Page 50 - 1958-07

Pag; 2
Gospodăria agricolă
din Leşnic pe drumul cel bun
Este greu să vorbeşti despre
prezent şi să iaci abstracţie com­
plect de trecut. De aceea" am să
iac o sumară incursiune în tim­
pul care a trecut de la înfiinţa­
rea gospodăriei colective din
Leşnic.
Era prin mai 1956. @îteva
familii de ţărani ¦muncitori din
sat au hotărî! să rupă ou for­
ma individuală de a-şi lucra
pămîntul. Păşind, pe drumul co;
lectivizării, au hotărît să-şi cre­
eze posibilităţi de propăşire e-
conomică şi culturală.
La început a fost puţin mai
anevoios, greutăţile începutului
erau inerente. Dar colecti­
viştii le-au învins.Statul a aju­
tat pe colectiviştii din Leşnic,
acordîndu-le diferite avantaje,
pentru a-şi dezvolta sectoarele
productive, sau cele mai slab
dezvoltate.
Din cei 24.400 lei, care î-au
primit anul acesta împrumut de
la stat şi-au cumpărat cinci vaci
care au adus pînă acum un ve­
nit de 10.340 lei.
In lumina sarcinilor Consfătu­
irii de la Constanţa din aprilie
1958, gospodăria a dezvoltat sec­
torul zootehnic în proporţie de 20
la sută. Ca urmare a dezvoltării
sectorului zootehnic, s-a putut
valorifica pe bază de contractări
cu statul lînă în valoare de
4.815 lei, brînză în valoare de
2.?55 lei, la'nlp în valoare de
3.953 lei etc. De asemenea în
viitorul apropiat vor fi valorifi­
caţi cinci vriei.
Tot din planurile imediate ca­
re privesc sectorul zootehnic
mai fac parte şi cumpărarea a
două vaci şi două sorofiţe şi con­
strucţia unui saivan pentru oi,
ca şi construcţia unei cocini pen­
tru porci. Dezvoltarea sectorului
zootehnic nu s-a făcut în dauna
celuilalt sector al gospodăriei,
sectorul agricol.
FM 1 m u 1 z i l e i
„Dani“ este tragedia unui co­
pil al nimănui, victimă a unor
odioase convenţii şi. prejudecăţi
burgheze. Părăsit după naştere
de mama sa intr-un vagon de'
tren, Dani este înfiat şi crescut
de o femeie care îl iubeşte ca
pe copilul ei. Aceasta, pînă in
momentul cind Aranka, mama a-
doptivă intenţionează să se că­
sătorească. Egoismul şi meschi­
nele calcule o împing pe Aranka
să „înapoieze" copilul adevăra­
tei sale mame, Eszter. Dar şi
Eszter, căsătorită cu un om, că­
ruia i-a ascuns tot timpul in­
conştienţa criminală a tinereţii
ei, ‘refuză să-şi primească co­
pilul. Cu sfîşietorul sentiment al
părăsirii, micuţul Dani. fuge de
acasă. Dar, trecînd în neştire
calea ferată, un tren îl surprin­
de. Accidentat, sărmanul Dani
cade victimă egoismului unor
caractere şubrede.
Conflict psihologic de un pu­
ternic dramatism, care dezvăluie
complexul univers sufletesc al
copilăriei, drama micului. Dani
conţine un vibrant apel adresat
părinţilor şi pedagogilor de a în­
ţelege conştiinţa şi sensibilitatea locuinţă omenească din viaţa mea /
copiilor, martori şi cîteodaiâ ju­
decători severi ai faptelor celor
maturi.
In regia lui Mihaly Szemes,
noua realizare a studiourilor
maghiare este interpretată de
cunoscuţii protagonişti ai ecranu­
lui Klari Totnay, ' Margit Bara
şi Ferenc Kallai.
In toiul secerişului
Socotitoarea,.o fată tînără şi
arătoasă, pricepută în • socoteli
gospodăreşti, îmi !spunea că a-
cum are foarte mult de lucru.
Mi-am dat seama din ce Gauză
are mult de socotit I colectiviştii
se grăbesc; vor să vadă cu cît
e mai mult grîul din anul aces­
ta decît cel din anul trecut. Pre­
şedintele îmi spunea că se aş­
teaptă cam la 2.000 kg. grîu la
ha.
