Page 49 - 1958-07

PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE, UNIŢI-VĂ !

Oiiiţi în pagina 4-a \/

• Lovitura dc stat din Irak. Anul X Nr. 1111 Marţi 15 iulie 1958 4 pagini 20 bani Ion losan e can­
• In Iordania a început mişcarea didat de partid şi
populară de rezistentă împotriva regi­ Noi coislracfii unul dintre cei inai
harnici muncitori
mului lui Hussein. în Valea Jiului
• Lupte violente în Liban. de la secţia simn-
gărie a atelierelor
o In ajunul deschiderii Congresului C.F.R. Simeria. E-
xemplul lui îi în­
mondial pentru dezarmare şi colabo­ sufleţeşte şi pe cei­
lalţi muncitori mai
rare internaţională. ales acum în
• Lucrările Congresului al V-lea al preajma marii săr­
bători a poporului
P.S.U.G. nostru, 23 August.
El . işi depăşeşte
norma dc produc­
ţia în medie cu
4-5% :

IN CLIŞEU: Ion

Asigurarea condiţiilor optime de losan rinclelează o
locuit pentru mineri stă în perma­ piesă pentru loco­
nenţă în atenţia Trustului 7 cons­ motivă.

trucţii Petroşani. In trimestrul III,

TOATE FORJELE Au treierat toze, într-un timp scurt, aci s-ă acesta urmează să dea în folosinţă INERli o m e ZIUA LOj
treierat recolta de pe 39 ha. muncitorilor din Petroşani blocul L
pentru grăbirea secerişului ! toată recolta de orz grîu. 0 parte din producţia ob­ cu 36 apartamente, blocurile P şi V Rezultate bune
ţinură (peste 30 tone) s-a şi cu 18 apartamente fiecare, precum
In aceste zile recoltatul păioaselor ne ca organele şi organizaţiile de In ciuda timpului nefavorabil predat la baza de recepţie. şi o nouă creşă cu 88 locuri. Tot în
este principala preocupare a oameni­ partid, sfaturile populare, conducerile de la începutul campaniei de trimestrul III, la Lupeni, se va ter­
lor muncii de pe ogoarele regiunii staţiunilor de maşini şi tractoare, ale seceriş, muncitorii de ia gospo­ 2.400 kg. la ha. mina construcţia blocului C cu 27
dăria agricolă de stat din (Bălan apartamente şi a unui nou spital.
au pornit cu însufleţire la strîn- Insămîriţînd orzul la vreme, în La Uricani se dă bătălia pentru ca
gerea recoltei. Folosind la ma­ teren bine pregătit şi acordînd
ximum capacitatea de lucru a toată atenţia lucrărilor de între­
ţinere şi recoltare, muncitorii

noastre. Potrivit datelor comunicate gospodăriilor de stat şi gospodăriilor secerătorilor - legători, pînă în gospodăriei agricole de stat din în aceeaşi • perioadă, -ă se dea în la U ricani şi L o n e a
Sfatului popular regional, pînă la data colective să ia măsuri urgente pentru prezent, de pe tarlalele gospodă­ Alba Iulia, secţia Galda de Jos, folosinţă blocurile 4, 5 şi 6 cu cile

