Page 51 - 1958-07

M r. IU I
Din experienţa; unei organizafü de partid fruntaşă
---------- ¦--------- 1---- :-------- “-- -------- ------- : ' '----
Colectivul celei mai tinere mine din
Valea Jiului — cel al minei Uricani
— se numără, de o lungă perioadă de
vreme, în rîndul colectivelor fruntaşe
pe bazin, pentru rezultatele bune ob­
ţinute în primul semestru al anului
trecut, mina Uricani a primit drape­
lul de unitate fruntaşă pe ţară în ra­
mura cărbunelui şi 1-a predat minei
Vulcan — actuala deţinătoare a aces­
tui trofeu pentru un minus de numai
400 şi ceva de tone de cărbune care
l-a avut in semestrul II la producţia pla­ situaţia producţiei.
nificată. Anul acesta, în perioada ia­
nuarie — iunie Colectivul minei Uri­
cani a extras peste plan mai mult de
15.000 tone de cărbune, ceea ce în­
seamnă în fiecare lună, în medie, cîte
2.500 tone de cărbune peste plan. Dem­
nă de subliniat este ritmicitatea cu
care a lucrat colectivul. In fiecare lu­
nă din acest an planul de producţie
al minei a fost îndeplinit cti succes,
extrăgîndu-se peste plan lună de lună
însemnat« cantităţi de cărbune.
Iu ce priveşte preţul de cost, indice
sintetic deosebit de important, el a
fost redus în primele 5 luni ale anu­
lui acesta cu 5 iei pe fiecare tonă de
cărbune extrasă. La aceasta a contri­
buit îndeosebi creşterea productivităţii
muncii care a ajuns în tuna iunie la
0,982 tone pe post faţă de 0,960 fone
pe post cît este planificat, aplicarea de
către brigăzile tovarăşilor Vascul Du­
mitru, Hriţcan Vasile, Bria loan, Ilie
V. Gheorghe, Timofte Spiridon, Şteţ
loan, Blidar Flore, Eisler Alexandru şi
altele, a iniţiativei minerului
.Mihni d e 'la Anmodsă.
în
bil
fost MUNCA POLITICA .desfăşurată de
organizaţia de partid, ele comunişti,
JUSTA RĂSPLĂTIRE A EFORTURI­
LOR MINERILOR ca rezultat al apli­
cării sistemului îmbunătăţit de salari­
zare şi normare a muncii.
Care au fost direcţiile spre oare şi-a
îndreptat atenţia organizaţia de partid
a minei ?
intensificarea controiuiui
şi a îndrumării
în schimbul III
Urmărind îndeaproape mersul pro­
ducţiei, biroul organizaţiei de bază în
frunte cu tov. Gîlcă Nicotae, activist
scos din producţie, a constatat că în
schimbul 111 au Icc cele mai multe
deficienţe dc ordin tehnico-organizato-
ric. şi se manifestă multe abateri de
la disciplină. Se produceau caram-
boale, minerii erau defectuos aprovi­
zionaţi cu material lemnos şi goale,
erau frecvente manifestările de 'indis­
ciplină şi chiul din partea unor cra-
ţerişti, fierari şi chiar mineri. Toate
acestea aveau ca urmare o scădere a
producţiei în schimbul III sub cea
planificată; cantitatea de cărbune ex­
trasă în plus de schimburile 1 şi II era
„mîncată“ dc schimbul III. Deseori,
activitatea slabă din schimbul Iii in­
fluenţa negativ însăşi îndeplinirea
planului.
Biroul organizaţiei de bază a ajuns
la concluzia., că o . cauză principală a
defecţiunilor şl neajunsurilor frecven­
te in ’ schimbul 111 o constituie slaba
supraveghere a mersului producţiei de
către personalul tehnico-ingineresc, ca­
re se concretiza în lipsa ajutorului ne­
cesar minerilor din partea acestora. Cei
mai mulţi dintre maiştri şi ingineri
se îngrămădeau cu intratul în mină
în schimbul 1, mai puţini făceau acest
lucru în schimbul 11 şi nu-1 făceau a-
proape deloc în schimbul de noapte.
