Page 45 - 1958-07

Citiţi în pagina 4-a
• Lovitura de stat din Irak.
• In Iordania a început mişcarea
populară de rezistenţă împotriva regi­
mului lui Hussein.
• Lupte violente în Liban.
• In ajunul deschiderii Congresului
mondial pentru dezarmare şi colabo­
rare internaţională.
• Lucrările Congresului al V-lea al
P.S.U.G.
TOATE FORŢELE
In aceste zile recoltatul păioaselor
este principala preocupare a oameni­
lor muncii de pe ogoarele regiunii
noastre. Potrivit datelor comunicate
Sfatului popular regional, pînă la data
de 14 iulie a.c. în cuprinsul regiunii
s-au secerat cerealele de pe o supra­
faţă ce reprezintă 32 la sută din
cea cultivată cu aceste plante, l’c o-
goarele raionului Orăştie, strinsul re­
coltei se desfăşoară din plin. Acest
lucru rezultă din însăşi faptul că pină
la aceeaşi dată s-a recoltat peste 67
Ia sută din suprafeţele de păioase. Co­
lectiviştii şi întovărăşi ţii din acest ra­ dicauza defecţiunilor ce se ivesc în
ion, sprijiniţi de mecanizatorii de la
S.M.T., se străduiesc să siringă în
cel mai scurt timp şi în condiţiuni
bune recolta de cereale.
Acum cînd griul a ajuns în pîrgă
(în multe locuri chiar s-a răscopt),
fiecare zi de întirziere la seceriş pri-
cinuieşte pierderi de zeci de kg. de
boabe la ha. In unele raioane însă nu
se are în vedere acest lucru. Aşa, de
exemplu, în raioanele Hunedoara şi Ha­
ţeg pînă în ziua de 14 iulie s-au recol­
tat numai 12,6 la sută şi respectiv 6 la
sută din suprafeţele însămînţate cu orz,
secară şi grîu. Intr-un ritm cu totul
nesalisfăcător se desfăşoară secerişul şi
în raioanele Sebeş şi Brad.
Deşi în raionul Hunedoara, s-a recol­
tat orzul de pe întreaga suprafaţă în-
sămînţată, secerişul griului se tărăgă­
nează. Oare în aceste raioane n-a so­
sit încă timpul optim pentru recoltatul
grînelor? Credem că da. Insă situaţia
existentă dovedeşte neglijenţă şi sla­
ba organizare a lucrărilor la strînsul
recoltei din partea sfaturilor populare
şi a organelor agricole, care Iasă ca
aceste lucrări să se desfăşoare de la
sine.
Nu se poate îngădui să se producă
pierderi de recoltă — roadele muncii
de un an — din cauza nepăsării unor
organe sau persoane care răspund de
buna desfăşurare a campaniei de vară.
Lupta pentru strînsul recoltelor la tim­
pul oportun' şi fără pierderi trebuie să
stea în atenţia organizaţiilor de par­
tid, a agitatorilor, deputaţilor şi a tu­
turor ţăranilor muncitori. In această
perioadă nu există muncă mai impor­
tantă pe ogoare decît recoltatul şi tre-
icrişul păioaselor. De aceea, se impu-
A dispărut imului__
¦ Senzaţional?! In zi de oară se împăca cu asemenea
\ ( l0 M ie ) cînd munca era in i)diir de //0/z/w/ mun_
[ toi, un tractorist nu se găseşte. •• ...
; Tractorul trast a . o c l l l m
¦ tografia de sus) seoerătoarea- .. 1
î legătoare in Ian (jotografia de
« jo s) tînjeşte pricind la sora ei
* cum înghite lacomă spic după
| spic.
t Colectiviştii — cosaşii, cei
t de la strinsul snopilor, de ta
• clădit — sînt toţi prezenţi.
ţ Singur tractoristul Rumuiuţ
? Sicoie de. la S.M.T. Orăştie, re-
J pactizat in brigada de la co-
i lectica din Simeria Veche, lip-
î seşte. In ruptul capului nu-i |§i|*
T? de *n**ăşit. Nici la cantonament,
» nici la stină — tmde-i place să
* se aciuiască de obicei, nici
* semnul maturităţii depline a eroului ¦ Nici aciim nu mi-am revenit, deşi,
* chiar... dormind la umbra vre­
¦ unei clăi de grîu. Nedumerire,
t întrebări: unde-i. tractoristul?