de 14 iulie a.c. în cuprinsul regiunii grăbirea secerişului. riei s-a secerat orzul de pe 40 au reuşit să realizeze de pe fie­ 27 apartamente fiecare, căminul nr. Minerii Văii Jiului desfăşoară nifer, cu planul îndeplinii la căr-
s-au secerat cerealele de pe o supra­ In unele locuri, maşinile şi tractoa­ ha. treeîndu-se imediat şi la tre- care ha» cîte 2.400 kg. orz. 7 cu 170 locuri şi o creşă cu 88 în aceste zile o întrecere susţinu- bune în proporţie de 123,2 la su­
faţă ce reprezintă 32 Ia sută din ieriş. Munca fiind bine organiza­ locuri, iar la Aninoasa, se vjt ter­ tă r*entru a da patriei tot mai tă. Exploatarea minieră Uricani
cea cultivată cu aceste plante. Pe o- rele nu sînt folosite cu chibzuinţă. Ast­ tă, gospodăria de stat din Gă- La Şoimuş a început mina căminul tehnicienilor cu 86 mult cărbune în cinstea zilei lor este urmată de colectivul minei
goarele raionului Orăştie, strînsul re­ fel, din numărul total de secerători-le- lan. a terminat deja treierişul treierişul locuri. Tot în această perioadă, con­ şi a zilei de 23 August. Din pri- Lonea, care, în aceeaşi perioa-
coltei se desfăşoară din plin. Acest gători şi combine, nici jumătate nu lu­ orzului, obţinînd o producţie me­ structorii din Valea Jiului vor mai mele 13 zile ale acestei luni, co- dă, a îndeplinit plănui la căr-
lucru rezultă din însăşi faptul că pînă crează cu întreaga capacitate. Aceasta die de 1.952 kg. la ha. La aria electrificată nr. 1 din executa circa 32.000 m.p. de tencu­ lectivul de la Uricani conduce bune în proporţie de 108,1 la
!a aceeaşi dată s-a recoltat peste 67 din cauza defecţiunilor ce se ivesc în comuna Şoimuş, raionul Ilia, ieli exterioare. în întrecerea pe bazinul carbo- sută.
la sută din suprafeţele de păioase. Co­ timpul lucrului sau a comodităţii unor O mare atenţie s-a acordat amenajată din timp, în cursul
lectiviştii şi întovărăşiţii din acest ra­ mecanizatori. „ şi secerişului la grîu. Din cele zilei de ieri (14 iulie) a început -?— 3B6 tone de cărbune peste pian
ion, sprijiniţi de mecanizatorii de la 104 ba. au mai rămas dc recol­ treierişul la orz. Primii care şi-
Nu trebuie uitat că, concomitent cu tat numai 20 ha. Zilele trecute au treierat recolta de orz au fost
secerişul trebui^ să se desfăşoare şi tre-

S.M.T., se străduiesc . să strîngă în ierişul. Situaţia treierişului arată însă a început şi treierişul la .grîu. ţăranii muncitori Ioan Duţu, Au­ ia mina taica®!

cel mai scurt timp şi in condiţiuni că pînă acum sfaturile populare şi Beneficiind de aportul a trei ba­ rel Gabor şi Avram Jula. in sprijinul De la începutul lunii şi pînă in se situează sectorul II care a

bune recolta de cereale. S.M.T.-urile nu au făcut tot ceea ce. prezent minerii din Vulcan au extras peste prevederile planu­
scos la suprafaţă peste prevede­ lui 466 tone cărbune, urmat de
Acum cind griul a ajuns în pîrgă trebuia pentru punerea în funcţiune a Vo i fresera ia arie minerilor
(în multe locuri chiar s-a răscopt), garniturilor de treier şi pentru amena­
rile planului 366 tone de cărbu­ sectorul II cu 160 tone. Succe­
fiecare zi de înlirziere la seceriş pri- jarea ariilor. Din datele comunicate, re­ Am însămîntâi cu grîu o su­ treieriş este la arie. Şi iată de Pentru ca angajamentele luate de
cinuieştc pierderi de zeci de kg. de zultă că în regiune au fost amenajate prafaţă de 1,20 ha. Datorită lu­ ce spun acest lucru : în primul minerii Aninoasei să fie traduse în ne. sele obţinute se datoresc bunei
boabe Ia ha. In unele raioane însă nu numai aproximativ 50 la sută din a- La acest succes a contribuit organizări a locului de muncă,