In consecinţă, biroul organizaţiei de
bază a propus conducerii minei să ia
măsurile organizatorice corespunzătoa­
re pentru a intensmea controlul în a-
ceastă direcţie.
La sugestia biroului organizaţiei de
bază, conducerea minei a alcătuit Un
gralic prin care s-a eşalonat intrarea
în mină a personalului tehnicodngi-
neresc (minier şi de la partea meca­
nică), pentru control şi sprijin fn
schimbul de noapte. Aplicarea în via-
ţă a acestei . măsuri a dus la inten- jorkat? ^ brigăzilor de mineri) c5rora
sificarea controlului asupra mersufui
producţiei în schimbul de noapte,, !»<•; u M 6 * * * ^ mobilizatoare ale
rezolvarea operativă a multor deficien- lnase! de miner| în )upta pentfu
ţe tehnice'.şU organizatorice care în a -; !ndeplin!^ a p| anu|ui, producţiei de
inte vreme nu puteau fi rezolvate nu­
mai de către mineri, cei care efectu­
ează controlul avînd sarcina de a in­
forma !a ieşirea din mină conducerea
exploatării asupra deficienţelor rezol­
vate şi nerezolvate. Ca urmare, astăzi
producţia extrasă în schimburile HI
şi II este la nivelul. schimbului J, u-
neori chiar mai bună.
• Ţa urmărirea mersului producţiei în
schimbul de noapte pari !pă în mod
regulat chiar membrii biroului organi­
zaţiei de bază, nefăcînd excepţie nici
tov. Gîlcă. Acest fapt a permis birou­
lui să cunoască îndeaproape manifestă­
rile de indisciplină, să ia atitudine,
in cunoşiinţâ de cauză, împotriva ior.
De exemplu, fierarilor Firak loan şi
3S5SK9SHSH
Genan Vasile care au fost găsiţi dor-
mind în şut 11 s-a făcut o caricatură
care a fost afişată în incinta minei
la un loc vizibil şi care a atras a-
tenţia a sute de mineri.
Prin mijloacele muncii politice au
fost combătute şi alte manifestări de
indisciplină, iar minerii fruntaşi care
prin comportarea lor în producţie sînt
exemplu au fost popularizaţi printr-un
panou de onoare şi prin graficul cu
Cunoaşterea directă de către biroul
organizaţiei de bază a unor situaţii
critice din procesul de producţie ofe­
ră acestuia posibilitatea de a le ana­
liza cauzele împreună cu conducerea
minei, ,de a veni cu propuneri şi mă­
suri pentru remedierea lor.
n In toate brigăzile —
membri şi candidaţi
de partid
Călăuzit de principiul '.‘ COMUNIŞTII
ACOLO UNDE SC HOTĂRĂŞTE
SOARTA PRODUCŢIEI, biroul organi­
zaţiei de bază a avut în atenţia sa
şi a militat consecvent pentru ca IN
TOATE BRIGĂZILE DE MINERI,
chiar în conducerea lor, ca brigadieri
şi şefi de schimb, să fie încadraţi, pe
cît posibil, MEMBRI ŞI CANDIDAŢI
DE PARTID.
Brigada tov. Cîrciumaru Victor era
o brigadă de mineri harnici. Toţi mem­
brii brigăzii, în frunte cu şeful el, erau minei.
nerilor vîrstnici, a exemplului însufle-
ţitor caracteristic membrilor de partid.
In brigadă, pentru a o întări, au fost
repartizaţi, la propunerea biroului or­
ganizaţiei de bază, tovarăşii Maftei
Constantin, şi Piloiu Ferdinand, mi­
neri cu o experienţă bogată, întorşi de
la cursurile şcolii de partid de 6 luni.