ţ proporţiile ei cu totul şi cu totul şug frazele in­
* Pînă la urmă, după căutări
t îndelungate s-a găsit. Tracto­
i ristul Rumuiuţ Sicoie in plină
¦ zi de cară a plecat Ia centru,
¦ la Orăştie. Defecţiune mecani­
¦ că la tractor ? Aş, o simplă de-
| fecţiune de conştiinţă Ia trac­
torist şi la conducerea S.M.T.
Orăştie care naiv, motivează
că tractoristul Rumuiuţ Sicoie
. a plecat la centru pentru a se
J aproviziona cu sfoară.
Oare conducerea S.M.T. O-
răşt-ie, presupunînd că este pă­
trunsă de irtîportanfa covirşi-
toare a campaniei de recoltare,
Anuí X Nr. 1111
____________________5
SRFipilii f
neca organele şi organizaţiile de
pad, sfaturile populare, conducerile au pornit cu însufleţire la strîn- teren bine pregătit şi acordînd mina construcţia blocului C cu 27
stunilor de maşini şi tractoare, ale
goodăriilor de stat şi gospodăriilor
cotive să ia măsuri urgente pentru
giirea secerişului.
unele locuri, maşinile şi tracloa-
re:nu sînt folosite cu chibzuinţă. Ast-
fellin numărul total de scccrăiori-le-
găi şi combine, nici jumătate nu lu­
cră cu întreaga capacitate. Aceasta
tini lucrului sau a comodităţii unor
mnizatori.
trebuie uitat că, concomitent cu
s«şul trebuie să se desfăşoare şi tre-
iel. Situaţia treierişului arată însă
cină acum sfaturile populare şi
ST.-urile nu au făcut tot ceea ce
tiia pentru punerea în funcţiune a
gturilor de treier şi pentru amena-
je ariilor. Din datele comunicate, re-
zi că în regiune au fost amenajate
ni aproximativ 50 la sută din a-
rhecesare. Or, această situaţie este
diadmis. Se ştie că cerealele recol-
talupă 3-5 zile se pot transporta la
aii treiera. Ca ata're, se cere ca
aisă fie amenajate fără întirziere.
A unde ariile s-au fixat pe terc-nu-
riultivate cu cereale, se vor lua
fh să fie eliberate în primul rind
ac terenuri. Paralel cu executarea
ae lucrări, se vor îndruma ţăranii
mori să dezmiriştească suprafeţe
cîl mari.
lia strîngerii recoltei de cereale
decîmp într-un timp cit mai scurt
tn să se bucure de toată atenţia
di-tea celor care sînt chemaţi să
as buna desfăşurare a acestor lu-
cr,
(ecNvişfti din Drctea Flnrcşanâ
au terminat secerişul
unde există înţelegere, trage-
re iimă şi o bună organizare a
tnulucrurile merg bine. Temeini-
eiatei afirmaţii şi-a găsit expre-
sradată în unităţile noastre agri-
colalisle. Iată unul din exemple­ pregătit din timp şi atunci cînd orzul
le , numai cu ocazia campaniei
de ere a recoltei din acest an.
Oiştii din Bretea Mureşană,
. riei.
â .(!o -
strin nerea
«..¦ ..ft * , c. t I
PROLETARI DIN TOATE ŢA RUE, ÎJNIŢI-VÄ !
Marti 15 iulie 1958
• ?i \ <¦ r
Au treierai toze, într-un timp scurt, aci s-a
foaia recolta de orz treierat recolta de pe 39 ha.
grîu. O parte din producţia ob­
In ciuda timpului nefavorabil ţinută (peste 30 tone) s-a şi
'de la începutul campaniei de predat la baza de recepţie.
seceriş, muncitorii de la gospo­
dăria agricolă de stat din Gălan 2.400 kg. la ha.
Insămîuţînd orzul la vreme, în
gerea recoltei. Folos.ind la ma­ toată atenţia lucrărilor de între­
ximum capacitatea de lucru a ţinere şi recoltare, muncitorii
secerătorilor - legători, pînă în gospodăriei agricole de sîat din
prezent, de pe tarlalele gospodă­
riei s-a secerat orzul de pe 40
ha. treeîndu-se imediat şi la tre- Alba Iulia, secţia Galda de Jos,
ieriş. Munca fiind bine organiza­ au reuşit să realizeze de pe fie­
tă, gospodăria de stat din Gă­ care ha. cîte 2.400 kg. orz.