Credeam că seceratul le-a în­
curcat celelalte munci. Dar de
unde! Prăşitul al II-'lea la
porumb s-a terminat, carto­
fii şi sfecla furajeră şi de zahăr
au fost prăşite la timp. De pe
cele două hectare şi jumătate
sfeclă de zahăr contractată cu
statul, colectiviştii vor scoate tin
venit frumos. Nu mă îndoiesc
că vor reuşi acest lucru. Dacă
anul trecut colectiviştii s-au gîn-
dit mai puţin la viitor,împărţin-
du-şi pe zile-muncă aproape toa­
te produsele, anul acesta ei au
urmat linia consfătuirii de la
Constanţa, repartizînd pentru
creşterea avutului obştesc sume
incomparabil- mai mari decît ce­
le din anul trecut. Spre exemplu,
în timp ce anul trecut se repar­
tizase 1.200 lei, anul acesta pe
aceeaşi perioadă de timp s-a re­
partizat fondului de bază 4.887
lei. .
Este adevărat că aceasta a
fost posibil şi datorită creşterii
veniturilor realizate de gospo­
dărie. In 1957, pe trimestrul II,
ele se evaluează la 12.033 lei,
în timp ce anul acesta pe tri­
mestrul II valoarea lor ajunge
la 37.389 lei.
Peste puţin timp despre co­
lectiviştii din Leşnic se va putea
vorbi mult mai multe. Sînt oa­
meni harnici şi hărnicia duce
la belşug.
SANDU PLATON
D AN I
Filmul rulează pe ecranul ci­
nematografului „F. Slrbu" din
Deva pînă la 17 iulie şi în con­
tinuare in regiune.
Se spline că lucrul cel mai frumos,
la Hunedoara ,esie cerul nopţii. Ce­
rul care arde, aprins parcă de un
vulcan, cerul care luminează clădi­
rile de pe dealul Chizidului, turlele
singuratice ale castelului huneazi-
lor, siluetele cenuşii - ale zecilor de
coşuri.
„Afi-e• dor de cerul Hunedoarei"
Sînt cuvinte pe care le rostesc¦întot­
deauna cei ce pleacă din oraşul a-
cesta ce na poate fi uitat.
Totuşi, doi oameni ne-au mărturi­
sit 'că nu de cerul Hunedoarei le-a
fost lor, în primul rînd, un dor a-
prig, după ce au plecat departe, la
500 de bilbnwiri de el.
— Mi„a fost dor, Irvtîi şi-niii, de
băieţii de la furnal'/ spune Mihai
Curcubătă.
— Iar mie de „Omeu", tmde-am
făcut şcoala şi unde am avui prima
— adaugă Bodea.
N-avcm niciun motiv să punem la
îndoială sinceritatea acestor mărturi­
siri. Dar — de faţă fiind, latr-o sea­
ră de vară, la o întîlnire între cei
doi prieteni, pe dealul Chizidului —
i-am văzut pe amîndoi privind tă­
cuţi, nemişcaţi, fantastica împletitură la arată-mi şi mie ce ai învăţat tu,
a fumiiluî marilor furnale şi a ja­
rului tot mai întunecat dl amurgu­
lui.
Unul din ei a' oftai. Nu ştiu care.
Amîndoi au tăcut insă mai departe,
multă vreme încă, pînă ce au văzut
flăcările puternice biruind jarul în­
tunecat al apusului şi cucerind un
C O L E C T IV IŞ T II
a v a n su ri
In flecare lună un avans
In rezoluţia şedinţei plenare
a C.C. al P.M.R. din 16-17 iu­
lie 1Ö56 cu privire la măsurile
pentru realizarea sarcinilor sta­
bilite de Congresul al IHea al
partidului în domeniul tnans-
formării socialiste a agriculturii
se arată că „pentru a se satis-
face nevoile băneşti’ din tot
cursul anului ale colectiviştilor,
plenara recomandă ca statutul
gospodăriei colective să prevadă
de a se repartiza avansuri bă­
neşti lunar sau cel mai târziu
trimestrial, pînă la 50 la sută
din veniturile băneşti ce li se
cuvin pentru munca depusă“.
