Page 53 - 1958-07

Un ro d n ic schim b dee x p e rie n ţăPROLETARI DIN TOATE Ţ I RILE, UNIŢ1-VĂ!

După cum s-a anunţat, la Hune­ Insemnălatea acestui schimb de ex­ După cum era şi firesc, referatul

doara a avut loc în ziua de 9 iulie perienţă, constă în aceea că a dezbă­ s-a ocupat în mod amănunţit despre

a.c., un interesant schimb de experien­ tut una din cele mai importante sar­ felul cum a luat naştere iniţiativa

ţă pe tema „Fiecare tonă de metal cini trasate de Directivele celui de-al oţelarilor în legătură cu reducerea
la un preţ scăzut", la care au parti­ Il-Iea Congres al P.M.R. şi anume preţului de cost pe fiecare lonă de oţel.
cipat reprezentanţi ai întreprinderilor reducerea preţului de cost.
S-a arătat, de pildă, că în urma

Anul X Nr. 1112 Miercuri 16 iulie 1958 4 pagini 20 bani din ţară care au oţelării, reprezentanţi Pentru a crea o bază de discuţii în indicaţiilor organizaţiei de bază, co­
ai Ministerului Industriei Grele şi ai jurul acestei probleme, tov. Nicolae lectivul de conducere al oţelăriei Mar­
Comitetului Central al Sindicatelor din Cătană, director general al combina­ tin a organizat 4 colective de specia­
industria metalurgică şi electrică, pre­ tului siderurgic a prezentat în faţa lişti care să analizeze pe ’sectoare
cum şi activişti sindicali din între­ participanţilor un referat cu privire la specifice de activitate, posibilităţile de
prinderile participante la acest schimb activitatea conducerii combinatului pri­ reducere a preţului de cost. Aceste
de experienţă. vind reducerea preţului de cost pe to­ colective, după o muncă intensă de
na de metal.
circa două săptămîni, au prezenjat

Referatul a înfăţişat aspecte din conducerii secţiei şi comitetului sindi­

G R Ă B IR E A principalele secţii şi sectoare ale com­ cal de secţie, studiul făcut în unele
binatului, privind reducerea preţului de sectoare de activitate cum ar f i : hala
ritmului de seceri; sitreieri; cost şi în mod deosebit preocuparea de turnare, platforma cuptoarelor, în­
ojelarilor în această direcţie, preocu­ treţinerea electrică şi mecanică, evi­
pare care a' dus la pornirea valoroa­ denţa contabilă etc. Pe baza studiului
sei iniţiative „Fiecare tonă de oţel cu făcut, comitetul de secţie a organizat

40,51 lei mai ieftină". împreună cu conducerea tehnică o" con­

S-a arătat printre altele că în tot sfătuire de producţie unde a fost pus
cursul anului 1956, C.S.H. nu-şi rea­ în discuţie studiul făcut de cele patru