Tot astfel au fost întărite prin reparti­
zarea de membri de partid şi brigăzile
tov. Apostol Vasiie, Timoftei Spiridon,
Bria loan, Blidar Flore şi altele.
O altă cale de întărire a muncii de
partid în brigăzile de mineri urmată
de organizaţia de bază a minei Uri­
cani, a fost PRIMIREA DE CANDI­
DAŢI şi NOI MEMBRI DE PARTID.
Cînd tov. Vascul Dumitru şi-a luat
în primire brigada, în componenţa ei
nu era decît un singur membru de
partid, şeful brigăzii. Lui i s-a trasat
însă sarcina de a ajuta pe cei mai buni
mineri din brigadă să devină candidaţi
de partid şi astfel să-şi întărească pro­ cani.
pria brigadă.
Intr-adevăr, în brigadă erau mineri
care prin atitudinea lor faţă de mun­
că şi prin comportarea lor în socie­
tate, meritau să facă parte din partid.
Tov. Vascul le-a vorbit acestora despre
realizările regimului nostru democrat-
popular pentru mineri, dîndu-le ca e-
xempiu chiar mina şi oraşul nou —
Uricani, despre partid, despre cinstea
de a face parte din rîndurile sale. Apoi
ei s-au interesat ce trebuie să fa­
că pentru a ?deveni candidaţi de partid.
Tov. Vascul i-a ajutat dîndu-le reco­
mandări, iar biroul organizaţiei de
bază s<ia îngrijit de complectarea do­
cumentelor şi punerea în discuţia a-
dunării generale a cererilor lor. *Pînă
în luna iunie, patru mineri destoinici
din brigadă, aciualii şefi de schimb —
tov. Teodorescu Stanciu, Ghiur loan,
Ştefan Nicolae, şi Suciu Onisie, — au
fost primiţi în rîndurile candidaţilor
de partid, iar minerii Mihăiţă Con­
stantin, Niţu Petru îşi pregătesc în
prezent documentele.
Astfel de exemple ar mai putea fi
date. In perioada ianuarie — iunie
a.c., din rîndurile celor mai buni mi­
neri, fruntaşi în producţie de la mina
1Uricani, 46 au fost primiţi în rîndurile
candidaţilor de partid, iar 17 au fost
primiţi membri de partid. Organizaţia
de partid a minei are astăzi repre­
zentanţii ei, în persoana membrilor şi
candidatilor .d~ * artid( în marea ma-
sc adreLaază ^ încrcdere) Cerínd?-
cărbune, pentru sporirea productivităţii
muncii, realizarea de economii, pentru
I mixtă din comuna Roşia de Secaş, s-a t
reducerea preţului de cost al cărbu­
nelui. De regulă, comuniştii şi candi­
daţii de partid răspund cu entuziasm
Ia chemarea organizaţiei de partid,
se situează în fruntea colectivelor în
mijlocul cărora lucrează.
întrecerea, calitatea
cărbunelui \
Intre brigăzile conduse de comuniştii
Vascul Dumitru şl Hriţcan Vasile. şi
între altele, se desfăşoară o însufle­
ţită întrecere pentru extragerea unei
cantităţi cît mai mari de cărbune pes-
¦ 12 ' - ¦-¦ ..’-V, '¦, >.
te sarcina de plan. Rezultatele obţinu­
te de aceste două brigăzi confirmă pe
deplin -eficacitatea întrecerii, socialiste
atunci .cînd ea se desfăşoară pe baza
unor angajamente concrete şi e spri­
jinită prin crearea condiţiilor bune de
muncă Brigăzilor de mineri. Numai în
luna iunie brigăzile tov. Vascul şi
Hriţcan au extras peste plan 560 şi,
respectiv, 432 tone de cărbune peste
plan.