se are în vedere acest lucru. Aşa, de riiie necesare. Or, această situaţie este crărilor de întreţinere făcute la rind treierînd la arie, economi­ viaţă, muncitorii din atelierele minei din plin brigada condusă de a disciplinei în muncă, precum
exemplu, în raioanele Hunedoara şi Ha­ de neadmis. Se ştie că cerealele recol­ timp, după indicaţiile tehnicieni­ sim o bună parte din timp, au hotărît să sprijine efectiv munca Ioan Godi, de la sectorul I, dind şi a aprovizionării locurilor de.
ţeg pînă în ziua de 14 iulie s-au recol­ tate, după 3-5 zile se pot transporta la lor agricoli, recolta ce o voi ob­ prin aceea că scutim transportul minerilor prin repararea la timp şi în 161 tone de cărbune peste plan. muncă cu materialele necesare.
tat numai 12,6 la sută şi respectiv 6 la arie şi Ireiera. Ca . ata're, se cere ca ţine se anunţă a fi destul de griului acasă, deplasarea bato­ bune condiţiuni a utilajelor miniere. Fruntaşă pe mină in această pe­
sută din suprafeţele însămînţate cu orz, ariile să fie amenajate fără întîrzicre. mare. Am început secerişul şi zei, a tractorului. In al doilea rioadă se situează brigada con­ Şefii celorlalte brigăzi de mi­
secară şi grîu. Intr-un ritm cu totul Acolo unde ariile s-au fixat pe terenu­ ca toţi lucrătorii ogoarelor mă rînd şi destul de important, în­ In perioada scurtă ce a trecut din dusă de minerul Ştefan Gantz, neri sînt hotăriţi să urmeze e-
nesatisfăcător se desfăşoară secerişul şi rile cultivate cu cereale, se vor lua voi bucura de ’roadele muncii. lăturăm aşteptarea prea îndelun­ luna Iulie, strungarul Copil Fridrich de la sectorul II, cu un plus de xemplul brigăzilor fruntaşe,
în raioanele Sebeş şi Brad. măsuri să fie eliberate în primul rind gată QÎnd trebuie să sosească a reuşit să execute strunjirca pieselor 470 tone cărbune. Brigada con­ pentru ca în cinstea zilei mine­
Deşi in raionul Hunedoara, s-a recol­ aceste terenuri. Paralel cu executarea De multe ori stînd de vorbă batoza dintr-un capăt în celă­ necesare reparării capitale a pompei dusă de minerul Pavel Boyte a
tat orzul de pe întreaga suprafaţă în- acestor lucrări, se vor îndruma ţăranii cu alţi locuitori din' sa t,:am dis­ lalt al satului, mergînd din de 2000 litri, pompă care să deser­ extras un plus de 16 tone căr­ rului şi a zilei de 23 August să
săinînţată, secerişul griului se tărăgă­ muncitori să dezminştească suprafeţe cutat despre treieriş, despre a- curte în curte. vească evacuarea apei din mină. bune.
nează. Oare în aceste raioane n-a so­ cît mai mari. chitarea sarcinilor ce ni le-am Fiind executate cu mult înainte de dea patriei mai m ult' cărbune,
sit încă timpul optim pentru recoltatul luat faţă de stat, despre alte lu­ Treierişul la arie prezintă însă vreme, echipa condusă de Vasile Red- Sector fruntaş pe exploatare
grînelor ? Credem că da. Insă situaţia Bătălia strîngerii recoltei de cereale cruri importante.- şi alte avantaje. Aci se pot con­ mai ieftin şi mai bun.
de pe cîinp într-un timp cît mai scurt stitui mai uşor cetele de muncă,
O întrebare pe care ne-am pu­ HOZU AUREL'

existentă dovedeşte neglijenţă şi sla­ trebuie să se bucure de toată atenţia \ p / a i m r - i L a ut e& ntim iarc
ba organizare a lucrărilor la strînsul din partea celor care sînt chemaţi să
s-o mereu: „unde-i mai bine echipele de intr-ajutorare, făcînd nic a şi trecut la asamblarea pompei, a (Udm cţitL acordate.
să. treierăm ?“. După discuţii în­ ca munca să fie mai cu spor. fapt care face ca în scurt timp să

recoltei din partea sfaturilor populare asigure buna desfăşurare a acestor lu­ tre noi am ajuns la convingerea Stogurile de grîu fiind aşezate poată fi pusă în funcţie, uşurînd ast­ Colectivul sectorului II de la batajele figuri în care lucrează,
şi a organelor agricole, care lasă ca crări. că locul cel mai potrivit pentru aproape, deplasarea batozei se fel munca minerilor din abataje şi mina Petrila continuă să obţi­ aproape cîte 200 tone cărbune
aceste lucrări să se desfăşoare de la face mai uşor înlăturîndu-se

sine. pierderile de timp. galerii. nă succese însemnate în între­ fiecare. De asemenea, brigada