Ţinînd cont de recomandările
plenarei, majoritatea gospodă­
riilor colective din regiunea
noastră au asigurat colectivişti­
lor avansuri băneşti trimestrial
sau chiar lunar. Printre acestea
se află şi gospodăria colectivă
din Mărtineşti raionul Orăştie,
care a repartizat In acest an în
fiecare lună cîte un avans băJ
nesc (in primele trei luni ale
anului de fiecare dată cîte 15 lei
la zi-muncă, iar în următoarele
trei luni cîte 10 lei la zi-mun­
că). Colectivistul Ioan Popescu
a primit numai pentru zilele-
muncă efectuate în luna iunie
350 lei, iar Avram Toma a pri­
mit 490 lei.
îmbucurător este faptul că
membrii acestei gospodării au
Corespondenţii
ne scriu
Să se termine localul
cooperativei din Păuca
în acest an, ţăranii muncitori din
Păuca, raionul Sebeş, prin autoimpu-
neri şi muncă voluntară, au ridicat în
roşu şi au acoperit un local pentru
cooperativă. La această acţiune, ei
s-au angajat în adunarea generală ce
A C T I V I T A T Es-a ţinut la Păuca în iarnă. In cadrul
aceleiaşi şedinţe, conducerea U.R.C.C.
Sebeş s-a angajat să termine lucrarea
de la stadiul de roşu pînă la darea
localului în funcţiune.
Ţăranii muncitori din Păuca aşteap­
tă ca U.R.G.G. Sebeş să-şi îndepli­
nească angajamentul' , ' '' 11
1. IULIAN
corespondent
Să se refacă orăşelul
copiilor
Pentru desfătarea celor mici, în ur­
mă cu cîţiva ani s-a construit la Brad
în parcul „1 Mai", un orăşel al co­
piilor. 'In luna decembrie 1957, s a
luat hotărîrea justă ca orăşelul să fie
mutat în curtea casei pionierului din
localitate.
Căsuţele au fost demontate şi tran­
sportate, dar aici, în loc să fie aşe­
zate ca lumea, au fost aruncate de-a-
valma.
Din tot mirajul ce l-a exercitat c-
răşelul pentru copii, nu a mai rămas
nimic.
Ca obiect de inventar, orăşelul a-
parţine Sfatului popular orăşenesc
Brad, iar ca responsabilitate, tot lui.
Atunci ?
1. P.
corespondent
PRIMA VACANŢA
arc de cer din domnia abia începută
a nopţii.
— Ei, ce zici ? Tot aici ?
— Tot / Orice-ar fi...Tu?
— Şi eu I
S-au ridicat mai învioraţi şi (cu
început să discute apoi în linişte.
Bodea şi Curcubătă sînt studenţi.
Acum un an nu prea erau obişnuiţi
cu numele acesta şi se mai reco­
mandau încă ,Jurnalişti". Dar acum,
după un an de studiu, peste imagi­
nea jurnalului şi a şarjei de foc s.au
aşezat calcule şi cifre, denumiri ciu­
date 'de maierii şi de legi ştiinţifice,’
0 altă viaţă, iru o -v ia ţă străină de
cea a uzinei, dar una care cere min­
ţii mai mult efori de cît se cerea cd<-
tădaiă braţelor.
Şi — deşi abia au terminat anul
1 al Institutului politehnic din Bu­
cureşti — s-au obişnuit cu gîndul
că, nu peste mulţi ani, vor fi ingi­
neri.
— Mă, inginerule — i-a spus lui
Bodea, în uzină, un vechi prieten,
acolo, la Bucureşti. Să v ă d : nu
cumva măjunci degeaba banii noş­
tri?
Bodea şi-a suflecat ihinecile că­
măşii, a luat o pilă, s-a dus Ia
banc şi — apucînd o piesă — a în­
ceput s-o prelucreze. încet, fără gra-
DRUMUL SOWA llS MULUÍ Nr. 111!
Pc ormele C ă rji a p iry fe
iiiieriiSelor sintactice slave în limba
po&licoie romînă. — Colecţia „Ma-
teriale şi cercetări ling­
vistice“.
hotărît să se repartizeze in a- „Probleme gospodăreşti 192 pag. — 11 lei.
cest an lunar avansuri băneşti.