Nu toate brigăzile minei participă
insă cu aceeaşi însufleţire la între­
cerea socialistă. Cîteva brigăzi, între
care cele ale tov. Gherman loan şi
Vereş Martin, nu-şi îndeplinesc inte­
gral sarcinile de plan, în unele luni
rămînînd datoare cu însemnate can­
tităţi de cărbune. De aceea, pe baza
experienţei deja cîştigate în perioada
cînd s-a reuşit ca toate brigăzile, fără
excepţie, să-şi îndeplinească sarcinile
de plan dînd în plus zeci şi sute de
tone de cărbune, lozinca „Toate bri­
găzile cu planul îndeplinit!“, va tre­
bui să constituie un obiectiv actual al
muncii politice desfăşurate de organi­
zaţia de bază, un obiectiv de seamă
al activităţii comitetului sindical al
O mare importanţă pentru mina
Uricani, ca de altfel pentru toate mi­
nele, prezintă extragerea unui cărbune
de bună calitate. Şi această problemă
a stat în centrul preocupărilor organi­
zaţiei de bază. La începutul lunii iunie
s-a observat o creştere a procentului
tură şi o epigramă brigada tov. Vereş
Martin. Tovarăşului Vereş critica
prin caricatură nu i-a căzut
bine, l-a cam supărat, dar după
ce a fost criticat a acordat mai multă
atenţie calităţii cărbunelui exlras de
brigada sa.
Incepînd din a doua jumătate a lu­
nii iunie, ca urmare a muncii politi­
ce duse de organizaţia de bază şi a
măsurilor luate de conducerea minei,
calitatea cărbunelui s-a îmbunătăţit a-
jungînd în ultima vreme la un procen­
taj de cenuşă, sub cel admis de nor­
mele în vigoare. La acest rezultat au
contribuit îndeosebi brigăzile tov. Ve­
reş M., Kutoşi Alexandru, lrimie Va­
sile, Neamţu Vasile, Vascul , Dumitru,
Blidar Flore şi altele. Va trebui totuşi
ca, în continuare, să se acorde o aten­
ţie tot mai sporită îmbunătăţirii ca­
lităţii cărbunelui dat de mina Uri­
? In aceste zile salariatele lu­
Am relevat cîteva din problemele le­
gate direct de bunul mers al producţiei
rezol'v¦laite cu; succes1în ultima perioadă nei Aninoasa a înscris cifra de
de organizaţia de partid a minei Uri­
cani. Din modul cum această organi­
zaţie s-a preocupat de problemele pro­
ducţiei se desprind învăţăminte preţioa­
se pentru activitatea multor organiza­
ţii de bază. Experienţa ei pozitivă este
bine să fie însuşită îndeosebi de orga­
nizaţiile de bază din sectoarele mi­
niere rămase în urmă, care tind să
urmeze exemplul obiectivului minei
Vulcan — fruntaş pe Valea Jiului..
rX TÎTIRCA
Veşti din Roşia de Seca.
Noi ţărani întovărăşiţi
întovărăşirea agricolă „Cel de-al
II-lea Congres al P.M.R." din comu­
na Roşia de Secaş se dezvoltă tot
mai mult. Astfel, m inai de la înce­
putul anului şi pînă acum în udo-
vărăşire au mai intrat încă 14 fa­
milii de ţărani muncitori cu o su- Roşia de Secaş funcţionează un chioşc '
prafaţă de 8,35 ha. Printre noii în- farmaceutic, deservit de tînăra labo.
tovărăşifi se numără Gligor Popa ronlă Ana Pătruţ. Datorită bunel 2-
care a intrat in întovărăşire cu o provizionăn, zilnic se vînd aici me- *
suprafaţă de 1,80 ha., Vasile Lu-
pean cu 0,80 ha., Gheorghe Muntean,
cu 1,25 ha. şi alţii.
