Page 46 - 1958-07

Pag. 2
Gospodăria agricolă
din Leşnic pe drumul cel bun
r Hste greu să vorbeşti despre
prezent şi să iaci abstracţie com­
plect de trecut. De aceea am să
fac o sumară incursiune in tim­
pul care a trecut de la înfiinţa­
rea gospodăriei colective din
Leşnic.
Era prin mai 1956. Sîteva
familii de ţărani muncitori din
sat au hotărît să rupă ou for­
ma individuală de a-şi lucra
pămîntul. Păşind pe drumul co­
lectivizării, au hotărît să-şi cre­
eze posibilităţi de propăşire e-
conomică şi culturală.
La început a fost puţin - mal
anevoios, greutăţile începutului
erau inerente. Dar colecti­
viştii le-au învins.Staiul a aju­
tat 'pe colectiviştii din Leşnio,
acordîndu-le diferite avantaje,
pentru a-şi dezvolta sectoarele
productive, sau cele mai slab
dezvoltate.
Din cei 24.400 lei, care i-'au
primit anul acesta împrumut de
la stat şi-au cumpărat cinci vaci
care au adus pînă acum un ve­
nit de 10.340 lei.
In lumina sarcinilor Consfătu­
irii de la Constanţa din aprilie
1958, gospodăria a dezvoltat sec­
torul zootehnic în proporţie de 20
la sută. Ca urmare a dezvoltării
sectorului zootehnic, s-a putut
valorifica pe bază de contractări
cu statul lînă în valoare de
4.815 lei, brînză în valoare de
2.zob lei, la>+p în valoare de
3.953 Ici etc. De asemenea în
viitorul apropiat vor fi valorifi­
caţi cinci viţei.
,Tot din planurile imediate ca­
re privesc sectorul . zootehnic
mai fac parte şi cumpărarea a
două vaci şi două scrofiţe şi con­
strucţia unui saivan pentru oi,'
ca şi construcţia unei cocini pen­
tru porci. Dezvoltarea sectorului
zootehnic nu s-a făcut în dauna
celuilalt sector al gospodăriei,
sectorul agricol.
F i l m u l zilei
' ¦„Dani" este tragedia unui co­
jii al nimănui, victimă a unor
odioase convenjii şi prejudecăţi
mrgheze. Părăsit după naştere
ie mama sa intr-un vagon d e '
ren, Dani este înfiat şi crescut
le o femeie care îl iubeşte ca
~>e copilul ei. Aceasta, •Ană în
nomentul cină Aranka, mama a-
loptivă intenţionează să se că­
lătorească. Egoismul şi meschi-
tele calcule o împing pe Aranka
;â „înapoieze“ copilul adevăra-
ei sale mame, Eszter. Dar şi
îszter, căsătorită cu un om, că-
•uia i-a ascuns tot timpul in­
conştienţa criminală a tinereţii
’.i, refuză să-şi primească co­
ntul. Gu sfişietorul sentiment al
Părăsirii, micuţul Dani fuge de
icasă. Dar, frecînd în neştire
:alea ferată, un tren îl surprin-
le. Accidentat, sărmanul Dani
cade victimă egoismului unor
caractere şubrede.
Conflict psihologic de un pu-
ernic dramatism, care dezvăluie
complexul univers sufletesc al
copilăriei, drama micului. Dani
conţine un vibrant apel adresat
părinţilor şi pedagogilor de a in­
elege conştiinţa şi sensibilitatea
copiilor, martori şi cîteodată ju-
lecători severi ai faptelor celor
naturi.
In regia lui Mihaly Szemes,
loua realizare a studiourilor
naghiare este interpretată de
cunoscuţii protagonişti ai ecranu-
ui Klari Tolnay, Margit Bara
n Ferenc Kallai.
In toiul secerişului
Socotitoarea, o fată tînără şi
arătoasă, pricepută în socoteli
gospodăreşti, îmi spunea că a-
cum are foarte mult de lucru.
Mi-am dat seama din ce cauză
are mult de socotit: colectiviştii
se grăbesc; vor să vadă cu eît
e mai mult grîul din anul aces­
ta decît cel din anul trecut. Pre­
şedintele îmi spunea că se aş­
teaptă cam la 2.000 kg. grîu la
ha.