Cu siguranţă că hotărârea lor ale oraşului Haţeg“ Ed. Acad. R.P.R.
va fi dusă la'îndeplinire, deoa­
rece ei şi-au asigurat realizarea Sub acest titl-u a fost publicată în MONOGRAFII, BIOGRAFII
de venituri băneşti in tot cursul nr; 1095 din- 26- iunie a.c. a ziarului
anului. Aşa, de exemplu, ei au ' tfDruinul social'ismului" o notă cri­ JACQUES N1COLLE : Louis
încheiat contracte cu statul pen- tică în care se vorbea de proasta în­ Pasteur — Un maestru
tru vinzarea a lO.OOO kg. grîu, treţinere a locuinţelor naţionalizate. al anchetei ştiinţifice.
260 pag. — 5,25 Ici bro­
In scrisoarea de răspuns conducerea şat ; 9,50 lei cartonat.
Ed. ştiinţifică.
8.000 kg. porumb, 5.000 kg. car- întreprinderii de gospodărie orăşeneas­
CURSURI UNIVERS !TARE
toii, 400 kg. briază de oaie, • că Haţeg confirmă justeţea materialu­
200 kg. lînă, precuni şi întrea­ lui, care a fost' prelucrai cu tot per­
ga cantitate de fapte ce se ob­ sonalul întreprinderii. A ajutai — se
ţine de la cele 6 v'aci pe care le spune în scrisoare — la mobilizarea (Lucrări litografiate)
coleaUvUlui, de muncitori pentru ter­ :,\E D b T U R !A PO LI -TI O l RÂUL CALINESCU : Curs de
au in prezent. geografia plantelor cu
noţiuni de botanică.
? minarea lucrărilor de întreţinere la ....... - 658 pag. — 32 Iei.
însemnate súme de bani au timp". Această culegere cuprinde Litografia şi Tipo­
repartizat colectiviştilor şi gos­ In aceeaşi scrisoare, conducerea în­ grafia învăţământu­
podăriile colective din Turmas, cele mai importante lucrări ale lui Bucureşti.
Jeledinţi şi Turdaş, toate din treprinderii reclamă deficienţe în apro­ G. CÄLUGÄREANÜ, D. V. IO-
vizionarea cil materiale de construcţii lui Lenin îndreptate împotriva NESCU : Manual de analiză ma­
tematică — voi. II.
raionul Orăştie. Colectiviştii din din partea oficiului regional de apro­ revizionismului şi oportunismului 806 pag. — 32 Iei.
Jeledinţi au primit pînă acum vizionare şi desfacere Deva. De pildă, Litografia Invăţă-
trei avansuri băneşti, iar cei 1.(3!0. Haţeg nu a primit nici pînă din mişcarea muncitorească ru­ mîntului — Cluj.
din Turmaş două avansuri în în prezent cantitatea de tub berman, S. I. NOVOSSELOV: Trigono­
valoare de 10 Iei Ia zi-muncă. deşi s-au făcut mai multe intervenţii şi să şi internaţională. In lucrări metrie.
la secţia de industrie locală a Sfatului 140 pag. — 5,50 lei.
sînt dezvăluite bazele economice Litografia şi tipo­
grafia Invăţămîntu-
şi sociale ale revizionismului, fui Bucureşti.
* ir * Curs de gramatică ro-
AI patrulea avans popular¦regional. şi este arătată esenţa revizio­ mînă — voi. II Sintaxa.
184 pag. — 12,50 Iei.
nismului ca manifestare a in­ Litografia Invăţă-
mîntului — Cluj.
Cu cîteva ziile în urmă colec­ „Realizări şi lipsuri la fluenţei ideologiei burgheze asu­
tiviştii de la G.A.C. P-ricaz au fabrica de teracotă PUBLICAŢII ALE
primit cel de-al patrulea avans din Deva“ pra proletariatului.
bănesc care s-a evaluat la 10 ACADEMIEI R.P.R.
lei pentru fiecare zi-muncă. Iată In informarea de curind publicată O însemnătate cu totul deose­
cîţiva colectivişti care au pri­ in coloanele ziarului, cu titlul de mai * ir * Comunicările Academiei
mit însemnate sume de b a n i: sus, a fost criticat comitetul sindical bită capătă studierea acestor lu­ R.P.R. — nr. 3, tomul
Adam loan a primit 1.690 lei, al fabricii de teracotă din Deva. In VIII/1958:
Crişan Aron 1.110 lei, Hanciu informare se. vorbea de slaba preocu­ crări, acum cind revizioniştii
Olimpia 790 lei şi David Maria pare a comitetului sindical în organiza­ 86 pag. — 4 lei.