Colectiviştii din Bretea PlnreşanâNu se poate îngădui să se producă Cantităţile ce le vom preda O deosebită atenţie s-a acordat în cerea ce se desfăşoară în cins­ de tineret, condusă de Gheor­
vor fi sporite, pentru că ştim perioada care a trecut din această tea Ziiei minerului şi a zilei de ghe Micheev, care munceşte tot
pierderi de recollă — roadele muncii

de un an — din cauza nepăsării unor au terminat secerişul că treierînd la arie uiumul este lună şi transportului cărbunelui la 23 August. In cele 13 zile ale într-un abataj figuri, a trimis
organe sau persoane care răspund de mai mic decît dacă se treieră suprafaţă. Echipa de lăcătuşi şi vul- lunii curente, din abatajul a- la suprafaţă peste 150 tone căr­
buna desfăşurare a campaniei de vară. Acolo unde există înţelegere, trage­ raionul Ilia, au hotărît să recolteze acasă, puţind valorifica din can­ canizatori, condusă de tov. Manea cestui sector au fost extrase bune în afara planului.-
Lupta pentru strînsul recoltelor la tim­ re de inimă şi o bună organizare a cerealele numai cu coasele şi secerile, tităţile ce provin din diferenţa Walter a reuşit să repare şi să schimbe peste plan 816 tone de cărbune.
pul oportun' şi fără pierderi trebuie să muncii, lucrurile merg bine. Temeini­ fără a depăşi însă perioada optimă de uium, prin sistemul de achi­ banda pentru stocul de avarii, iar în Noul succes, obţinut are la bază La lucrările de pregătiri din
stea în atenţia organizaţiilor de par­ cia acestei afirmaţii şi-a.găsit expre­ de recoltare. Pentru aceasta, ei s-au aceste zile execută ultimele lucrări de extinderea armării cu inele de sector, cele mai bune rezultate
tid, a agitatorilor, deputaţilor şi a 1u- sia nu odată în unităţile noastre agri­ pregătit din timp şi atunci cînd orzul ziţii. reparaţii şi vulcanizare a benzii de bolţari de beton, precum şi apli­ le-a obţinut brigada minerului
luror ţăranilor muncitori. In această cole socialiste. Iată unul din exemple­ a dat în pîrgă au şi început seceri­ 50 m. ce deserveşte cărbunele ieşit din carea iniţiativei minerilor de la Vasile Sidorov care şi-a depă^
perioadă nu există muncă mai impor­ le oferite, numai cu ocazia campaniei şul. Pârtieipînd zilnic cîte 70-75 co­ Ga mine mai sînt şi alţi ţă­ mină pentru încărcat în cupolele funi- Aninoasa, de către toate brigă­ şit simţitor sarcinile de plan.
tantă pe ogoare deoît recoltatul şi tre- de strîngere a recoltei din . acest an. lectivişti la recoltat, din care 20-25 cu rani muncitori printre care şi cularului, care-i deschid apoi drum zile sectorului. Aplicînd această
ierişul păioaselor. De aceea, se impu­ loan Vulcu lui Gheorghe, care iniţiativă, brigăzile minerilor Colectivul sectorului II al mi­
Golectiviştii din Bretea Mureşană, vor treiera întreaga recoltă la Ioan Tripon şi Nicolae Cristea
aria satului. nei Petrila este hotărît să-şi

dezvolte necontenit realizările

coasele, ei au reuşit să termine se­ IOAN FLEŞERIU " V spre întreaga ţară. au înregistrat cele mai mari ran­ pentru a păstra şi pe mai departe
* ţăran muncitor —- satul Balomiru damente. De la începutul lunii, casca de aur a tehnicianului eu
A dispărut Rumuluţ .-—- cerişul cerealelor şi să înceapă tre­ L. LUCIA ele au extras peste plan din a- care a fost distins.
ierişul. de Cîmp cam. Şibot

Senzaţional ?! In zi de dară se poate împăca cu asemenea La obţinerea acestor rezultate şi-au

? (10 iulie) cind munca era in „dispariţii" ds pe frontul mun­ adus contribuţia toţi membrii gospodă­
! toi, un tractorist nu se găseşte, riei.
i Tractorul tras la... odihnă, (fo- cii clocotitoare in aceste zile FOC LA CUPTORUL 1
TRAfAN CRIŞAN

î tografia de sus) secerâtoarea- hotăritoare pentru stringcrea
T legâtoare in lan (fotografia de plinii ?

