Page 5 - 1958-07

Prefylrt
p e s ly jb ll
şcolii
Prilej de trecere in revistă (
zultatetor obţinute de profesó
învăţători în munca nobilă de Í
tere şi educare a tinerei gem,
a patriei, „ZIUA INVAŢATC
LUI" a fost şi în acest an sâ
toarea acestor devotaţi slujitor
şcolii, zi în care statul nostru
întregul popor le-au exprimat
cunoştinţă pentru frumoasa şl d
Reducerea locaţiilor — F r a ţ i 1 A n g h e lsebit de preţioasa lor activitate
Preţuirii şi cinstirii pe care pi
tidul şi guvernul nostru o acort
profesorilor şi învăţătorilor ti stc
cărbuneluimărturie cele 2.300 de ordine j livrat de mina şi prepara fia
medalii acordate acestora pînă ti
prezent de Prezidiul Marii Adanăr.
Naţionale a Republicii Populare Ro-
mîne cele 40 de titluri de „învăţă­
tor emerit şi 12 de „profesor e- jn (upfa pentru continua reducere
merit” cu care au fost distinşi unii ( preţuiui de cost al cărbunelui, pe
dintre cei mai buni educatori, cele 1 ă celeiaIte elemente, un rol de sea
peste 8.000 de premii speciale decer- L fevjne reducerii cheltuielilor de
nate învăţătorilor şi profesorilor dIen"ansporti locaţlilor pentru vagoane.
Ministerul Invăţămîntului şi Cultu- / m!na , prcparaţia Lupeni) aceste
rit şi Comitetul Central al Sindi- f ;a}!! s_au r!d!cat numa, primele
calelor lucrătorilor din învătămînt
şi cultură, pentru merite deosebite
ln\ activitatea şcolară şi in munca
de culturalizare a maselor.
Anul acesta, cu prilejul „Zilei
ÎNVAŢATORUIUI", Ministerul In-
văţăinînlului şi Culturii a acordat
I titlul de „Profesor fruntaş” unui
număr de 115 profesori, iar cu cel
de „Invăţălor fruntaş” au fost
distinşi 349 învăţători .
Pentru merite deosebite obţinute
in activitatea lor profesională şi
) obştească, au fost distinşi cu titlul
de „Profesor fruntaş" următoarele
cadre didactice din regiunea Hu­
nedoara: Ileana Doroga, profesoa.
ră la şcoala medie „Dr. Petru Gro-
za”-Deva, Victor Pogolşa profesor, ^
inspector metodist la secţia învăţă- >
mint şi cultură a Sfatului popular '
regional, Teodora Rottman, profe­
soară la şcoala medie „Decebal”-
Deva.
Cu titlul de „învăţător fruntaş”
au fost distinşi învăţătorii: Ana
Pojiţă de la şcoala medie din Se­
beş, Dimilrie Cocor, învăţător, di­
rector Ia şcoala de 7 ani din Pe-
trila, raionul Petroşani, Dan Cor.
netia, educatoare, directoarea gră­
diniţei de copii din Brănişca, ra­
ionul IIia, Fisi Carol, învăţător la
şcoala de 7 ani din Apo'.du de Sus,
raionul Sebeş, Hochsmann Rolf, în­
văţător la şcoala de 7 am din Mier­
curea, raionul Sebeş, Aurelia Ma-
rinesen educatoare la grădiniţa de
copii din Baia de Criş, raionul
Brad, Siito Dezideriu, învăţător la
şcoala maghiară din oraşul Deva, ^
Paraschiva Teuşan, educatoare, di.
f rectoarea grădiniţei de copii din A-
i poldu de Jos, raionul Sebeş, Pe-
tru Timişan, invăţălor, directorul
\ şcolii de 4 ani din Livezeni, ra­
ionul Petroşani, Aurel Vasile, în­
văţător, directorul şcolii de 7 ani
din lina, raionul Sebeş şi Weber
Simion, învăţător la şcoala de 7
ani din Ungurei, raionul Sebeş.
Pe lingă aceştia, un însemnat
număr de cadre didactice din re­
giunea noastră au fost distinse cu
premii speciale.
Sărbătorind „ZIUA ÎNVĂŢĂTO­
RULUI", profesorii şi învăţătorii re­
giunii Hunedoara s-au angajat să
pornească cu forţe noi pe drumul
îndeplinirii măreţelor sarcini ce le
revin, muncind cu însufleţire la o-
pera de construire a socialismului
in patria noastră.