740 lei. Aceste sume importan­ rea şi urmărirea rezultatelor întrecerii contemporani, reluînd vechile te­ Ed. Acad. R.P.R.
te de bani pe oare le-au primit socialiste.
colectiviştii provin din valorifi­ ze revizioniste combătute de cla­ * ? * Studii — revistă de is­
carea pe bază de contract cu Prin scrisoarea de răspuns,\ comite, torie, supliment bibliogra­
statul a produselor. iul sindical consideră preţios ajutorul sicii marxism-leninismului, în­ fic (1948— 1957).
dat Re ziar şi arată măsurile luate. 66 pag. — 2,75 lei.
cearcă să estompeze contradic­ Ed. Acad. R.P.R.
ACADEMIA R.P.R.
ţiile adinei ale capitalismului,
Publicaţii şi traduceri ale Insti­
să nege opoziţia de neîmpăcat tutului de studii romîno-sovietic
* ir ¦¦ Buletin de informare
dintre interesele de clasă ale
ştiinţifică — nr. 24/1958.
proletariatului şi cele ale bur­ 32 pag. — 0,50 lei.
* ^ " Statul şi dreptul sovietic
gheziei, să paralizeze energia — nr. 11/1957.
248 pag. — 6 lei.
revoluţionară a clasei munci­ * * Studii şi cercetări juri­
dice, anul II, nr. 2/1957.
Cîteva din produsele valorifi­ Astfel, cu ajutorul unui registru se ur­ toare. 332 pag. — 10 lei.
cate ; lina în valoare de 27.500 măresc rezultatele pe fiecare muncitor
lei, hrinză în- valoare de .8.000 la secţiile unde. prodiicţia -se realizea­ Lucrările lui Lenin cuprinse
lei, lapte "în valoare de 3.000 ză ?Unic c a : presele, mecanice, secţia
lei şi furaje in valoare de 1Ü.00Ó cupioarel&r, prepararea masei. Produc­ în volum constituie un sprijin
lei. ţia manuală se urmăreşte decodai. .
important în lupta împotriva
ideologiei burgheze şi în special
împotriva revizionismului —
principalul pericol în mişcarea
Bibliotecă cu frumoasă muncitorească.
640 pag. 14 Iei.
FILOZOFIE
V. F. ASMDS : Descartes
408 pag. — 12 iei.
Ed. ştiinţifică.
Printre bibliotecile ce desfăşoară o consfătuirii , de la -Constanţa, precum FILOLOGIE, LINGVISTICA
frumoasă activitate se numără şi bi­ şi diferite articole din presă cu teme I. I. BUJOR, FR. GHIRIAG s
blioteca raională din Sebeş. Una din­ interne şi internaţionale. Gramatica limbii latine.
tre cele mai de seamă preocupări per­ 396 pag. — 13,50 lei.
manente ale bibliotecii' a fost cea a De !asemenea s-au ţinut cinci recen­
măririi numărului de cititori şi a zii asupra cărţilor: „Ocna dulce“, „O Ed. ştiinţifică.
cărţilor cititei, precum şi creşterea fon­ poveste obişnuită“, „Nuvela“, „Răscoa­
la“ şi „întunecare“. EUGEN SOIDEL: Elemente
dului de cărţi. Ea G.A.G. „Drumul lui Lenin" din
Astfel, în trimestrul ial II-lea al ă- Sebeş s-'a organizat consfătuirea „în­
cestui an, biblioteca a primit 502 noi
cititori (numărul total de la începutul treţinerea legumelor şi zarzavaturilor“ Satu-i plin de vese
anului fiind de 1.545 cititori)'. In a-
ceastă perioadă au fost citite 8.476 de Către" tovarăşa Maria Fleşeru, la ILIA (D e la subredacţia noas­ marginea satului au avut loc
cărţi, broşuri şi ziare, !iar fondul de tră voluntară). Era animaţie o serie de competiţii sportive
cărţi s-a îmbogăţit cu 499 Volume,' care au participat 142 de colectivişti. mare zilele trecute pe drumul ca : fotbal, volei, ciclism etc.