In prezent întovărăşirea cuprinde
Un număr de 44 familii. cil o supra­
faţă de 68 >.ha. i j ¦ • - >
Cu planul la vînzări
depăşit
La magazinul universal din comuna
Roşia de Secaş, unde este gestia-ar
Ionel Deac, se îndeplineşte şi depă-
şeşte planul la vînzări lună de lună. lele de miercuri, vineri şi duminică.’ Ţ
Astfel în luna .aprilie s-au . desfăcut La deschiderea taberei au par- ţ
mărfuri peste plan in valoare de 5.496 ticipat peste 90 pionieri şi şcolari şi |
lei, în luna mai de 3.408 lei, iar în alţi cetăţeni din comună. Cu această |
luna iunie de 2.968 Iei.
Acest lucru a fost posibil datorită torul superior de pionieri ah taberei, ;
faptului că gestionarul magazinului şi Vladimir Bejenaru, directorul ia-
s-a preocupat de buna aprovizionare berci, au arătat scopul şi importanţa ’
a magazinului şi deservirea conştiin- organizării taberei.
cioasă a cumpărătorilor. La acest ma-
gazin se puteau face vînzări şi mat
irfa? 1 «* M U <»¦««
DRUMUL SOGlALlSMULUl
mwwaiwiaiMuwuimm
Muncitori fruntaşi
în producţie de ia
fabrica de hîrtie „1 M
Petreşti
MARGARETA PFAFF
tipăritoare de hîrtie
GHEORGHE BASARABĂ
conducător de calandru
ELISABETA CRISTEA
i sortatóare de hîrtie
Multe sînt brigăzile miniere
de la Aninoasa care în urma
rezultatelor In muncă se bucu­
ră de salarii sporite .
crează intens pentru calcularea
cîştiguritor minerilor pe luna
iunie. In dreptul ?rubricii în care
era trecut numele minerului Ilie
Tioc, salarista sectorului 1 al mi­
3.900 lei. Aceasta reprezintă cîş-
tigul minerului Tioc obţinut în
urma realizărilor din luna iunie.
i secuii a le c o o p e ra tiv e i
Prestările de servicii pentru
populaţie, constituie una din
principalele sarcini ale coopera­
tivelor. de .producţie meşteşugă­
reşti.
• oe-9-0-9 i
mari dacă nu se simţea lipsa unor *
mărfuri de sezon, cum sînt seceri,
rafuri de căruţă,, cuie, pălării ae pa­
ie şi. alte produse.
La chioşcul
farmaceutic
De mai bine de un an, în comuna
dicamente în caniifăţi însemnate. ,A- ţ
^ s t lucru reipse şi din faptul că plă­
nul Pe trimestrul II la acest chioşc,
a depăşit cu 2.522^ lei. Aici <0-
suitorilor le sînt Ia dispoziţie me­
dicamentele, noceşqrp, fa ic a z de ne-fţ
voie. ' 1 tru băieţii de peste 20 ani.