Credeam că seceratul le-a în­
curcat celelalte munci. Dar de
unde! Prăşitul al II-lea la
porumb s-a terminat, carto­
fii şi sfecla furajeră şi de zahăr
au fost prăşite la timp. De pe
cele două hectare şi jumătate
sfeclă de zahăr contractată cu
statul, colectiviştii vor scoate un
venit frumos. Nu mă îndoiesc
că vor reuşi acest lucru. Dacă
anul trecut colectiviştii s-au gîn-
dit mai puţin la viitor,împărţin-
du-şi pe zile-muncă aproape toa­
te produsele, anul acesta ei au
urmat linia consfătuirii de la
Constanţa, repartizînd pentru
creşterea avutului obştesc sume
incomparabil* mai mari decît ce­
le din anul trecut. Spre exemplu,
în timp ce anul trecut se repar­
tizase 1.200 lei, anul acesta pe
aceeaşi perioadă de timp s-a re­
partizat fondului de bază 4.887
lei. '
Este adevărat că aceasta a
fost posibil şi' datorită creşterii
veniturilor realizate de gospo­
dărie. In 1957, pe trimestrul ÎI,
ele se evaluează la 12.033 lei,
în timp ce anul acesta pe tri­
mestrul II valoarea lor ajunge
la 37.389 lei.
Peste puţin timp despre co­
lectiviştii din LeşniG se va putea
vorbi mult mai multe. Sînt oa­
meni harnici şi hărnicia duce
la belşug.
' SANDU PLATON
Filmul rulează pe ecranul ci­
nematografului ,,F. Sîrbu” din
Deva pînă la 17 iulie şi în con­
tinuare in regiune.
Se spune că lucrul cel mai frumos,
la Hunedoara ,este cerul nopţii. Ce­
rul care arde, aprins parcă de un
vulcan, cerul care luminează clădi­
rile de pe dealul Chizidului, turlele
singuratice ale castelului huneazi-
lor, siluetele cenuşii ale zecilor de
coşuri.
,M i-e dor de cerul ¦ Hunedoarei"
Sini cuvinte pe care le rostesc întot­
deauna cei ce pleacă din oraşul a-
cesla ce nu poate fi uitat.
Totuşi, doi oameni ne-au mărturi­
sit că nu de cerul Hunedoarei le-a
fost lor, in primul rînd, un dor a-
prig, după ce au plecat departe, la
500 de kilometri de el.
— Mi.a fost dor, iutii şi-ntii, de
băieţii de la furnal! spline Mihai
Curcubătă.
— Iar mie de „Omeu", tmde-am
făcut şcoala şi unde am avut prima
locuinţă omenească din viaţa mea!
— adaugă Bodea.
N-avem niciun motiv să punem Ia
îndoială sinceritatea acestor mărturi­
siri. Dar — de faţă fiind, intr-o sea­
ră de vară, la o iniilnire intre cei
doi prieteni, pe dealul Chizidului —
i-ain văzut pe amindoi privind tă­
cuţi, nemişcaţi, fantastica împletitură
a fumului marilor furnale şi a ja­
rului lot mai întunecat al amurgu­
lui.
Urnii din ei a oftat. Nu ştiu care.
Amindoi au tăcut însă mai departe,
multă vreme încă, pînă c e . au văzui _
flăcările puternice biruind jarul în­
tunecat al apusului ş i . cucerind un ceput s-o prelucreze. încet, fără gra. ca fruntaş), iar Curcubătă părăsise în'dată oboseala.
D W ffflL soG tA L ism n m
COLECTIVIŞTII
pnblicateî m p a r t
a v a n s u r i b ă n e ş ti
In fiecare lună un avans
In rezoluţia şedinţei plenare
a C.C. al P.M.R. din 16-17 iu­
lie 1956 cu privire la măsurile
pentru realizarea sarcinilor sta­
bilite de Congresul al II-lea al
partidului în domeniul trans­
formării socialiste a agriculturii
se arată că „pentru a se satis­
face nevoile băneşti din tot
cursul anului ale colectiviştilor,
plenara recomandă oa statutul
gospodăriei colective să prevadă
de a se repartiza avansuri bă­
neşti lunar sau cel mai tîrziu
trimestrial, pînă la 50 la sută
din veniturile băneşti ce li se
cuvin pentru munca depusă“.