totaîizînd în prezent 21.968 volume. ce duce de la lliă la Bretea Mu- Din cele patru echipe de fotbal
Biblioteca numără azi printre cititorii reşană. (Srupuri de tineri şi care au participat, s-a evidenţiat
Se cuvine să evidenţiem munca ce­ virstnici se îndreptau către în mod deosebit echipa gazdă
lor trei bibliotecare: Paraschiva Rădă­ săi un număr de 48 ţărani muncitori, Bretea, unde avea să se ţină care prin jocul tehnic şi de cimp
cină, Maria Şerbănescu şi Maria Theiss, festivalul comunal. desfăşurat a reuşit să cîştige o
care au- găsit cele mai eficace metode printre care amintim : Nicolae Besoiu, victorie meritată.
pentru popularizarea cărţii. Astfel, s-au Cu multă dragoste a fost pri­
amenajat 8 vitrine cu cărţi noi de li­ Gheorghe Oltean,' loan Dumitreasă şi mită această manifestaţie tine­ In parcul din curtea G.A.C.
teratură .ideologie şi agrotehnică, în rească de locuitorii satului. Am s-au desfăşurat manifestările
localul bibliotecii — cu ocazia lui 1 alţii. I avut ocazia să discut cu cîţiva culturaj-artistice. Şi-au adus a-
Mai, 9 Mai, 1 Iunie, Decadei culturii' oameni mai vîrstnici, printre portul echipele din : !lia — că­
republicilor sovietice baltice, festivalului Pe lîngă bibliotecă raională funcţio- care se afla şi preşedintele min. Ilia — G.A.C. şi Bretea.
raional al tineretului. Tot cu ooaziâ G.A.C. „11 Iunie“ — Dumitru Festivalul s-a desfăşurat intr-o
zilei de 1 Iunie s-a organizat o expo­ riează şi şapte biblioteci de casă fiecare Cărbune. Mi-a s p u s: — „Sîn- atmosferă de prietenie şi colabo­
ziţie de cărţi cu tema „Viaţa copiilor tem minări că am avut şi noi rare între tinerii comunei lila
diri trecut şi azi“. avînd cîte o responsabilă. Cea mai ocazia de a fi gazdele festivalu­ care, prin munca :lor, aduc un
1 In cadrul celor 16'i Sercifrt de citit lui comunal“ . aport important la construirea
din oraş, s-au discutat documentele harnică responsabilă este tov. Florica
P e terenul de sport de la socialismului şi menţinerea pă­
Wanţa. cii.
Bibliotecarele sînt -ajutate' de un co­ C. TRAIAN
lectiv larg din care fac parte şi cadre Intervenind la fimp
fiidaotice ca : Elisabeta Trifu, Petre
Gurjade etc.
Pentru toate aceste rezultate, biblio­
teca raională din Sebeş, poate fi con­
siderată printre bibliotecile fruntaşe
;ale regiunii.
IULIAN iONAŞ
-* ' corespondent
'Munca începea de la capăt.
Pînă cind, cursurile care ( vorba
iui Bodea) „iot de oameni au fost
bă, aşa cam le face pe toate tină- munca de maistru la furnalul 6, făcute", au început să devină parcă şi cu a b n e g a fie
mai clare, mai pe înţeles. Şi exa­
rul acesta voinic şi calm. A ridicat muncă pe care o îndrăgise aţii incit menele au încetat să mai fie o spai­ In urmă cu cîteva zile, din neglir
mă. Au ajuns un fel de etape ale jenţă, la gospodăria cetăţeanului
apoi, după o vreme, piesa in drep­ declarase.odată unui gazetar că, de-ar întrecerii, aşa cum sînt în uzine, zi­ Gheorghe Măd Moş din satul Nucşoa­
lele cele ¦mari de 1 Mai, 23 August ra, raionul Haţeg, a izbucnit un in­
tul privirilor, a lustruit-o puţin cu avea, „cum spune la poezie" şapie şi 7 Noiembrie. cendiu. Favorizat de vînt, focul a cu-
prins trei şuri de lemn şi ameninţa
mîneca salopetei şi a întins-o priete­ vieţi, pe toaie şi le-ar trăi aici, la A venit vacanţa. Prima vacanţă. să se întindă în întreg satul.