S-a deschis tabăra i
Zilele trecute, ila şcoala de 7 ani
deschis tabăra locală a pionierilor şi ţ
şcolarilor. Tabăra va funcţiona tyi zi- î
ocazie tov. Ioachim Mihălţan, nisiruc- j
.\
’ IULIAN 1 . •
corespondent î
».!sa.*
Pag, 3
O. C. L. alimentara Deoa
FRUMOASE
Iu urma Directivelor Gongre- rit oa aprovizionarea magazine- şeasoă aceste fonduri. S-a con-
sului al Il-lea al P.MJR., .Mi- lor să se facă ritmic, cu sorturi trolat îndeaproape şi s-a ana-
nisterul Gomerţului a dispus dintre cele mai cerute de con- lizat lunar felul cum au fost
desfiinţarea unor verigi interme- sumatori, şi în cantităţi mici; cheltuite fondurile, -iar unde s-a
diare în circulaţia mărfurilor, (pentru 10— 15 zile), pentru a constatat risipă sau depăşiri ne-
Astfel, în anul 1957 s-au desfiin- nu se crea stocuri prea mari de justificate, li s-au imputat celor
ţat depozitele de aprovizionare mărfuri şi< pentru a nu se im o-,1 vinovaţi. Magazinele şi unităţile
ale unor O.G.L.-uri alimentare, biliza fondurile. In această ac- care au făcut economii la chel-
urmînd ca aprovizionarea ma- ţiune de reducere a stocurilor tuielile de circulaţie, au fost pre-
gazinelor aparţinătoare de aces- şi accelerare a vitezei de circu- miate cu 40 Ia sută din econo-
tea sa fie făcută direct din de- laţie, s-au evidenţiat colectivele miile realizate, conform dispozi-
pozitele întreprinderilor cu ridi- magazinelor nr. 8 şi nr. 2 din fiilor date de minister. De ase-
cata (I.G.R.A.,). De la începutul oraşul Deva, care au realizat menea, celelalte materiale de bi­
rou şi uz gospodăresc au fost
anului trecut,’ de cînd 0.G.L. 16— 17 zile -faţă de 26 oît era date numai după ce s-a consta­
tat că sînt absolut necesare şi
alimentara a folosit acest-fel de planificat. numai cu viza personală a şefu­
lui contabil şi aprobarea directo-
aprovizionare directă, munca s-a Pentru evitarea diferitelor în­ ruiui. jn felul acesta) s.a asigu.
îmbunătăţit simţitor iar pentru curcături şi aglomerări ce se
rezultatele bune obţinute în 1957, produceau în anumite zile la rat un consum mai raţional la
colectivul GXG.L. alimentara De­ materiale, eliminîndu-se o serie
va a fost evidenţiat pe ţară de depozitele I.’G.RîA., de comun de cheltuieli neeconomicoase,
către Ministerul Gomerţului. Şi, acord ,su conducerile acestor în­ transporturi neraţîonale eto.,
ceea ce a dus la economii în
în primele cinci luni ale acestui treprinderi, ,'S-au fixat zilele cînd cheltuielile de circulaţie.
;an rezultatele muncii colectivului gestionarii magazinelor alimen­ Pentru a ţine în mînă pro­
blema reducerii stocurilor de
O.G.L. alimentara. Deva • sînt tare trebuie să înainteze comenzi mărfuri, prin serviciul de plan,
^une. Astfel, planul de desfacere şi zilele cînd aceştia vor primi s-a stabilit pentru fiecare ma­
•a fost realizat în proporţie de marfa, ajungîndu-se astfel Ia gazin un nivel de stocuri de
102,95 la sută, cheltuielile de mărfuri admisibile care nu poa­
te fi depăşit. Aceasta, în func­
circulaţie au fost reduşp de la crearea posibilităţii de a se a- ţie de viteza circulaţiei, plani­
ficată. F.xemplu bun în respec­
coeficientul 4,70 la'sută; ia 4,41 proviziona fiecare magazin la tarea planificării sînt colective­
le magazinelor 2, 8 şi 1 care
la sutăţ ceea' ce în cifre absolute timp cu cele necesare. lucrează de obicei cu stocuri
înseamnă o economie de 300.000 Prin metodele arătate mai mult mai mici decît cele planifi­
lei, iar beneficiile planificate au cate, asigurînd totodată şi des­
fost" realizate în proporţie de sus şi alte măsuri organizatorice, facerea corespunzătoare.