Ţinînd cont de recomandările
plenarei, majoritatea gospodă­
riilor colective din regiunea
noastră au asigurat colectivişti­
lor avansuri băneşti trimestrial
sau chiar lunar. Printre acestea
se află şi gospodăria colectivă
din Mărtineşti raionul Orăştie,
care a repartizat în acest an în
fiecare lună cîte un avans bă­
nesc (în primele trei luni ale
anului de fiecare dată cîte 15 lei
la zi-muncă, iar în următoarele
trei luni cîte 10 lei la zi-mun­
că). Colectivistul Ioan Popescu
a primit numai pentru zilele-
muncă efectuate în luna iunie
350 lei, iar Avram Toma a pri­
mit 490 lei.
îmbucurător este faptul că
membru acestei gospodării au
Corespondenţii
ne scriu
Să se termine localul
cooperativei din Păuca
In acest an, ţăranii muncitori din
Păuca, raionul Sebeş, prin autoimpu-
neri şi muncă voluntară, au ridicat în
roşu şi au acoperit un local pentru
cooperativă. La această acţiune, ei
s-au angajat în adunarea generală ce
s-a ţinut la Păuca în iarnă. In cadrul
aceleiaşi şedinţa, conducerea U.R.C.C.
Sebeş s-a angajat să termine lucrarea
de la stadiul de roşu pînă la darea frumoasă activitate se numără şi bi­ şi diferite articole din presă ou teme
localului în funcţiune.
Ţăranii muncitori din Păuca aşteap­
tă ca U.R.Q.e. Sebeş să-şi îndepli­
nească angajamentul ,
1. IULIAN
corespondent
Să se refacă orăşelul
copiilor
Pentru desfătarea celor mici, în ur­
mă cu cîţiva ani s-a construit la Brad
în parcul „1 Mai", un orăşel al co­
piilor. In luna decembrie 1957, s a
luat hotărîrea justă ca orăşelul să fie
mutat în curtea casei pionierului din lor trei biblioteoare: Paraschiva Rădă­
localitate.
Căsuţele au fost demontate şi tran­ care au găsit oele mai eficace metode
sportate, dar aici, în Ioc să fie aşe- i pentru popularizarea cărţii. Astfel, s-au
zate ca lumea, au fost aruncate de-a- amenajat 8 vitrine cu cărţi noi de li­
valmia.
Din tot mirajul ce l-a exercitat c- localul bibliotecii — cu ocazia lui 1
răşelul pentru copii, nu a mai rămas Mai, 9 Mai, 1 Iunie, Decadei culturii
nimic.
Ga obiect de inventar, orăşelul ă- raional al tineretului. Tot cu ocazia
parţine Sfatului popular orăşenesc zilei de 1 Iunie s-a organizat o expo­
Brad, iar ca responsabilitate, tot lui. ziţie de cărţi cu tema „Viaţa copiilor
Atunci ?
1. P.
corespondent
PRIMA' V A C A N T Ă
arc de cer din domnia abia începută
a nopţii.
— Ei, ce z ic i? Toi aici?
— Tot / Orice-ar fi...Tu?
— Şi eu t
S-au ridicat mai învioraţi şi au
început să discute apoi în linişte.
Bodea şi Curcubătă sînt studenţi.
Acum un an nu prea erau obişnuiţi
cu numele acesta şi se mai reco­
mandau încă „jurnalişti". Dar acum,
după un an de studiu, peste imagi­
nea jurnalului şi a şarjei de foc s.au
aşezai calcule şi cifre, denumiri ciu­
date de materii şi de legi ştiinţifice;
0 altă viaţă, nu o viaţă străină de
cea a uzinei, dar iuta care cere min­
ţii mai mult efort de ă i se cerea al­
tădată braţelor.
Ş i — deşi abia au terminat anul
1 al Institutului politehnic din Bu­
cureşti — s-au obişnuit cu gîndul
că, nu peste mulţi ani, vor fi ingi­
neri.
— Mă, ingincrule — i-a spus lui
Bodea, în uzină, un vechi prieten,
la arată-mi şi mie ce ai învăţat iu,
acolo, la Bucureşti. Să v ă d : nu
cumva mătunci degeaba banii noş.
iri?
Bodea şi-a suflecat minecile că­
măşii, a luat o pilă, s-a dus la
banc şi — apiicînd o piesă — a în­
hotărît să se repartizeze in a-
cest an lunar avansuri băneşti.