* jos) tînjeşte privind la sora ei ; , La Bluhiing, pe marele şantier, Uonîndu-l asupra „noutăţilor dc pe cuptorului, tineri, gălăgioşi, cu miş­ cu practică mai lungă de meşteri
cuptorari. însuşi Vasile Frişeriu, şe­
i cum înghite lacomă spic după evenimentele sînt tot aiit de 'Iese ca şantier", ne-a răspuns: cări febrile, muncitorii iui Vasile ful echipei, mărturiseşte prin toată
t înfăţişarea lui — aer copilăros, obraz
¦ spic. şi barele de fier ce se profilează, — Arde cuptorul numărul 1 1 Frişeriu, constructorii. îşi lepădase- proaspăt, neatins parcă de' brici —
mai mult pe un ucenic de cît pe un
» Colectiviştii — cosaşii, cei roşii, tnlr.-o geometrie extrem de Atil... ră entuziaşti, sau poate ca; să şef de lucrări complicate. Da, au
avut destule emoţii băieţii lui Vasile
* de la strînsul snopilor, de la complicată, pe tavanul de sticlă al L.am privit decepţionat. Noutate nu-i stînfenească —- bluzele revop- Frişeriu...
* clădit — sînt toţi prezenţi.
i halelor. Montări de utilaje noi, verifi­ veche... După cîte ştiam - - şi ştiam site negru de ulei şi funingine. — Dar cea mai mare emoţie am
avut-o la 10 iulie! declară ’Frişeriu.
i Singur tractoristul Rumuluţ cări importante, zeci de probleme precis I — cuptorul 1 primise bote­ — Aşadar, tovarăşe inginer... 7 Nici acum nu mi-arn revenit, deşi,
orice s-ar zice, planul ¦ nostru de
¦ Sicoie de la S.M.T. Orăştie, re­ tehnice cu multe, foarle multe ne­ zul focului mai demult. Cuptorul, ne-a explicai prompt în­ muncă nu prevede nicăieri emoţia...

î partizat in brigada de la co­ cunoscute, sute de fapte de Intre, — Da, ne-a confirmat inginerul, soţitorul nostru, trebuie încălzit pînă Dar cuptorul s.a comportat' exce­
lent. II construiseră bine 1 Şi, aprin-
t zind pentru prima dată arzătorul
* lectiva din Simeria Veche, lip­ original al operei lor, paralel cu sup­
cere, ele., ele., etc. Niciun cronicar, cuptorul arde de la 26 iunie... Dar la 1300 de_ grade. Şi în drumul că­ linitorul său provizoriu (primul cu
flacăra albă dc care. vorbeam înainte,
seşte. In ruptul capului tiu-i oricît de iscusit ar fi el, nu s-ar abia ieri s-a aprins arzătorul lui ori­ tre cifra aceasta — ultimul prag, ultimul cu cea roşie), tinerii şi.au
strlns mîinile, bucuroşi:
de găsit. Nici la cantonament, încumeta să le zugrăvească pe toate. g in a li Ieri, 10 iulie! 'Abia ieri am semnul maturităţii depline a eroului
nici la stină — unde-i place să ...Iar acum, gălăgioşi, cu mişcări
se aciuiascâ de obicei, nici Şi asia pentru simplul motiv că s-ar atins 750 de g ra d e : de şamotă — cel mai important po­ febrile, lepădînd bluzele ce-i stinghe­
reau, forfoteau in !tirul cuptorului,
trezi', într-un timp record, în pose­ Tonul, bucuria vădită, seninele de pas e la cota 750. Aici, la ceia ce pregătindu-l pentru noi bătălii, pen­
tru noi succese? etapa filială, elajxt
chiar... dormind la umbra vre­ sia unei cărţi pe care i-ar refuza-o, exclamare care constituie însăşi celor 1300 de grade — examenul de
îngrozite, ioaie editurile, date fiind punctau din bel-1 evenimentul lui 10 maturitate al 'gigantului — cînd i
unei clăi. de grîu. Nedumerire, proporţiile ei cu toiul şi cu totul Carnet de reporter iulie, se petrec o se va acoperi vatra cu cocs.
sug frazele in-
întrebări: unde-i tractoristul? Vasile Frişeriu tace, cu ochii larg
neobişnuite. ginerului, ar pu- - seamă de schim­ 'deschişi asupra unui punct p e . care
noi nu-l vedem, ascultîndu-şi, proba­
Pînă Ia urmă, după căutări Sini însă evenimente care se re­ tea părea unui profan (aşa bări. calitative în cămaşa refractară bil, ecoul propriilor sale ginduri:
a colosului negru; de hopul acesta
îndelungate s-a găsit. Traclo- lev cază distinct, subliniate viu, apă­ cum, mărturisim cinstit, ni s-au depinde to tu l: dacă drumul spre — Şi pe urmă, tovarăşe Frişeriu?
1300 e liber sau nu. Şi.n dimineaţa — Pe urmă... aşteptăm lingourile!
i ristut Rumului Sicoie in plină sat, pe fondul întimplărilor de zi cu părut şi nouă) cu toiul gra­
lui 10 iulie, „semafoarele" aparate­ C. DUjVUTRU
l zi de vară a plecat la centru. §H z i; evenimente pe care se sprijină tuite, un „arzător", chiar şi ori- lor de control au indicai — aţi ghi­