***<¦»:<•»»*¦¦«*¦¦ < ¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦»¦¦*¦*
Strîngerea recoltelor a început. In lanurile bogate- răştie.
de orz, maşinile moderne, colectiviştii harnici, înto¦
vărăşiţii şi ţăranii muncitori individuali, lucrează cu
spor scoţînd recolte mari la ha.
Gospodăriile agricole de stat au fost primele uni-
tăţi care au începui această lucrare. In obiectivul a-
mulsocialismului de Miniştri al R. P. R„ Chivu Sto'ci
A l COMITETULUI REGIONAL P.KLR. HUNEDOARA Şl ALSFATULUI POPULAR REGIONAL
Anul X Nr. 1101
element important pentru ieftinirea
d in L u p e n i
luni din acest an la suma de peste
1.000 lei, iar pînă în prezent trec
900.000 lei. Or, lucrul acesta dău-
ză mult. Faţă de asemenea sumă
ortantă, se pune în mod firesc în-
area: de unde provin aceste loca­
li care ar fi căile de reducere a
ultimii 10 ani, sectorul carbonifer
ii (mina şi preparaţia) s-a dez-
i mult. La mina Lupeni producţia
?scut în această perioadă cu 56
Bă, cerînd prin urmare o dezvol-
taorespunzătoare reţelei de tran-
SPa aprovizionării cu materia!
Iet utilaje etc. La mina Lupeni
nu puse în exploatare noi abataje,
noi.uri de extracţie, totul implicînd vagoanele ar fi scutite să mai rămînă
o I<manevră a vagoanelor cu lem­
ne nateriale.
Pfaţia Lupeni şi-a dezvoltat şi
ea îieşti 10 ani în mod corespun­
zător ducţia mereu în creştere pe
care «epţionează. Aici, s-a dat în
exploa o nouă linie tehnologică în
spălăte nouă, vechile agregate au
fost îrjte cu altele noi, de mare
capacit. Preparaţia trebuie să facă
faţă as producţiei extrase din mi­
nele Liji Uricani şi Vulcan.
Faţă toată această mare amploa­
re pe cia luat-o sectorul carbonifer
Lupeni, npele de încărcare-descăr-
C u b rig a d a a rtis tic ă
d e !»itaţie la lo c u l d e m u n c ă
(Eu cîa zile în urmă, bri­ a cuprins romanţe interpretate
gada artcă de agitaţie a ®a*
sei raion de cultură „Ion
Budai Danu“ din Orăştie a
prezentaţi tata colectiviştilor
din G.A.Gjeriu un frumos pro­
gram artic cu prilejul semi­
narului raial organizat la că­
minul cultul Beriu. Programul
a fost deot lucrătorilor din
G.A.C. Ber fruntaşi în munci­
le agricole e primăvară: Şen-
drescu Ana5oit Anuţa, Brădea-
nu Ana, Şidrescu Safta. Bl
paratului au .fost prinse cîteva imagini din prinia zi
de seceriş la gospodăria de stat Orăştie, secţia O-
‘ Adusă în faţa lanurilor bogate de orz, combinei
tip „Semănătoarea“ i se face ultima verificare. Se
fixează rabatorul, înălţimea mesei transportoare, sînt
PROLETAR! DIN TOATE TARILE UNfTI-VĂ! Primirea noilor reprezentanţi diplomatici
Joi 3 iulie 1958
care s-au dezvoltat puţin. In afară de
cîteva linii de manevră, altceva nu s-a
mai construit, în bună măsură din
cauza îngustimii terenului disponibil
pînă în malul Jiului Acelaşi lucru se
poate afirma şi despre staţia C.F.R.
Lupeni. Capacitatea de manevrare a
pieţei staţiei nu poate satisface pe de­
plin nevoile sectorului carbonifer.
Iată deci cîteva cauze care fac ca
locaţiile să apese din greu reducerea
preţului de cost. Pe lingă acestea însă
trebuie menţionate şi unele cauze de
natură subiectivă, care cu o organizare
mai atentă a mişcării vagoanelor, pot
fi îndepărtate, dacă nu total cel puţin
în cea mai mare măsură.