100 la sută. De asemenea, din s-a asiguraţ în general o apro­
Pentru reducerea cheltuielilor
fondul de rulment al întreprin­ vizionare ritmică a magazinelor lin ajutor preţios a dat comite­
tul sindical de întreprindere care
derii s-a renunţat la o sumă în­ de desfacere, o vînzare mărită s-a ocupat de instruirea lucră­
semnată, de peste 1.100.000 lei, şi cu stocuri relativ mici de măr­ torilor pe linie sindicală, ţinînd
care a fost redată băncii de stat. furi, ceea ce a' dus la depăşirea regulat şedinţe de producţie şi
planului şi mărirea vitezei de şedinţe sindicale cu caracter e-
In felul acesta, printr-o mai circulaţie a mărfurilor. ducativ pentru înlăturarea defi­
bună organizare a muncii şi prin cienţelor şi îmbunătăţirea mun­
cheltuirea cu chibzuinţă a fiecă­ cii.
rui leu, O.’G.L. alimentara a pu­ Pentru reducerea cheltuielilor VLADIMIR POP
tut pune ia dispoziţia statului de circulaţie,’ prin serviciul de
însemnate fonduri de bani, care contabilitate, O.G.K. alimentara
să fie utilizate în alte domenii a hotărît să se controlFeIfze felul
ale economiei naţionale, dînd în în care se cheltuieşte fiecare ban
acelaşi timp, un exemplu demn din aceste fonduri. Planul chel­
de urmat şi pentru alte între­ tuielilor de circulaţie a fost de­
prinderi economice din regiunea falcat pe fiecare magazin în
noastră. parte, nu global, ci în adîncime
şi pe capitole.
Metodele folosite au fost cele
obişnuite. Factorul principal a Cheltuielile ce nu erau abso­
fost realizarea şi depăşirea pla­ lut necesare, au fost eliminate,
nului de desfacere. Pentru a- punîndu-se în vedere responsa­
ceasta, în urma trecerii la apro­ bililor de magazine, să nu depă­
vizionarea directă, s-au creat
condiţii mai bune de organizare
a desfacerii şi educare a lucră­ Orchestra de estradă şi muzică populară
torilor; De asemenea s-a urmă- a Sfatului popular al regiunii Hunedoara - Deva
instituie un
muncii cO CURS
Lucrînd într-una din brigăzile de creaţie
care 1extrag cărbune în contul
anului 1961, tov. Tioc este e- pentru librete de spectacole-concert, complete sau fragmentare
xemplu in muncă şi organizare. (schetciuri. scenete, texte de prezentare, tablouri de spectacol,
Luna iunie a încheiat-o cu o etc.), precum şi lucrări muzicale de muzică populară şi uşoară,
depăşire de peste 30 la sută, fapb inspirate din tematica bogată a vieţii noi şi luminoase din sa­
ceT face să beneficieze şi de tele şi oraşele regiunii Hunedoara, probleme actuale cu carac­
premiu de miner fruntaş. ter general c a : transformarea socialistă a agriculturii, satiră
împotriva formelor retrograde, birocratice, victoria noului asu­
Asemenea minerului Tioc sînt pra vechiului, luptă pentru pace, construirea socialismului etc.
mulţi mineri de la Aninoasa.
Printre ei se numără Francisc Pot participa la acest concurs scriitori şi compozitori pro­
Schqeider, Cristea Aurel, Nico- fesionişti şi amatori.
lae Mujnai si mulţi alţii.
Depunerea lucrărilor se va face în plic închis, pe adresa :
' LUCIA LIGIU Orchestra de Stat Deva, str. Avram lancu tir. 10 „PEN1RU
CONCURS“ pînă cel mai tîrziu la :
a) Pentru schetciuri, scenete, texte de prezentare, tablouri
de spectacol etc. pînă la data de 25 august 1958 ;
In această direcţie, la coopera­ b) Pentru lucrări .ie muzică populară şi uşoară, pînă Ia
tiva „Moţul“ din Baia de Criş
a existat în permanenţă o preo; data de 25 august 1958 ;
cupare.
c) Pentru librete de spectacol complete, pînă fa 10 septem­
Nu de mult, la cererea cetate;
brie 1958. ,
Lucrările depuse pentru concurs vor fi studiate şi examinate
nilor, în cadrul cooperativei, au de un juriu de specialitate, iar lucrările găsite corespunzătoare
fost înfiinţate încă trei noi sec­
ţii pentru prestări de servicii vor îi achiziţionate spre a fi introduse în spectacolele viitoare.