| la Orăştie. Defecţiune mecani- însăşi isteria rflarei construcţii. Ast­ ginal, nemerUîndu-le îndeajuns i to t. cit — drum. liber şi drept către cif­
ra maturităţii...
i că la tractor ? Aş, o simplă de- fel de evenimente captivează aten­ aşa cele „750 de grade", care nu ne
Băieţii lui Vasile Frişeriu au avut
| fecţiune de conştiinţă la trac- ţia M uror oameriilor şantierului, de spuneau nimic. Intrigaţi, l-am înto­ destule emoţii cu construcţia cupto­
Ia inginerul şef pînă la ucenicul ce vărăşit 'pe inginer la locul eveni­ rului. Construcţie nouă, mult mai
i lorist şi la conducerea S.M.T. abia deosebeşte un manometru >V> o mentului. Scena : una din halele mă­
t Orăştie care naiv, motivează pilă... Ele sînt aşteptate cu interes rii construcţii, înaltă, ncsfîrşHă, greu complicată decît cuptoarele obişnuite
î de cuprins în priviri, cu soarele răs-
¦ că tractoristul Rumului Sicoie
t a plecat la centru pentru a se — uneori cu răsuflarea oprită — şi !ringindii.se in mii de radiaţii pe
» «
t aproviziona cu sfoară. sînt comentate apoi îndelung, zile şi metalul sclipitor al maşinilor. In prim
¦
ţ Oare conducerea S.M.T. O- zile după aceea, cu ionul pe rare îl plan, negru, colosul de cărămidă re­ (de n-ar fi decît faptul că toate co­
t acorzi, îndeobşte, celor mai scumpe fractară, „eroul" nostru. Un ’grafic menzile sînt automate), le-a dat ade­ «
f răşlie, presupunind că este pă­ amintiri personale. pe care scria „750 ’grade"; două ’ge­ sea de furcă, punindu-i în faţa unor’ $
*
t trunsă de irfTportanfa ' covirşi- Un astfel de ion trăda vocea in­ muleţe de conlrol, unul cu flacără obstacole ce păreau de ’neirecut. La ¦

* ginerului Munteanu — mecanicul şef roşie, altul cu flacără albă, mat in­ asta se adăuga şi lipsa de experien­

ţ toare a campaniei de recoltare, ai blumingului — atunci cînd, ches- tensă şt .mat frumoasă’} şi-n jurul ţă a tinerilor rmnCilori, prea. puţini

•*•••. -a t- « } t •<. N i

>> *