Potrivit datelor comunicate în cadrul teleconferinţei din ziua de 14 ¦O A-.'- , % V >i liza sarcinile planificate în ceea ce colective de specialişti în problema
iulie 1958, rezultă că în ultimele zile ritmul secerişului s-a intensificat. priveşte creşterea productivităţii mun­ preţului de cost.
Totuşi, ţinînd seama de timpul favorabil, de posibilităţile de lucru exis­ Ir xi: iéu M k . , <•- - v - ' i -im ' .A . cii şi reducerea preţului de cost.
tente în regiunea noastră precum şi de mijloacele mecanizate puse la A ' *< Această consfătuire a stîrnit un viu
dispoziţia unităţilor agricole socialiste, comandamentul agricol regional ,:,Ts?®, :/ - Pentru a remedia această situaţie, interes în rîndurile oţelarilor. De pil­
apreciază că recoltatul cerealelor păioase, amenajarea ariilor şi treierişui < conducerea combinatului, sub îndru­ dă, prim-topitorul Alexandru Nojogan
marea comitetului de partid, a luat din schimbul maistrului Munteanu, a
se desfăşoară într-un mod cu totul nesatisfăcător, atît în sectorul coope­ Colectiviştii din Geoagiu în dezbatere această situaţie şi în con­ arătat cu exemple concrete posibilită­
ratist, de stat, cît şi în cel individual. sfătuiri de producţie pe grupe sindi­ ţile de reducere a preţului de cost care
au terminat secerişul cale, secţii şi schimburi, s-au anali­ pot ajunge Ia peste 40 lei pe tona
Gospodăriile agricole de stat, care dispun de 6 combine şi 13 sece- zat cauzele care frînau realizarea pla­ de oţel, chemînd la întrecere oţelării
rători-legători, bucurîrdu-se mult timp şi de ajutorul S.M.T.-urilor, au ră­ GEOAGIU (de la si.tbreda'slia Gelmar au grăbit şi ei secerişul. La gospodăria agricolă colectivă nului la toţi indicii. La acesie consfă­ din celelalte schimburi pentru atinge­
mas nejustificat în urmă cu secerişul. Aşa, <}e exemplu, pînă la data noastră voluntară). — Datorită Ca urmare şi întovărăşirea din „Ogor nou" din Simeria Veche, pe tuiri de producţie, oamenii au venit rea acestui obiectiv. Această propune­
de 14 iulie a.c. in gospodăria agricolă de stat din Boz s-a seceratnumai unei bune organizări a muncii lingă echipele de cosaşi, formale din cu o serie de propuneri tehnico-orga- re a fost salutată de toţi oţelării par­
28 la sută din suprafaţa cultivată cu cereale, în cea din Petreşti 40 la şi a sprijinului primit din partea Gelmar a terminat secerişul o- colectivişti, lucrează cu pricepere şi nizatorice legate de cele mai variate ticipanţi la consfătuire, care au venit
sută, Haţeg 43 la sulă, Orăştie 52 la sută şi Apoldu de Sus 52 la sută. S.M.T.-ului Orăştie, în ziua de dată cu colectiviştii din Geoa­ hărnicie, iraclorisiul Pavel Sedlac aspecte ale producţiei, menite să asi­ cu noi propuneri privind realizarea de
Singură gospodăria de stat din Lăpuşnic a terminat secerişul, iar cea din 14 iulie a.c., gospodăria colec­ giu. care cu secerăloarea — legătoare gure realizarea sarcinilor de plan. Ba­ economii. De pildă, tov. Eugen Damia-
Căi an este pe terminate. Nesatisfăcătoare este şi situaţia treierişului. Ca tivă „Drumul lui Lenin“ din iradată, realizează zilnic importante zate pe aceste fapte, conducerea combi­ noin, a făcut o interesantă propunere