La Şosmuş a început
lan a terminat deja treierişul treierişul
orzului, obţinînd o producţie me­ La aria electrificată, nr. 1 din
die de 1.952 kg. la ha. comuna Şoimuş, raionul Ilia,
amenajată din timp, în cursul
O mare atenţie s-a acordat
şi secerişului la grîu. Din cele zilei de ieri (14 iulie) a început
104 ha. au mai rămas de recol­ treierişul la orz. Primii care şi-
tat numai 20 ha. Zilele trecute au treierat recolta de orz au fost
a început şi treierişul la grîu. ţăranii muncitori Ioan Duţu, Au­
Beneficiind de aportul a trei ba­ rel Gabor şi Avram Jula.
Yol treiera la arie
Am insărninţa-ţ ou grîu o su­ treieriş este la arie. Şi iată de
prafaţă de 1,20 ha. Datorită lu­ ce spun acest lu cţu : în primul
crărilor de întreţinere făcute la rînd treierînd la arie, economi­
timp, după indicaţiile tehnicieni­ sim o bună parte ¦ din timp,
lor agricoli, recolta ce o voi ob­ prin aceea că scutim transportul
ţine se anunţă a fi destul de griului acasă, deplasarea bato­
mare. Am început secerişul şi zei, a tractorului. In al doilea
ca toţi lucrătorii ogoarelor mă rînd şi destul de important, în­
voi bucura de roadele muncii. lăturăm aşteptarea prea îndelun­
De multe ori stînd de vorbă gată c,înd trebuie să sosească
cu alţi locuitori.din sa___tt, am dis- batoza dintr-un capăt în celă------------------ vească evacuarea apei din mină.
— - - * VA IH11 14 L I U C t /lC T *
cutat despre trejş/iş, despre a- li ai li t al• sat.u.lu. i, mergînd din
chitarea sarcinilor ' ce ni le:am curte în curte.
luat faţă de stat, despre alte lu­ Treierişul la arie prezintă însă
cruri importante.
şi alte avantaje. Aci se pot con­
O întrebare pe care ne-am pu­ stitui mai uşor cetele de unea,
s-o mereu: „unde-i mai bine
să treierăm ?“. După discuţii în­ echipele de într-ajuforare, făcînd
tre noi am ajuns la convingerea ca munca. să fie mai cu spor.
că locul cel mai potrivit pentru Stogurile de grîu fiind aşezate
aproape, deplasarea batozei se
face mai uşor înlăturîndu-se
pierderile de timp.
Cantităţile ce le vom pre'da
raionul Ilia, au hotărît să recolteze vor fi sporite, pentru că ştim
cerealele numai cu coasele şi secerile, că treierînd la arie uiumul este
fără a depăşi însă perioada optimă mai mic decît dacă se treieră
(ie recoltare. Pentru aceasta, ei s-au acasă, putînd valorifica din can­
tităţile ce provin din diferenţa
de uium, prin sistemul de achi­
ziţii.
Ga mine mai sînt şi alţi ţă­ aceste zile execută ultimele lucrări de bolţari de beton, precum şi apli­ Vasile Sidorov care şi-a depă­
a dat în pîrgă au şi început seceri­ rani muncitori printre care şi
şul. Parlicipînd zilnic cîte 70-75 co­ Ioan Vulcu lui Gheorghe, care
lectivişti la recoltat, din care 20-25 cu vor treiera întreaga recoltă la
aria satului.
coarde, ei au reuşit să termine se­ s IOAN FLEŞERIU cularului, care-i deschid apoi drum
cerişul cerealelor şi să înceapă tre­ ţăran muncitor — satul Balomiru [ spre întreaga ţară.
ierişul.
de Cîmp cojn. Şibot
La obţinerea adeslor rezultate şi-au
adus contribuţia toţi membrii gospodă­
TRAIAN CRIŞAN FOC LA CUPTORUL 1
corespondent
-..-.La Bluming, pe marele şantier,
evenimentele sînt tot atit de dese ca
şi barele de fier ce se profilează,
roşii, îhtr-o geometrie extrem de
complicată, pe tavanul de sticlă al
halelor. Montări de utilaje noi, verifi­
cări importante, zeci de probleme
tehnice cu multe, foarte multe ne­
cunoscute, sute de fapte de intre,
cere, etc., etc., etc. Niciun cronicar,
oricît de iscusit ă r fi el, nu s-ar
încumeta să le zugrăvească pe .oaie.