Şi odată cu ea practica. Prima
nului. Omul a luat-o, a cercetat-o, gura furnalului. Şi .neapărat la Hu­ practică. Infervenţia imediată a echipei de
l-a privit pe Bodea cu atenţie, dar nedoara ! pompieri voluntari d.in Mălăeşti — ca­
In institut zarvă mare. Unde vor re tocmai cobora de la munte — a loi
s-a ferii să zică vreo vorbă de lau­ Au părăsit insă amîndoi furnalele fi trimişi 7 caiizat incendiul pînă la sosirea echi­
pei de pompieri din Haţeg. Echipa a
dă. şi au plecai la inşiitut. — Curcubătă şi Bodea merg la lucrai hotantă, energică şi organizată.
— Deseară, frate, dau ceva la — Ţi-e greu, Mihai? Hunedoara! In lupta plină de abnegaţie pe care
Cind au auzii vestea, cei doi au au dus-o cu flăcările, s-au remarcat:
„Metalul“ I — Ce mă m a i. întrebi? ¦ ( ie ţi-e Avram Nicolae Probaje, împreună cu
sărit în sus, fericiţi. Acasă I Vor grupul de 30 de ţărani muncitori de
Aceasta a fost concluzia discuţiei. uşor ? pleca insfirşit acasă, lîngă vechiul la Mălăeşti ; deputatul ioan Vilt de la
Concluzie pe care — auzind-o — — Hai să învăţăm împreună! castel şi lîngă furnaiele cele noi, vor Sfatul popular din Sălaşul Superior
revedea malul bătrin al Cernii şi şi drumarul Lazăr Lăzărescu. A ieşii
Bodea a zimbiţ, inţelegtnd că trecuse ¦ Şi învăţau pînă cădeau' de obo­ bulevardele abia tăiate ale Oraşului în ‘evidenţi prin curajul de care a dat
Muncitoresc. dovadă intervenind în locurile cele mai
cu bine şi acest examen. seală, cu capul pe caietele deschise primejdioase şi cetăţeanul Ion C.i-
ir praru.
...Examenele au fost, la inc/sput, la şîte o pagină plină cu desene ş i ' . . . Aşa i-ăfii întilnit tntr-o seară
spaima celor doi. Le venea uneori să ţ calcule. de vară, la marginea oraşului. Era CJn preţios ajutor la stingerea in­
— Hai nu dormi,! Peste o lună o seară răcoroasă, dar senină şi cendiului, l-au dat şi cercetătorii şlim
fugă, înnebuniţi de mulţimea cifre­ puţinii nari care se aflau. pe cer fu­ ţifici ai Academiei R.P.R. care în ziua
». avem examene. geau cufundindu-se în oceanul de incendiului' se aflau în localitate.
lor, formulelor, dalelor¦ tehnice pe flăcări al apusului. încetul cu Înce­
V? tul, peste ţesătura neagră a nopţii, ANDREI NA5TASE *
Şi capul se ridica îndată, cu pă­ cerul a început să prindă culori
care trebuiau, să şi le însuşească. rubinii. Ardeau focurile furnalelor şi
rul răvăşit, sprifinindu-se in pumnii cuptoarelor. Iar cei 'doi stăteau ne­
„Să fugă”.... este un fel de a spune. încleştaţi de ciudă. mişcaţi, cu faţa spre ele.
Dacă ar auzi Bodea şi Curcubătă — E i ..; ce z ic i? Tot aici?
¦— ...că tot oameni ca noi au făcut — Tot I Orice-ar fi, lot aici 7
vorbele acestea, ar rîde .Pentru că şi cursurile .astea, — mormăia ciieo-
I. CRAIOVEANU
ei, dacă ştiu ce înseamnă 'greutăţile, daiă, înfuriat pe propria.i neputinţă, N. BANU
n-au ştiut niciodată ce înseamnă fu­ • Bodea cel încĂpăţinat.
ga clin faţa lor. — Toi oameni, numai că;., ceva
Au plecai împreună din uzină. Fă­ mai instruiţi... h a i bine lasă v'Orbal
ceau parte din cei 25 de muncitori HclU... Ce ne poate spune ipvarăşiil
pe care comSinatul i-a trimis anul student Bodea despre parametrii de
irecut la studii superioare. Ei doi exploatare ai utilajului unui fiirnal
au ajuns la Bucureşti, la politehnică. ca cel ta care a lucrai la Hunedoa­
Bodea plecase de lîngă furnalul un­ ra?
de lucrase patru ani '(dintre care trei Şi, izbucnind în rîs, cei doi uitau
ca fruntaş), iar Curcubătă părăsise. ¦îndată oboseala.
corespondent