atare, se impune luarea unor măsuri cît mai urgente din partea Trus­ Geoagiu, a terminat secerişul Colectiviştii au început ime­ cantităţi de griu secerat. natului şi comitetul de întreprindere în ceea ce priveşte mărirea durabili­
tului regional Gostal şi a conducerilor gospodăriilor de stat, pentru termi­ păioaselor. Urmînd exemplul co­ diat după terminarea secerişului au dat o atenţie deosebită realizării tăţii oalelor de zgură, inginerul Găvă-
narea secerişului în acesie unităţi pînă cel mai tîrziu în seara zilei de lectiviştilor, întovărăşirii din să treiere noua recoltă. Ei se IN CLIŞEU : cu tractorul şi se- propunerilor făcute în consfătuirile de nescu a propus ca adausurile de fero-
17 iulie. străduiesc ca în cursul acestei ccrăioarea-legătoare la siriusul griu­ producţie, considerîndu-le drept mijloc mangan să fie dale numai în oală, etc.
lui. eficace pentru lichidarea deficienţelor.
O situaţie asemănătoare celei din gospodăriile de stat există şi în săptămîni să termine şi treieri­ Această preocupare a făcut posibil ca Din studierea tuturor propunerilor,
gospodăriile colective şi întovărăşirile agricole. In gospdăriile colective în scurt timp, să se aplice peste 300 consfătuirea a luat hotărîrea de-a
din raionul Hunedoara s-au secerat numai 33 la sută din cereale, iar în şui. propuneri tehnico-organizatorice meni­ aproba propunerea tov. Nojogan şi pe
raionul Sebeş 40 la sută. Rămas- în urmă sînt şi întovărăşirile agricole te să ducă la perfecţionarea tehnolo­ baza unui calcul, să se realizeze urmă­
din aceste raioane, care au secerat numai 32 la sută şi respectiv 10 la G. A . S. din L ăpuşnic giei de fabricaţie, la mecanizarea şi toarele economii la materialele care au
sută din suprafeţele de cereale. semi-automatizarea procesului de pro­ o pondere mai mare în reducerea pre­
ducţie. ţului de cost, după cum urinează: la
S-a observat că în multe gospodării colective şi întovărăşiri agricole, consumul de încărcătură metalică 25
membrii acestora se bazează numai pe ajutorul secerătorilor legători şi a In felul acesta, productivitatea mun­ lei, la consumul de fero-aliaje 1 leu,
combinelor. Ori, aceasta este o atitudine dăunătoare, acum cînd se cere a se cii a crescut pe combinat cu 57,93 la la consumul de dolomită 0,50 lei, la
mobiliza toate forţele pentru terminarea grabnică şi fără pierderi a seceri­ sută faţă de anul 1955, ceea ce în­ consumul de inagnezită 1 leu, la con­
şului. seamnă că prevederile planului cinci­ sumul de lingotiere 1,05 lei, la pier­
nal de a asigura o creştere a produc­ derile din hala de turnare 4 lei, la
Vorbind despre sectorul individual, trebuie arătat că sfaturile populare co­ tivităţii muncii de 24—50 la sută, au
munale, deputaţii, organizaţiile de partid şi organele agricole, n-au luat toa­ fost depăşite în decursul acestui an. ( Continuare in pag. 3-a)
te măsurile pentru mobilizarea ţăranilor muncitori individuali să lucreze
din plin la seceriş. Situaţia secerişului din acest sector, confirmă pe deplin
afirmaţia de mai sus. In raioanele Alba şi Sebeş ţăranii individuali au se­
cerat numai 29 la sută şi respectiv 34 la sută din cereale, iar în raioanele
Hunedoara şi Haţeg numai 725 şi respectiv 596 ha.