Mina Lupeni primeşte zilnic însem­
nate cantităţi de material lemnos î(t
vagoane de cale ferată. Dacă descăr­
carea lor s-ar organiza mai raţional,
ore întregi în locaţie. Resurse mai
mari stau însă în faţa preparaţiei, por­
nind atît de la un control mai efectiv
al personalului de la mişcare şi pînă
la posibilităţile de descongestionare a
pieţei de manevră prin folosirea sta­
ţiei Bărbăteni. Multe ore de locaţie
sînt datorate personalului tehnic de
supraveghere de la mişcare, personal
care nu întotdeauna îşi cunoaşte si­
tuaţia trenurilor aflate la încărcare
sau descărcare. Tot în privinţa redu­
cerii locaţiilor a r fi trebuit ca actuala
staţie de descărcare a cărbunilor din
Ing. GH. DUMITRESCU
(Continuare în pag. 3-a)
de Vali Aiuzean, Lulu Aiuzean
Angheluţă Letiţia şi Vulcu A-
nuţa ; cîteva poezii originale ale
membrilor cenaclului literar. A
acompaniat orchestra de estradă
a casei raionale de cultură.
In perioada muncilor agricole
de vară brigada artistică de a-
gitaţie din Orăştie îşi va conti­
nua activitatea în mijlocul co­
lectiviştilor din raion.
I. GHEORGHE
corespondent
ai Republicii Arabe Unite şi Uniunii Birmane
de către preşedintele Consiliului
Marţi I iulie 1958, la ora 13, preşedintele Consiliului de
Miniştri al Republicii Populare Romîne, Chivu Stoica, a primit
in audienţă pe noul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar
4 pagini 20 bani al Republicii. Arabe Unite, Fa rid Chehlaqui.
In aceeaşi zi, noul ministru al Uniunii Birmane în Republi­
ca Populară Romînă, Maha Tbray Sithu U Kyin, a fost primit
de preşedintele Consiliului de Miniştri al R.P.R., Chivu Stoica
Consfătuirea anuală a oamenilor
de teatru
Amîndoi .fraţii Anghel ceasta. E singura de­ partid. EI s.a ocupat Marţi dimineaţa a început la ciun, adjunct al ministrului In-
sînt conducători auto osebire mare. şi de tratele său ca să- sediul Uniunii ziariştilor din văţămîntului şi Culturii. Direc­
şi amîndoi sînt fruntaşi şi depună candidatura. Capitală consfătuirea anuală o
în producţie. Conduc a- Deşi mai tînăr, Lu­ Acum au şi mai multe oamenilor de teatru organizată torul teatrelor din Ministerul In-
celaşi tip de autocami­ cică i-a luat-o înaintea puncte de asemănare. de Ministerul invăţămîntului şi văţămîntului şi Culturii a pre­
on. Amîndoi au primii fratelui său Dumitru. Amîndoi fraţii Anghel Culturii. zentat apoi referatul „Pentru un
maşinile în acelaşi sînt oameni de bază în repertoriu militant, bogat in
timp. „Molotovul" cunr. El este azi şeful bri­ garaj, atenţi la «olan La consfătuire iau parte di­ idei, care să slujească poporul
găzii de tinerel nr. 2, şi cu dragoste şi grijă rectori de teatru, regizori, sce­ muncitor din patria noastră în
de circulaţie 25.346 Dv. brigadă fruntaşă pe u- transportă cu maşinile nografi, scriitori, critici de artă. opera măreaţă de construire a
condus de Lucică An­ reprezentanţi ai sfaturilor popu­ socialismului“. Referatul a fost
nitate. Ce e drept, Du­ bunurile de larg con­ lare. urmat de discuţii.
ghel poartă cu mîndrie mitru nu se lasă. în­
pe bara din faţă plă­ cearcă adesea şi nu sum destinate oameni Lucrările consfătuirii au fost Lucrările consfătuirii continua.
cuţa : „parcurs 100.000 fără succes să-l întrea­ deschise de tov. Constanta Cră­ (Agerpres).
km. fără reparaţii". că îri muncă pe Lucică. lor muncii. Doi fraţi,
„Molotovul“ cu nr. Aşa s-a ajuns ca cei doi fruntaşi, doi oameni
26.130 Dv., condus de doi traţi să 'evină
fruntaşi şi cu maşinile adevăraţi.