Şi asta pentru simplul motiv că s-ar
trezi, intr-un timp record, in pose­
sia unei cărţi pe care i-ar rcjtvia-o,
îngrozite, toate editurile, date fiind
neobişnuite.
Sini însă evenimente care se re- tea părea unui profan • (aşa
'levează' distinct, subliniate viu, apă­ cum, mărturisim cinstit, ni s-au
sat, pe fondul îniimplărilor de zi cu părut şi nouă) cu totul gra­
z i ; evenimente pe care se sprijină tuite, un „arzător", chiar şi ori­
însăşi isteria tnarei construcţii. Ast­ ginal, nemeritindu-le îndeajuns/ iot
fel de evenimente captivează alen-
ţia tuturor oamenilor şantierului, de
A la inginerii! şef pină ta ucenicul ce
abia deosebeşte un manometru <'* o
pilă... Ele sunt aşteptate cu interes
<— uneori cu răsuflarea oprită — şi
sint comentate ,apoi îndelung, zile şi
zile după aceea, cu tonul .pe -are il
acorzi, îndeobşte, celor mai scumpe
amintiri personale.
Un astfel de ton trăda vócéa in­
ginerului Muntcanu — mecanicul şef
al blumingului — atunci cihd, ches-
4 pagini 20 bani
Nffii constrocfti
în Valea Jiului
Asigurarea condiţiilor optime de
locuit pentru mineri stă în perina
nenţă în atenţia Trustului 7 c ns-
trucţii Petroşani. In trimestrul I
acesta urmează să dea în folosinţă
muncitorilor din Petroşani blocul L
cif 36 apartamente, blocurile P şi V
cu 18 apartamente fiecare, precum
şi o nouă creşă cu 88 locuri. Tot în
trimestrul III, la Lupeni, se va ter­
apartamente şi a unui nou spital
La Uricani se dă bătălia pentru ca
în aceeaşi perioadă, ••ă se dea în
folosinţă blocurile 4, 5 şi 0 cu cîte
27 apartamente fiecare, căminul nr.
7 cu 170 locuri şi o creşă cu
locuri, iar ia Aninoasa, se va ter­
mina căminul tehnicienilor cu 80
locuri. Tot în această perioadă, con­
structorii din Valea Jiului vor mai
executa circa 32.000 m.p. de tencu­
ieli exterioare.
In sp rijin u l
minerilor
Pentru ca angajamentele luate dz
minerii Aninoasei să fie traduse in
viaţă, muncitorii din atelierele minei
au hotărît să sprijine efectiv munca
minerilor prin repararea la timp şi în
bune condiţiuni a utilajelor miniere.
In perioada scurtă ce a trecut din
luna iulie, strungarul Copil Fridrich
a reuşit să execute strunjirea pieselor
necesare reparării capitale a pompei
de 2000 litri, pompă care să deser­
Fiind executate cu mult înainte de
vreme, echipa condusă de Vasile Red-
nic a şi trecut la asamblarea pompei,
fapt care face ca în scurt timp să
poată fi pusă în funcţie, uşurînd ast­
fel munca minerilor din abataje şi
galerii.
O deosebită atenţie s-a acordat în
perioada care a trecut din această
lună şi transportului cărbunelui la
suprafaţă. Echipa de lăcătuşi şi vul-
canizatori, condusă de tov. Manea
Walter a reuşit să repare şi să schimbe
banda pentru stocul de avarii, iar în
reparaţii şi vulcanizare a benzii de
50 m. ce deserveşte cărbunele ieşit din
mină pentru încărcat în cupolele funi-
L. LUCIA
tionindu-l asupra „noutăţilor de pe
şantier", ne-a răspuns':
— Arde cuptorul numărul 1 /
Atit...
L.am privit decepţionat. Noutate
veche... După cite ştiam — şi ştiam
precis/ — cuptorul I primise bote­
zul focului mai demult.