Comandamentul agricol regional apreciază că nici situaţia amenajării arii­ a începui treierişui Intovărăşiţii din Chitici au obţinut

lor şi treierişului nu este satisfăcătoare. Deşi orzul şi griul s-a recoltat de 2.300 kg. grîu la ha.

pe suprafeţe destul de mari, treierişui n-a început decît în puţine locuri. A-

ceasta, din cauză ca nu s-a avut grijă să se amenajeze ariile şi să fie scoa­ Muncitorii de la gospodăria In timp ce unii muncitori dă­
de stat din Lăpuşnic, raionul deau zor cu transportul recoltei
se batoze pe arie. Pentru începerea neîntîrziată a treierişului este absolut Ilia au terminat secerişul orzu­ la arie, alţii, lucrau la amenaja­ Odată cu primele cîniece ale O cluduitură cutreieră satul jur se urcă în virjul stogului şi
lui încă de mult. Zilele trecute rea acesteia. Cînd totul a fost cocoşilor ce vestesc revărsarea începu să arunce pe batoză snop
$ necesar să se treacă cu mai multă hofărîre la executarea acestor lucrări, au terminat de secerat şî grîul. pus la punct a început treieri­ zorilor, Adam Boşorogan îşi des­ in lung şi în lat. La arie pornise după snop.
După terminarea secerişului ei şui. Acum, din zorii fiecărei zi­ făcu genele, se întinse odată batoza. Auzind-o, Adam Boşoro­
Situaţia secerişului pe raioane menite să asigure ternii- le şi pînă seara tîrziu liniştea zdravăn căscind lung şi sări iu­ gan, parcă trezit dintr-un vis, ...Batoza înghiţea cu iuţeală
ia data de 14 iulie 1958 nare-p treierişului într-un n-au mai stat pe gînduri. Au satului este spartă de zumzetul te din pat. strigă iarăşi la nev astă-sa ce snopii vinturind pînă hăt depar­
timp scurt. maşinii de treierat. venea in urma' carului. te pleava. Citeva femei, cu bro­
început imediat transportul re­ boadele trase peste ochi, arun­
Organelor de partid şi Luna nouă, slobozită pe 'ju­ — Repede nevastă c-am intir cau in lături paiele. Doi feciori
de stat din regiunea noas­ coltei pe arie unde este clădită mătate spre apus, părea un corn ziat, şi îndemnă boii care îşi uînjoşi şi plini de viaţă, cu gre­
de aur înfipt în coama dealului. arcuiră greabănele pornind in blele de lemn întoarse cu colţii
m tră le revine sarcina de în stoguri. in sus, împingeau grămezile de
paie. O altă echipă formată din
a lua măsuri urgente oameni cu îndemină la aşa trea­
bă, clădeau stoguri. In vîrful ei,
< pentru înlăturarea tutu­ Cu secerişul în curs Adam, după ce-şi zvirli cîţiua pas întins. începe treierişui. mai la un capăt, baci Toma dura
Cd ror deficienţelor semnala­ stropi de apă pe obraz şi-i zbici coperiş fain bătut să nu răzbeas­
te şi de a mobiliza toate de term inare cu dosul mtnecii de la cămaşă, ? că ploaia.
ca < CO forţele pentru asigurarea căută pe prispă sacii noi ţesuţi
cH/> O succesului oampaniei de Ajuns Ia arie Adam Boşoro­ La gura batozei sacii se um­
<a? < <s> Q O a din cînepă astă iarnă, îi aruncă gan, preşedintele întovărăşirii pleau unul după altul. Gmtarul ¦
O seceriş şi treieris. din Chitid’ , fugi la botul batozei, gemînd, drămuia rodul bogat al
<ca UJ UJ UJ <Cd întovărăşirile agricole din ra­ Paralel cu secerişul întovără- înfipse adine mina in sac, o ogoarelor înfrăţite. Alături, pes­
a H* za comunei Brănişca sînt a- şlţii pregătesc condiţiile pentru scoase repede şi drâmuincl boa­ te miriştile ţepoase ale perime­
ca 2 ca proape gata cu secerişul griu­ ca treierişui să poată începe ime­ in car, înjugă boii strigînd la bele pline şi grele de grîu, cu trului, buchete de pionieri înflo­
< cu 3 < lui. Mai au de secerat doar unele diat. Se amenajează ariile şi se faţa plină de bucurie ch iu i: reau locurile cu cravatele lor
<*> X X parcele pe care griul a ajuns în pregătesc magaziile în care va
pîrgă ceva mai tîrziu. Cele mai fi depozitată sămînţa necesară fem eie: — Ăsta g rîu ! Aşa producţie ION MARINESCU
mai zic şi eu — şi aruncîncl boa­
— Hai muiere să m ergem ! bele în sus într-un evantai de (Continuare în pag. 2-a)
aur, lăsă in şagă, dar cu putere,
R ecoltă im b eişu g etă Măria morfolind o coajă de pi­
pe ta rla le le intow ărăşifiB oi* palma pe umărul unui flăcău ce
tă ţîşni din casă după car. Încă

nu se crăpase bine de ziuă. Un

Intovărăşiţii din Dobra, ra­ ţă de cei mai buni ţărani indi­ avansate sînt întovărăşirile din în campania însămînţărilor de vint cald adia. Pe drum, boii

ionul Ilia, au de secerat în acest viduali. satele Brănişca şi Tîrnăviţa. toamnă. 0’ sătui rumegau domol. •

an 80 de ha. de grîu. S-au tot ' ţinea de sac, şi în chip de feli­

irămîntat oamenii cum să orga­ TINERET SI 0ÁR citare pentru toţi, zise tare aco­
nizeze mai bine treaba pentru ca
secerişul să se termine într-un perind zumzetul ba tozei:
timp cît mai scurt cu scopul de
— Bravo, măi tovarăşi!