Şi-au îndeplinii planul anual
Dumitru Anghel, nu a perfect întreţinute. Du­ A. SLARII La secţia de tîmplărie a co­ ţeg, se execută mobilă de bu­
realizat performanţa a- mitru este membru de
corespondent operativei „Retezatul“ din ría- cătărie tip „Păltiniş“. Lucrăto­
rii acestei secţii au desfăşurat o
muncă susţinută, chiar de la în­
In abatajul fruntaşilor ceputul anului acesta pentru în­
deplinirea şi depăşirea sarcini­
lor de plan. Şeful seoţiei loan
Gabroveanu s-a preocupat în­
î Zilele trecute a sosit peşte la Pe- Cel puţin tatăl său era un pescar — Ce-ar fi să formez o brigadă deaproape de buna organizare
i Irita. Un aliment după care minerii priceput. El nu putea face nici atît. de tineret? a muncii şi de aprovizionarea cu
Ţ nu prea aleargă. Spun că nu e con- S .a iot gîndii, a stat de vorbă cu materiale, fapt care a dus la în­
î sislent. II mănînci şi nu te saturi. prietenii, să vadă ce are de făcut, Şeful sectorului, după ce auzi do- deplinirea planului anual la sor­
Nimeni dintre ei nu văzuse mină de rinţa '.'mărului Michiev, a fost de a- timentul mobilă 'de bucătărie în
| — Pentru noi e bună slana de cărbuni. Iar cînd auzeau de aşa ceva cord şi chiar l-a îndemnat să facă numai 5 luni.
t trei degete, să capeţi forţă. Altfel se îngrozeau. acest lucru. De atunci, brigada li­
neretului, condusă de Gheorghe Mi- Astfel, ia sfîrşitul lunii mai,
! pichamerul nu te prea ascultă. — In altă parte. Acolo intri dinii- chiev, a făcut multe isprăvi. In nenu. colectivul secţiei ă raportat cu
Lui Gheorghe insă îi place peşte. tteaţa şi te pomeneşti că seara nu mai mărate rlndttri s-a clasat prima pe mîndrie consiliului de condúcele
• le. De multe ori îl însoţea pe tatăl ieşi. E bine să munceşti insă ta su- exploatare, dînd zeci şi sute de tone al cooperativei îndeplinirea sar­
ţ său pe Dunăre şi seara se întor- prafaţă, nu sub pămint — spuneau de cărbune peste plan. Acum lucrea- cinilor de plan pe întreg anul.
j ceau acasă cil Iraista plină. Ceilalţi băieţii de seama Iui Gheorghe. ză tot în sectorul II, la abatajul fi-
• fraţi aşteptau cu inima strinsă înloar- guri, stratul 6. Cu toate greutăţile Un aport considerabil în ce
< cerea pescarilor. Şi cind începeau să Alţii aveau o imaginaţie mai bo- pe care le prezintă locul de muncă priveşte, calitatea produselor a
î mănînce peşte cu mămăligă, îţi ve- ZaHl. din punct de vedere tehnic şi geo- fost adus de tovarăşii Vasile
logic (!alieri 'şi laminări ale stratu- Filipaş, Ştefan SiminiG şi Dezi­
| nea apă In gură. Mîncau oamenii cu — Auzi mă că se îniîmplă să se lui) reuşeşte împreună cu oamenii deriu Szabo.
î mare poftă. Familia era numeroasă: dărîme malurile alea. Nu fi prost. De din brigadă să-şi depăşească planul
, 9 la număr. Pămint puţin. Trebuia ce să te legi ta cap cind nu te doa- zilnic cu 15-20 la sulă. DORU VIOREL
f găsită o soluţie. Dar care ? Ce pu- re? corespondent
| tea lucra atunci, în 1949, în Delta Tînărul şef de brigadă, Gheorghe
Gheorghe Michiev îşi formase o i- Michiev, şi-a însuşit pe deplin me- NOI FRUNTAŞI
i Dunării ? seria de miner, bucurindn-se de mu[- IN PRODUCŢIE
dee cil se poate de rea despre mină. tă autoritate in rîndurile oamenilor
i In cele din urmă, tot el şi-a zis: pe care-i conduce. Datorită catită- SIMERIA (de la subredacţia noas­
„Măi doar n-o fi dracul chiar aşa ţitor organizatorice şi felului de a tră voluntară). De curînd conducerea
Veşti din Lăpnşnic j de negru. Şt cind ie iei după toţi, a- munci cu oamenii, a reuşit să for-
!'ungi la covrigi".