Cu siguranţă că hotărirea lor
va fi dusă la îndeplinire, deoa­
rece ei şi-au asigurat realizarea
de venituri băneşti in tot cursul
anului. Aşa, de exemplu, ei au
încheiat contracte cu statul pen­
tru vînzarea a 10.000 kg. griu,
8.000 kg. porumb, 5.000 kg. car­
tofi, 400 kg. brinză de oaie,
200 kg. lină, precum şi întrea­
ga cantitate de lapte ce se ob­
ţine de la cele 6 vaci pe care le
au in prezent. . tn prezent cantitatea de tub berman,
? la secţia de industrie locală a Sfatului
însemnate sume de bani au
repartizat colectiviştilor şi gos­
podăriile colective din Turmaş,
Jeledinţi şi Turdaş, toate din
raionul Orăştie. Colectiviştii din
Jeledinţi au primit DÎnă acum
trei avansuri băneşti, iar cei
din Turmaş două avansuri în
valoare de l'O. lei la zî-muncă.
Al patrulea avans
Cu citeva zile in urmă colec­
tiviştii de la G..A.C. Pricaz au
primit cel de-al patrulea avans
bănesc care s-a evaluat la 10
lei pentru fiecare zi-muncă. Iată
ciţiva colectivişti care au pri­
mit însemnate sume de b a n i:
Adam Ioan a primit 1.690 lei,
Crişan Aron 1.110 lei, Hanciu
Olimpia 790 lei şi David Maria
740 lei. Aceste sume importan­
te de bani pe care le-au primit
colectiviştii provin din valorifi­
carea pe bază de contract cu
statul a produselor.
Citeva din produsele valorifi­
cate ; lină în valoare de 27.500
lei, brînză in valoare de •3.000
lei, lapte in. valoare de 3.000
lei şi furaje în valoare de 10.000
lei.
Bibliotecă eu frumoasă
ACTIVITATE
Printre bibliotecile ce desfăşoară o consfătuirii, de la Gonstanţa, precum
blioteca raională din Sebeş. Una din­ interne şi internaţionale.
tre cele mai de seamă preocupări per­
manente ale bibliotecii a fost cea a
măririi numărului de cititori şi a
cărţilor citita, precum şi creşterea fon­
dului de cărţi.
Astfel, în trimestrul ial II-lea al ă-
cestui an, biblioteca a primit 502 noi
cititori (numărul total de la începutul
anului fiind de 1.545 cititori). In a-
ceastă perioadă au fost citite 8.476
cărţi, broşuri şi ziare, iar fondul de
cărţi s-a îmbogăţit cu 499 volume,
totalizînd în prezent 21.968 volume.
Se cuvine să evidenţiem munca ce­
cină, Maria Şerbănescu şi Maria Theiss',
teratură .ideologie şi agrotehnică, în
republicilor sovietice baltice, festivalului
din trecut şi azi".
In cadrul celor 16 cercuri de citit
din oraş, s-au discutat documentele
bă, aşa băni le face pe ţoale tină-
rul acesta voinic şi calm. A ridicai
apoi, după o vreme, piesa în drep­
tul privirilor, a lustruit-o puţin cu
mineca salopetei şi a intins-o priete­
nului. Omul a luat-o, a cercetat-o,
l-a privit pe Bodea cu atenţie, dar
s-a ferit să zică vreo vorbă de lau­
dă.
— Deseară, frate, dau ceva la
„Metalul" 1
Aceasta a fost concluzia discuţiei.
Concluzie pe care — auzind-o —
Bodea a zîmbit, înţeleglnd că trecuse
cu bine şi acest examen.
...Examenele au fost, la început,
spaima celor doi. Le venea uneori să
fugă, înnebuniţi de mulţimea cifre­
lor, formulelor, datelor tehnice pe
care trebuiau să şi le însuşească.
„Să fugă".... este un fel de a spune.
Dacă ar auzi Bodea şi Curcubătă
vorbele acestea, ar ride .Pentru că
ei, ’dacă ştiu ce înseamnă greutăţile,
n-au ştiut niciodată ce înseamnă fu­
ga din faţa lor.
Au plecat împreună din uzină. FăL
ceau parte din cei 25 de munciîori
pe care combinatul i-a trimis anal
trecut la studii superioare. Ei doi
au ajuns la Bucureşti, la politehnică.