Apoi în aplauzele celor din

a se evita pierderile. Pcirila. 19-20 iunie. Amiază...O a- fruntea bombată, iroznindu-şi vîrtos Oare va fi capabil să ţină în mîini oagoneté. :-Tn v >.*:T
— Dacă seceră lori le-legători dunare pestriţă de tineri mineri — li­ degetele mari şi butucănoase, cu pie­ !rinele brigăzii ? Va izbuti să le in­ Candidatul de partid nu se dezmin.
nii cu cravată şi cămaşă albă, alţii lea aspră ca pînza de tort; ochii-i sufle ortacilor sentimentele lui, aşa La
ale S.M.T.-ului nu ne iac şicane, in salopete, negri de cărbune pină-n clipesc des, aţintiţi asupra unui ţea...
e uşor — îşi ziceau ei. Vom ter­ albul ochilor, abia ieşiţi din întune­ punct nevăzut. Se ridică lotuşi şi el cum izbuiea Peler Moise ? Peler izbu­ dezmiriştit
mina repede, in cel mult 5-6 ricul abatajelor — umple sala de fes­ pînă la urmă. Dar glasul li şovăie ?
zile. tivităţi a exploatării. vădit cînd rosteşte: tea lucrul asia aiît de dibaci, de Intr-una din zilele trecute, secre­ Secerişul orzului
simplu, în aparenţă fără să-l caute... tarul comitetului U.T.M. al Petrilei :ş ,s-a terminat la
Şi secerător ile-Icgători ale O conferinţă scurtă — o conferin­ —- 100 de tone „peste”...
.S.M.T.-ului nu le-au făcut şica­ ţă despre apropiatul Congres sindical Dar suia de tone trebuie dată nea. i-a chemat la el, cu note telefonice G./l.S. Orăştie iru.
ne. (Cel puţin aşa se prezintă mondial al tineretului muncitor (14 ? „f.f. urgente”, cu menţiune de „şe­ pul Aurel Vlaicu.
situaţia pînă în prezent). Ele iulie, Praga) — rostită în liniştea Adunarea s-a sfîrştt. Sala e goa­ pătrat. Angajamentul e sfint. Mai a- dinţă extraordinară”, pe toţi respon­ Imediat după şlriti-
funcţionează minunat de bine. perfectă şi aieniă a sălii, pe urmă lă. Pe ferestre privesc copaci som­ sabilii brigăzilor de tineret, l a amia­ gerea recoltei au
Nu lasă nici un snop dezlegat, zeci de mîini ridicate pentru cuvint, noroşi, cu frunzele grele de soare, de les cînd autorul lui e candidat de ză, după şut, tinerii mineri au bătut pornit tractoarele
Pe unele locuri grîul e căzut şi zeci de angajamente... colb. Un singur intrigaţi la uşa comitetului. Secreta­ pentru dezmiriştit.
nu poate îi secerat cu seceră- om, unul singur, partid I -R rul îi aştepta, fluturînd biruitor o Această lucrare pre­
toarea-legătoare. El nu este lă­ — Pînă la 14 iulie, brigada noas­ a rămas mai de­ gătitoare pentru în-
sat însă pentru a se secera mai tră va da 150 de ione peste plan I parte pe-o bancă. Au trecut zilele. Zile obişnuite. Zile foaie de hîrtie. sămînfările din toam­
tîrziu. Intovărăşiţii îl taie ime­ TăoUt, frdmlnfin- —. V-am chemat ca să vă comu­ nă este făcută cu
diat cu coasa şi-l leagă în snopi. Şi loan Tripon se aşează la loc de întrecere. Pe graficele. brigăzilor mult spor de tracto­
In urma secerătorilor-legători, pe bancă, cu un aer mîndru, într-un du-se nehoiărît, nic rezultatele întrecerii! riştii Ilie Viian şt
o parte din întovărăşiţi şi mai cor de aplauze zgomotoase. neliniştit parcă, de tineret, nucile — Care întrecere? — s-a mirat ci­ Geza Braviac, care
ales femeile adună imediat sno­ încruntindu-şi me­ săgeţi albastre ur­ realizează zilnic nu­
