanţa treia oară şi i s-a amputat mi­ droaia de reporteri arăta că mise din partea fiihrerului. In 4
să decjare că Statele Unite nu na stingă. Aceasta i-a pricinuit printre călători va fi şi un cealaltă fotografie Grandes e satisfacţie. Nu de mult unii In înfîmpmarea Conferinţei sindicale
înfăţişat în uniforma de gene­ m-au calificat criminal de răz- 4¦ mondiale a tineretului muncitor
destule chinuri, dar el era mîn- oaspete neobişnuit. Curiozitatea ral hitlerist cu toate decoraţii­ 4¦*
dru pentru că avea conştiinţa lui James Srnith s-a încins cu le şi cu o cruce la gît. boi, iar acum sînt întîmpinat
aici cu bunăvoinţă şi onorurile 44
datoriei împlinite. Ziua de 9 atît mai mult cu cît a văzut — Şi acest lingău hitlerist
Mai 1945 l-a încredinţat că s-a :a înalţi reprezentanţi ai ar­ e întîmpinat acum cu alît res-, cuvenite unui om de stat. A- PRAGA 12 (Agerpres). CE-
pect în Statele Unite? La na TEKA anunţă: Intre 14 şi 20
¦¦ este ţara cea mai democratică sîîrşit cu fascismul. Şi despre matei americane şi ai Departa­ ba ! — ce caută ăsta arc* ?, cestea dovedesc că nu sînl cri­ «*¦« iulie se va desfăşura la Praga ia această conferinţă no: putem
b*b»bb şi cea mai liberă din lume. In acest lucru au scris pe atunci mentului de Stat au venit să şi-a zis mister James. minal de război. Pentru că c aştepta următoarele rezultate:
plus, mister lames Srnith n-a toate ziarele americane. întîmpine pe acest oaspe. şti uf că Statele Unite nu pri­ Ir: primul r**,i n mai bună cu­
jefuit nici o bancă şi niciodată Lui mister James Srnith i se
n-a practicat hoţia. Din această Curînd, mister James Sniitb — Ei flăcăule! — se adresă pare; că a început să-l doară mesc decît gentlemani". 4 prima Conferinţă sindicală mon­ noaştere a situaţiei economice
s-a întors acasă. Nu l-au primit ciotul din locul unde îusest 4 dială' a tineretului muncitor la şi sociale a tineretului munci­
James Srnith unui reporter din mina lui stingă. Maşinal, În­ 4 care vor participa aproximativ lor şi promovarea revendicării
vechiul loc de muncă — era tinse dreapta şi pipăi prot?za : Mister James Srnith nu as­ «4• 500 de delegaţi din 100 de ţări. urgente a unităţii .io acţiune a
apropiere. Pe !cine întîmpinati ? cultă mai departe. Pe fruntea Vorbind despre însemnătatea a- tineretului î în al doilea rinei
schilod. Aproape un an întreg „Pentru ce am luptat ? — îi 4 cestei ConWinle Charles Sal- precizarea unei vederi de ansam­
a căutat un post nou şi, în — E h e! — răspunse acela trecu prin minte. Pentru ce am lui apărură broboane de sudoa­ 4 ducci tC.G.T.), membru al Co­ blu asupra luptei tineretului
sfîrşit, nu fără protecţie, şi-a — un personaj important. Pe rămas fără o mînă dacă fas­ 4
ciştii se lăfăesc nestingheriţi ? re rece. Niciodată n-a gîndit el 4- mitetului de pregătire a Confe­ muncitor şi asupra formelor de
cauză, avea tot dreptul să se găsit o slujbă modestă la un şeful marelui stat major spa­ Şi ce s-a întîmplat cu America 4 rinţei, a spus printre altele : organiza’-p a acestuia; în al
aeroport. Dar acum nu mai mea ? Dacă acest hitlerist scă­ „Convocarea Conferinţei este, treilea rînd un schimb valoros
considere un gentleman, adică avea decît un singur costum niol, generalul locotenent A pat cu viaţă e primit cu ase­ cu atita încordare. Creierul lui 4 fără îndoială, o problemă urgen­
gustino Munoz Grandes! menea onoruri, ce primire ar ¦4 tă finind seama în primul rînd de păreri între tinerelul care va
bun şi nu în fiecare zi cămaşa trebui să i se facă lui Franco 4 de numărul în continuă creşte­ veni la conferinţă din F' ••'le
un om cu adevărat onest. îi strălucea de curăţenie. Totuşi, Lui James Srnith numele i dacă ar veni acum în Statele chinuit se oprea mereu la un 4 re al tineretului muncitor, de părţi ,ale lumii'şi care face par­
s-a părut cunoscut. Unite ?". exploatarea din ce în ce mai te din diferite organizaţii sin­
Pe mister James Srnith nu el nu se socotea mai prejos de singur gînd : „Cu ce drept, a- 4 cruntă a tineretului muncilor în
aceia care fumează ţigări scum­ — Stai, nu cumva e spanio­ 4 ţările capiialiste si coloniale şi. dicale. Participarea 'a conferind
pe şi posedă limuzine. Mister lul care în timpul războiului a 4 .în sfârşit, ţinînd seama de ne­ ţă a tinerilor din Japonia, Tai-
l-au interesat niciodată proble­ cest ucigaş se întitulează gen­ 4 cesitatea creşterii continue a ¦in­ landa,. Maroc, Germania e u î-
lames Srnith continua să se comandat „divizia albastră“ pe 4
mele sociale. Prin ce se deo­ considere gentleman. frontul răsăritean ? tleman ? De ce nimeni nu t-a 4 dentală, Marea Britanie, Suedia,
4
sebeşte iascismul de democra­ •— Chiar el ! strigă reporte­ retezat-o cînd a spus asta ? 4
rul, alergînd spre avion. 4
ţie n-a aflat decît atunci cînd înseamnă că toate, aceste ofi­ 4
4’
Statele Unite au intrat în răz­ cialităţi îl consideră, intr-ade­ 4
4
boi cu Germania şi Japonia.
văr gentleman şî numai eu mă 4
4
Aturici a înţeles că fascismul înşel ? Dar eu nu vreau să fiu 4
4
« . şi democraţia sînt lucruri dife- 4
¦ rite şi din această pricină nu deopotrivă cu acest bandit fas­ 4

*<bb<«*» cist !”. : , 4
4
pot sta una alături de cea­ 4¦
laltă. Despre acest lucru au Din acea zi, mister James 4 ţeresului tineretului ^pentru via- • Chile şi din alte ţări care nu
scris de altminteri pe atunci 4
Srnith a încetat sil' se mat con­ 4 ţa organizaţiilor sinciîcale. Con- sînt membre ale Federaţiei Sin-
4
toate ziarele americane. sidere gentleman... 4 ferinţa va constitui un eveni- dicale Mondiale va consiilui un
4
1•" • ' ' • v EM. ROCAR 4

4 mont remarcabil în istoria miş- aport însemnat la mişcarea sin-

cării sindicale internationale. De dioală internaţională“.

Redacţia *i adm inistraţia ziarşelot |tr . 0 M a rtie or. 9, le lé fo g i l & ş l & . ' f t g M l to a jţn e ra r c onlm © aprobării D irecţiunii G e o e n iş ly M k R , or. gSţJgO din 6 fidefflbrle » # « . ' - r ip a r u l:' tnireprind eria Poligrafică" j M a l" - DEVA?