Bodea plecase de lingă furnalul un­
de lucrase palm ani ’(dintre care trei
'wV'-
Pc urmele
m aterialelor
„Probleme gospodăreşti
ale oraşului Haţeg“
Sub acest titlu a fost publicată tn
nr: 1095 din 26 iunie a.c. a ziarului
,?Drumul socialismului" o notă cri­
tică în care se vorbea de proasta în­
treţinere a locuinţelor naţionalizate.
In scrisoarea de răspuns conducerea
întreprinderii de gospodărie orăşeneas­
că Haţeg confirmă justeţea materialu­
lui, care a fost prelucrai cu tot per­
sonalul întreprinderii. A ajutat — se
spune în scrisoare — la mobilizarea
colectivului de ’ muncitori pentru ter­
minarea lucrărilor de întreţinere la
timp".
In aceeaşi scrisoare, conducerea în­
treprinderii reclamă deficienţe In apro­
vizionarea cu materiale de construcţii
din partea oficiului regional de apro­
vizionare şi desfacere Deva. De pildă,
1.6.0. iHaţeg nu a primit , nici pînă
deşi s-aa făcut mai multe intervenţii şi
popular regional.
„Realizări şi lipsuri la
fabrica de teracotă
din Deva“
In informarea de curlnd publicată
în coloanele ziarului, cu titlul de mai
sus, a fost criticat comitetul sindical
al fabricii de teracotă din Deva. In
informare se vorbea de slaba preocu­
pare a comitetului sindical tn organiza­
rea şi urmărirea rezultatelor întrecerii
socialiste.
Prin scrisoarea de răspuns, comite,
tul sindical consideră preţios ajutorul
dat de ziar şi arată măsurile luate.
Astfel, cu ajutorul unui registru se ur­
măresc rezultatele pe fiecare muncitor
la secţiile unde producţia se realizea­
ză zilnic ca: presele mecanice, secţia
cuptoarelor, prepararea masei. Produc­
ţia manuală se urmăreşte decodai
De asemenea s-au ţinut cinci recen­
zii asupra cărţilor: „Ocna dulce", „O
poveste obişnuită", „Nuvela", „Răscoa­
la" şi „întunecare".
La G.A.G. „Drumul lui Lenin" din
Sebeş s-a organizat consfătuirea „în­
treţinerea legumelor şi Zarzavaturilor"
de1 către tovarăşa Maria Fleşeru, la
care âu participat 142 de’ colectivişti.
Biblioteca numără azi printre cititorii
săi un număr de 48 ţărani muncitori,
printre care a m in tim N ico la e Besoiu,
Gheorghe Oltean, Ioan Dumitreasă şi
alţii.
Pe lingă biblioteca răionială funcţio­
nează şi şapte biblioteci de casă fiecare
avînd cîte o responsabilă. Cea' mai
harnică responsabilă este tov. Florica
Vanţa.
Bibliotecarele sînt njutate de uri co-
leotiv larg din care fac parte şi cadre
didactice c a : Elisabeta Trifu, Petre
Guriade etc.
Pentru toate aceste rezultate, biblio­
teca raională din Sebeş, poate fi con­
siderată printre bibliotecile fruntaşe
ale regiunii.
IULIAN IONAŞ
corespondent
munca de maistru la furnglal 6,
muncă pe care o îndrăgise atlt incit
declarase odată unui gazetar că, de-ar
avea, „cum spune la poezie" şapte
vieţi, pe toate şi le-ar trăi aici, la
gura furnalului. Şi neapărat la Hu­
nedoara /
Au părăsii însă amindoi furnalele
şl au plecai la institut.
— Ţt-e greu, Mihai?
— Ce mă mai întrebi? Ţie ţi-e
uşor ?
— Hai să învăţăm împreună I
Şi învăţau pînă cădeau de obo­
seală, cu capul pe caietele deschise
la cîte o pagină plină cu desene şi
calcule.
— Hai nu dorm i,! Peste o lună
avem examene.
Şi capul se ridica îndată, cu pă­
rul răvăşit, sprijininâu-se in pumnii
încleştaţi de ciudă.
— ...că tot oameni ca noi au făcut
şi cursurile astea — mormăia cîteo­
dată, înfuriat pe propria.i neputinţă,
Bodea cel încăpăţînat.