către populaţie. Astfel, au fost
Primele trei lucrări din fiecare gen găsite foarte bune şi cores­
punzătoare, vor li premiate. Lucrările respinse vor fi ridicate
înfiinţate un atelier de tîmplărîe personal de autori de !a sediul instituţiei.
la Rişouliţa, © croitorie bărbă­
tească la Tomeşti şi un atelier ANUNŢ
de reparat încălţăminte la Ţ,e-
bea. In cadrul acestor ateliere Uniunea Centrală a cooperativelor — limba romînă — scris şl oral
au fost încadraţi 8 noi membri
cooperatori din cadrul micilor de Consum pregăleşte cadre pentru Secţia merceoiogie
meseriaşi. unităţile cooperaţiei de consum in spe­
cialităţile contabili şi merceologi prin — matematică — scris şl oral
şcolile tehnice cu durata de şcolarizare
de 2 ani. — chimie — scris şi oral
Pentru anul şcolar 1958/1959, se pri­ înscrierile se primesc la serviciul ca­
mesc în anul 1 al şcolilor tehnice de
cooperaţie absolvenţi ai şcolilor de 10 dre şi învăţămînt al Uniunii raionale
ani, cu diploma de maturitate, fn
Informaţii vîrstă de 17-25 ani, după ţinerea unui a cooperativelor de consum din raioa­
Loto-Pronosport examen de admitere în limita locurilor. nele respective.
Absolvenţii şcolilor primesc diploma
Actele ce urmează să fie prezenta!e
de absolvire şi sînt încadraţi la uni­
Se aduce la cunoştinţa partici­ tăţile cooperaţiei de consum, în func­ la înscriere sînt următoarele s
panţilor că în ziua de 16 iulie ţie de rezultatele obţinute în (impui
1958, orele 19, va avea loc în şcolarizării. — diploma de maturitate (în original)
oraşul Petroşani tragerea pe
ţară a sistemului Prono-Expres — actul de naştere (copie legalizată)
iar în ziua de 18 iulie 1958 va
avea loc tragerea pe ţară a Lo- — certificat de sănătale
to-ului Central în oraşul Hune­
doara. — declaraţie tip de stare materială
Cumpăraţ^vă din timp bilete­ — dovadă de situaţia militară pen­
le pentru aceste trageri.
1
k 30o o o o o o o o g o o o o o o o o o o o o o o o o d o o o ©o o g o o o <
Elevii care îndeplinesc condiţiile sta­ întreprinderea Industrială
bilite de H.C;M. 1868/1954 primesc
lunar burse. Vinalcool Alba lulia
Examenul de admitere pentru candi- | sfr ^Ţurfor VlddimireSCU 13
ANUNŢ daţii din regiunea Hunedoara se va
da la şcoala tehnică de cooperaţie cumpără
T.R.C.L.H. Deva angajează Caracal, str. Karl Marx nr. 3, pentru
imediat instalatori electrici pen­
tru instalaţii lumină şi forţă specialitatea evidenţa contabilă şi la budane şi butoaie în stare
pentru grupul de şantiere Gu-
şcoala tehnică de cooperaţie Curtea de de utilizare.
gir, mionul Orăşlie. Argeş, str. Malinovski nr. 5, pentru
Cererile se vor depune la gru­ specialitatea merceoiogie. Informaţii se primesc
de la sediul întreprinderii
pul de şantiere Nr. 4 Gugir Se vor da 'probe ta următoarele ma­ sau telefonic Ia numărul
T.R.C.L.H., sau Ia sediul Trus­ terii din programa cursului mediu :
tului T.R.C.L.H. Deva str. Ho- 807 Alba lulia
Secţia evidenţa contabilă
ria Nr. 12-14.
— matematică — scris şi oral