— Da, ne-a confirmat inginerii!,
cuptorul arde de ta 26 iunie... Dar
abia ieri s-a aprins arzătorul tui ori­
ginal ! Ieri, 10 iulie! 'Abia ieri am
atins 750 de g ra d e;
Tonul, bucuria vădită, semnele de
exclamare care ____________
punctau din bel­
Carnet de reporter
ginerului, ar pu­
aşa cele „750 de grade", care nil ne
spuneau nimic. Intrigaţi, l-am înto­
vărăşit pe inginer la tocul eveni­
mentului, Scena': una din balete ma­
rii construcţii, înaltă, ncsfirşiiă, greu
de cuprins în priviri, cu soarele răs-
fringiiidu.se in mii de radiaţii pe
metalul sclipitor al maşinilor. In prim
pian, negru, colosul de cărămidă re­
fractară, „eroul" nostru. Un grafic
pe care scria „750 grade" ; două ge­
muleţe de control, unul cu flacără
roşie, a'iul cil flacără albă, mai in­
tensă şi mai frumoasă'! şi-n furii!
/UMWUfmBfHH
Ion losan e can­
didai de partid şi
m u l dintre cei mai
harnici muncitori
de la secţia strun-
gârie a atelierelor
C.F.R. Simeria. E-
xemplul lui ii în­
sufleţeşte şi pe cei­
lalţi muncitori mai
¦aies acum în
preajma marii săr­
bători a poporului
nostru, 23 August.
El îşi depăşeşte
norma de produc­
ţie în medie cu
4-5%.
IN CLIŞEU: ion
Josan rindelează o
piesă pentru loco­
motivă.
IN O II CINSTESC ZUM LOR
Rezultate bune
la Uricani şi L o n e a
Aţinerii Văii Jiului desfăşoară nifer, cu planul îndeplinit la căr­
in aceste zile o întrecere susţinu­ bune în proporţie de 123,2 la su­
tă |*entru a da patriei tot mai
mult cărbune. în cinstea zilei lor tă. Exploatarea minieră Uricani
şi a zilei de 23 August. Din pri­
mele 13 zile ale acestei luni, co­ este urmată de colectivul minei
lectivul de la Uricani conduce Lonea, care, în aceeaşi perioa­
în întrecerea pe bazinul carbo­ dă, a îndeplinit planul la căr­
bune în proporţie de 108,1 la
sută.
3 8 6 t@ ne d e c ă r b u n e p e s te p la n
la m in a Y u le a n
De la începutul lunii şi pînă in se situează sectorul II care a
prezent minerii din Vulcan au extras peste prevederile planu­
scos Ia suprafaţă peste prevede­ lui 466 tone cărbune, uriri3t de
rile planului 366 tone de cărbu­ sectorul II cu 160 tone. Succe­
ne. sele obţinute se datoresc bunei
organizări a locului de muncă,
La acest succes a contribuit a disciplinei in muncă, precum
din plin brigada condusă de şi a aprovizionării locurilor de
Ioan Godi, de la sectorul I, dind muncă cu materialele necesare.
161 tone de cărbune peste plan.
Fruntaşă pe mină în această pe­ Şefii celorlalte brigăzi de mi­
rioadă se situează brigada con­ neri sînt hotărâţi să urmeze e-
dusă de minerul Ştefan Gantz, xemplul brigăzilor fruntaşe,
de la sectorul II, cu un plus de pentru ca în cinstea zilei mine­
470 tone cărbune. Brigada con­
dusă de minerul Pavel Boyte a rului’ şi a zilei de 23 August să
extras un plus de 16 tone căr­
bune. dea patriei mai mult cărbune,
mai ieftin şi mai bun.
Sector fruntaş pe exploatare
HOZU AUREL
ţLLUtittuwa în. a o n tU w a se
a didu ieţiei aeordata
Colectivul sectorului II de la batajele figuri în care lucrează,
mina Petrila continuă să obţi­ aproape cîte 200 tone cărbune
nă succese însemnate în între­ fiecare. De asemenea, brigada
cerea ce se desfăşoară în cins­ de tineret, condusă de Gheor-
tea Zilei minerului şi a zilei de ghe Micheev, care munceşte tot
23 August. In cele 13 zile ale
lunii curente, din abatajul a- întrun abataj figuri, a trimis
cestui sector au fost extrase la suprafaţă peste 150 tone căr­
peste plan 816 tone de cărbune. bune în afara planului.