—- Tot oameni, numai că... ceva
mai instruiţi... Mai bine lasă vorba !
Hait... Ce ne poate spune tovarăşul
student Bodea despre parametrii de
exploatare al utilajului unui furnal
ca cel la care a lucrai la Hunedoa­
ra?
Şi, izbucnind în rîş, cei ’dpi uitau
Cărfi apărute
V, I. LENIN
ÎM PO TR IV A
' REVrZIONISM Uim
E d i t u r a p o l i t i c a «»'
Această culegere cuprlde
cele mai importante lucrări ale
lui Lenin îndreptate împotiva
revizionismului şi oportunismlui
din mişcarea muncitoreascăru- G. CALUGAREANU, D. V. IO-
să şi internaţională. In iuiări NESCU : Manual de analiză ma­
sînt dezvăluite bazele econoice
şi sociale ale revizionismlui,
şi este arătată esenţa revio-
nismului ca manifestare (in­
fluenţei ideologiei burgheze su- S. I. NOVOSSELOV: Trigono­
pra proletariatului.
O însemnătate cu totul dse-
bită capătă studierea aceste lu­
crări, acum cînd revizioştii
contemporani, reluînd vechi te­
ze revizioniste combătute dcla- * ir * Curs de gramatică ro­
sicii marxism-Ieninismuiui, în­
cearcă să estompeze contdic-
fiile adînci ale capitalistlui,
să nege opoziţia de neîrricat
dintre interesele de clasă ale
proletariatului şi cele alemr-
gheziei, să paralizeze eigia
revoluţionară a clasei mci- * ir * Comunicările Academiei
toare.
Lucrările Iul Lenin cunse
în volum constituie un îjin
important în lupta împiva
ideologiei burgheze şi în cial * ir * Studii — revistă de is­
împotriva revizionismulu —
principalul pericol în mirea
muncitorească.
640 pag.
FILOZOFIE
V. F. ASMUS : Descart
408 pag. —- 12 le
Ed. ştiiniă.
FILOLOGIE, L1NGVICA
I. I. BUJOR, FR. CHACs
Gramatica limbii tine.
396 pag. — 13,5(1.
Ed. ştiică.
EUGEN SOIDEL: hente
Satu-î lin de veselie
ILIA (D e la subreda&oas-
tră voluntară). Era naţie
mare zilele trecute ptumul
ce duce de la lila la Bl Mu-
reşană. Grupuri de -ri şi
vîrstnici se îndrepcâire
Bretea, unde avea si ţină
festivalul comunal.
Gu multă dragoste !t pri­
mită această manifes tine­
rească de locuitorii si- Am
avut ocazia să discul cîţiva
oameni mai virstrDrintre
care se afla şi flintele
G.A.G. „11 Iunie“ -umitru
Cărbune. Mi-a spus » Sin-
tem mândri că am şi noi
ocazia de a fi g a z d d t i v aiu­
lui comunal“ .
Pe terenul de de Ia
Munca începea ’de la cj
Pînă cînd, cursurile efirba
lui Bodea) „tot de oame f°st
făcute", au început să djurcă
mai clare, mai pe înţele exa­
menele au încetat să maiPPai-
mă. Au ajuns un fel dl ale
întrecerii, aşa cum sînt i?> z i­
lele cele mari de 1 Maiugust
şi 7 Noiembrie.
.4 venit vacanţa. Prpanţă.
Ş i odată cu ea p rfrim a
practică.
In institut zarvă mate cor
fi trimişi 7
— Curcubătă şi Bdrg la
Hunedoara!
. Cînd au auzit vestefoi au
sărit in sus, fericiţi. / Vor
pleca însfîrşit acasă, vechiul
castel şi lingă furnalelgi, vor
revedea malul hălrînrnii şl
bulevardele abia tăiatfraşulul
Muncitoresc.
-ic
i . . Aşa i-ain. Intîlri) seară
de vară, la marglnelui. Era
o seară răcoroasă, dină şi
puţinii nori care se cer fu­
geau caftindindu-se fnul de
flăcări al apusului, pa înce­
tul, peste ţesătură ţ nopţii,
cerul a începui săă culori
rubinii. 'Ardead foctl^leJor şi
cuptoarelor. Iar 'cet'ltcaa ne­
mişcaţi, cu faţa spj
—¦ E i . . : ce z ic iÎ ?