Cultivarea' legumelor şi zarzavaturi- j
Afuns în Valea Jiului, oficiul de re-
pactizarea braţelor de muncă l.a tri-
lor este una din preocupările gospo- | mis la mina Petrila. Aici a stat de meze din ortacii lui, mineri dintre întreprinderii I.G.l.L. Simeria a acor­
dinelor din comuna Lăpuşnic, raionul r vorbă cu oamenii mai în vîrstă, a vă- cei mai buni. Pentru ridicarea pe dat diplome de onoare şi insigne de
tlia. 1 zut cum se munceşte şi i-a plăcut, mai departe a cunoştinţelor tehnice şi fruntaşi în producţie muncitorilor frun­
Cele mai pricepute gospodine care Ghidul lui era de acum să ajungă profesionale ale acestora, în brigadă taşi în colectarea şi prelucrarea lap­
telui. Astfel au primit insigne to v .:
au obţinut recolte frumoase de zar- un miner iscusit. Avea nevoie însă funcţionează un curs pe care.l frec- Elena Demcter de la oficiul raional
zavaturi în anul acesta, sînt Iov. Eu- J de carte, de calificare. Nu înseamnă ventează majoritatea oamenilor. Mulţi I.G.l.L. Hunedoara, Olteanu Iosif de
genia Nagy, Maria Barna, ©livia că dacă eşti miner trebuie să ştii sînt înscrişi şi la cercul „Iubiţi car- ta oficiu! llia şi Cornel Blentea, de
Moise, toate înscrise în întovărăşirea numai să dobori straturi de cărbune, tea". Pentru ca minerii să se cu- la oficiul Haţeg.
agricolă. Ele au cultivat în anul a- ^ aşa la tntîmplare. Aşa că s-a înscris noască bine, să devină şi mai apro-
cesta varză, morcovi, ceapă verde şi T la şcoala profesională de mineri, plaţi sufleteşte, deseori se organi- C. S.
corespondent
alte legume. Peste o lună din grădi- ţ După puţin timp a devenii unul din- zează reuniuni tovărăşeşti unde par- Creşte şeptelul
nile proprii gospodinele vor culege tre cei mai buni elevi din cei 100 licipă împreună cu familiile lor. Sini
roşii coapte. care învăţau. La examenul practic, mulţi care pot fi daţi ca exemplu în de anim ale
Şi despre un alt eveniment petrecut
dat în cadrul sectorului 11, a ieşit muncă. De fapt, întreaga brigadă In raionul Haţeg şeptclu! de animale
a crescut mult din anul 1951. In cei
nu de mult în comuna Lăpuşnic se primul. Truda nu i-a fost zadarnică, munceşte bine. Se ştie dc către toţi aproape 7 ani cîţi au trecut de atunci
efectivul de animale a crescut odată şi
poate vorbi: despre deschiderea gră­ In producţie, din primele luni, a o- ce. de la mina Petrila că Michiev jumătate. Numai în patru ani de zile
numărul porcinelor s-a mărit cu aproa­
diniţei sezoniere, unde copiii întovără- cupat funcţia de şef de - schimb la o împreună cu oamenii săi, a coniri- pe 4.000 de bucăţi.
şiţilor îşi petrec clipe plăcute în brigadă de înaintări. A lucrat aşa buit în mare măsură ca în numai 27 D. HAŢEGANU
corespondent
timp ce părinţii lor sînt la munca cîm- vreo Roi ani de zile. Căpătase multă V. ALBU
experienţă. Cunoştea bine mina, oa- ------------------------------------
pului. menii, tinerii. Şi i-a venit o idee : (Continuare în pag. 3-a)
SILVIA TOMA
corespondentă ’«r.«r
prinşi sacii în care se colectează aurul boabelor, mai mult de lucru decît pînă acum.. Credeţi cumva O¦
că-i supărat pentru a sta ? Nicidecum. Rezultatele
(clişeul din stingă). __ _ bune in muncă sînt ale tuturor muncitorilor din ¦
gospodăria de stat care mereu sînt pildă vie de
Gombîna a pornit. Primele spice s-au golit de muncă organizată şi entuziastă. ¦¦
boabele grele anunţînd o producţie sporită ia ha. (în medalion) Petru Szekely, combinierul. ¦
*
(clişeul din mijloc), ¦
Ionică Manta, şoferul autocamionului, are ceva ¦¦
¦«>
¦