Noul succes obţinut aţe la bază
extinderea armării cu inele de La lucrările de pregătiri din
sector, cele mai bune rezulime
le-a obţinut brigada minerului
carea iniţiativei minerilor de la şit simţitor sarcinile de plan.
Aninoasa, de către toate brigă­ Colectivul sectorului II al mi­
zile sectorului. Aplicînd această
iniţiativă, brigăzile minerilor nei Petrila este hotărît să-şi
Ioan Tripon şi Nicolae Gristea dezvolte necontenit realizările
au înregistrat cele mai mari ran­ pentru a păstra şi pe mai departe
casca de aur a tehnicianului eu
damente. De la începutul lunii, care a fost distins.
ele au extras peste plan din a-
¦cuptorului, tineri, gălăgioşi,¦ cu miş­ cu practică mai lungă de meşteri
cări febrile, muncitorii iui Vasile cuplorari. însuşi Vasile Frişeriu, şe­
Frişeriu, constructorii. îşi lepădasc- ful echipei, mărturiseşte prin toată
ră '— entuziaşti, sau poale ca să înfăţişarea lui — aer copilăros, obraz
nu-i siinjenească — bluzele revop- proaspăt, neatins parcă de brici —
site negru de ulei şi funingine.
— Aşadar, tovarăşe ¦inginer,.. ? mai nuill pe un ucenic de cit pe un
.. şef ¦de ,lucrări . complicate. Da, au
Cuptorul, ne-a explicat prompt în­ avut-destule emoţii băieţii lui Vasile
soţitorul nostru, trebuie ¦încălzit pînă Frişeriu... .
la 1300 de grade. Şi in ¦drumul că­ — Dar cea mai mare ejnoţie am
tre cifra aceasta — .ultimul ¦prag, , avut-o' la 10 iulie/ ' declară Frişeriu.
de şamotă — cel mai important po­ orice s-ar zice, planul nostru de
pas e la cota 750. Aici, la cota ce
^ c o n s t i t u i e ¦• însăşi }muncă nu prevede, nicăieri emoţia...
Dar cuptorul s.a cornportat exce­
evenimentul ¦ lui 10 lent, II construiseră' bine / Şi, aprin- >
iulie, se petrec o zind pentru prima dată arzătorul )
seamă d e . schim­
bări calitative în cătnaşa refractară
a colosului negru; de hopul acşsta original'-ai operei lor, paralel eu sup-
depinde iotul: dacă ¦drumul spre liniiorul său provizoriu ( primul i cu
1300 e liber sau nu. Şi.n dimineaţa flacăra aibă d e , care vorbeam înainte,
ultimul cu cea roşie), tinerii şi.au
sirius mîinile, • bucuroşi.
ˇ
lui 10 iulie, „semafoarele" aparate­ ...Iar acum, gălăgioşi, cu mişcări l
lor de control au indicat — aţi ghi­ febrile, lepădind bluzele ce-i stinghe­
reau, forfoteau în jurul wplorului, $
cit —¦ drum liber şi drept călre cif­ pregâlindu-l. pentru noi bătălii, pen­ ¦
ra maturităţii.;. tru noi succese: etapa finală, etapa ¦
celor 1300 de grade — examenul de ¦
Băieţii lui Vasile Frişeriu au avui maftirHăie al gigantului — cînd i ¦
destule emoţii cu construcţia cupto­ se va acoperi'valra ' eu cocs. ¦
rului. Construcţie nouă, m ult'm ai
complicată decît cuploarele obişnuite
(de n-ar fi decît faptul că loatc. co­
Vasile Frişeriu lacc, cu ochii larg «
menzile sînt automate), ie-a dat ade­ deschişi asupra unui 'pune! pe care ' ¦
sea de furcă, punindu-i in faţa unor
obstacole ce păreau de netrecut. La \noi nu-i vedem, ascultirulu-şi, proba­
asia se adăuga şi lipsa de experien
ţă a tinerilor nyinciiori, prea puţini bil, ecoul propriilor sale ginduri:
— Şi pe urmă, tovarăşe Frişeriu?
— Pe urmă... aşteptăm lingourile/ ¦
C. DUMITRU
i