—- Tot / Orice-ar dicî I
OVEAN0
BANU
*l/V w l v • .-''w
N r. ÍIU
sintactice slave în limba
romînă. — Colecţia „Ma­
teriale şi cercetări ling­
vistice“.
192 pag. — 11 lei.
Ed. Acad. R.P.R.
MONOGRAFII, BIOGRAFII
JACQUES NICOLLE : Louis
Pasteur — Un maestru
al anchetei ştiinţifice.
260 pag. — 5,25 lei bro­
şat ; 9,50 lei cartonat.
Ed. ştiinţifică.
CURSURI UNIVERSITARE
(Lucrări litografiate)
RÂUL CAL1NESCU : Curs de
geografia plantelor cu
noţiuni de botanică.
658 pag. — 32 lei.
Litografia şi Tipo­
grafia Invăţămîntu-
lui Bucureşti.
tematică — voi, II.
806 pag. — 32 Iei.
Litografia învăţă­
mântului — Cluj.
metrie.
140 pag. — 5,50 lei.
Litografia şi tipo­
grafia învăţământu­
lui Bucureşti.
mînă — voi. II Sintaxa.
184 pag. — 12,50 lei.
Litografia învăţă­
mântului — Cluj.
PUBLICAŢII ALE
ACADEMIEI R.P.R.
R.P.R. — nr. 3, tomul
VIII/1958.
86 pag. — 4 lei.
Ed. Acad. R.P.R.
torie, supliment bibliogra­
fic (1948— 1957).
66 pag. — 2,75 Iei.
ld. Ed. Acad. R.P.R.
ACADEMIA R.P.R.
Publicaţii şi traduceri ale Insti­
tutului de studii romîno-sovietio
* ir * Buletin de informare
ştiinţifică — nr. 24/1958.
32 pag. — 0,50 lei.
* ir * Statul şi dreptul sovietic
— nr. 11/1957.
248 pag. — 6 lei.
* * * Studii şi cercetări juri­
dice, anul II, nr. 2/1957.
332 pag. — 10 lei.
marginea satului au avut te
o serie de competiţii sportii
c a : fotbal, volei, ciclism et
Din cele patru echipe de fotbi
care au participat, s-a evidenţii
în mod deosebit echipa gaza
care prin jocul tehnic şi de cîm
desfăşurat a reuşit să cîştige
victorie meritată. 4
In parcul din curtea G.A.t
s-au desfăşurat manifestării
cultural-artistice. Şi-au adus a
portul echipele d in : llia — ci
min. Ilia — G.A.C. şi Bretec
Festivalul s-a desfăşurat într-<
atmosferă de prietenie şi colabo
rare între tinerii comunei Uit
care, prin munca lor, aduc ui
aport important la construirei
sCrroiilc.ialismului şi menţinerea păi
C. TRAIAN
Intervenind la timp
şi cu abnegaţie
In urmă cu citeva zile, din neg
jenţă, la gospodăria cetăţeanul
Gheorghe Măd Moş din satul Nucşo
ra, raionul Haţeg, a izbucnit un i:
cendiu. Favorizat de vînt, focul a c
prins trei şuri de lemn şi amenin
să se întindă în întreg satul. '
Intervenţia imediată a echipei c
pompieri voluntari din Mălăeşti — a
re tocmai cobora de la munte — a k
calizat incendiul pînă la sosirea ech
pei de pompieri din Haţeg. Echipa
lucrat hotărîtă, energică şi organizat;
In lupta plină de abnegaţie pe car
au dus-o cu flăcările, s-au remariat
Avram Nicolae Probaje, împreună ci
grupul de 30 de ţărani muncitori di
la M ălăeşti; deputatul Ioan Vilt de h
Sfatul popular din Sălaşul Superioi
şi drumarul Lazăr Lăzărescu. A ieşi'
în evidenţă prin curajul de care a da'
dovadă intervenind în locurile cele mai
primejdioase şi cetăţeanul Ion Că’
praru.
Un preţios ajutor la stingerea in­
cendiului, l-au dat şi cercetătorii ştim’
ţifici ai Academiei R.P.R. care în ziua
incendiului ’ se aflau în localitate.
ANDREI NASTASE
corespondent