pii şi-i clădesc cu grijă în clăi. Noi vom da 75 de ione I îi ţine i- reu fruntea bombată, iroznin- neva. mărul de hantri pre­
sonul Cristea Nicolae, vechiul său du-şi vîrtos degetele mari, as­ cau mereu, mereu, — întrecerea din 14 iulie l văzuţi pe tractor.
Grîul a crescut frumos pe tar­ rival de întrecere. pre. Oare a făcut bine avln- — Şi nu-i prea devreme pentru re­
lalele înfrăţite ale întovărăşiţi lor tîndu-se în noua întrecere ? Suia de măsurmd în mili­ IN CLIŞEU : cei
din Dobra. E mai frumos cu — Noi vom da 50 / tone făgăduită congresului va fi dală zultate ?! doi tractorişti dez-
mult decît al individualilor. Du­ — Noi 60! sau nu ? Abia a primit comanda bri­ metri ( veşnica i- Nu. Nu era prea devreme. Şi asta miriştind în punctul
pă unele calcule s-a constatat că Angajamentele curg mai departe. găzii. Peler Moise, adevăratul ei şef, ronie a grafice­ numit „Sirba" din
se vă obţine o producţie în jurul Repezi ca o ploaie de vară. Sala a plecai la şcoala d e .partid din Pe­ pentru simplu motiv că toate, abso­ hotarul trupului Au­
la 2.000 kg. grîu la ha. De fapt freamdiă; ropotele de aplauze cuce­ troşani; şi Peier Moise era creierul lor !) munţi de lut toate brigăzile de tineret, îşi în­ rel Vlaicu.
se vede după numărul clăilor resc întinderi mari din împrejurimi­ brigăzii, conducător experimental, a- cărbune dăruiţi depliniseră, ba îşi şi depăşiseră an-
că grîul întovărăşiţilor e bun. le sălii, desemnează — vizibil — gitaior iscusit, organizator vestii in gafamentul. Cele 700 de tone de căr­
Ei strîng de exemplu un număr mân semne de înirebare pe feţele toată Valea Jiului. Pe cînd el... el, zilei de 14 iulie. In fiecare bune (afíít însumau angajamentele lor)
aproape dublu de clăi Ta ha. fa- irecâlorilor. Şi angajamentele curg Michieo, nu se poale lăuda docil, cel fuseseră dale încă din ziua de 1 iu­
mai departe... Aproape fiecare şef de mult, cil intenţia, cu dorul de isprăvi amiază, cînd ieşea din şut, lie I
brigadă de tineret îşi consultă orta­ vitejeşti. Un dor aprig, ’ ce-i drept, o Gheorghe Michieo se oprea c a .
cii din ochi şi se înscrie la cuvint, dorinţă puternică, înflăcărată, dar în­ ia comandă în faţa lor. Le cerce­ ...Responsabilii brigăzilor de tineret
sporind lista concurenţilor noii între­ tre a dori „şi a face” puntea nU-i tot­ au plecat. Numai unul din ei, unul
ceri.' Numai Gheorghe Michieo tace... deauna lesne de străbătut. ta atent, îndelung, comparînd rezul­ singur, a rămas mai departe în se­
Tace, frăminlindu-se nehoiărît, neli­ tatele, însemnindu-şi-le cu grijă pe diul comitetului, aşleptînd parcei ceva.
niştit parcă, incrmtîndu-şi mereu
carneţel. încet .— încet, febra, neli­ — Şi cine-i fruntaşul? — l-a în­
niştea începutului i se şiergeau de pe trebai el pe secretar.
chip, jăcînd loc unui zîmbet cu iile
evident. — Deocamdată e Tripon. Dar să
ştii că e numai cu cîieva procente
Şi a doua .zi, cînd cobora in abaiaf, înainted dumiiate, tovarăşe Michiev l
năşea drept, zpnbilor, plin de încre­
dere, pipţiindu-şi in buzunar carneţe­

lul greu de prea multele ione.

Şi. — s-o mai spunem ? — convo­
iul bagonetelor cu cărbune trimise

„ia zi” de brigada lui sporeau me­
reu, mereu, cu .cile două sau trei

t* >*! »*•••<*-» • ?. *,•«. §..*.+ >4-.t t 1 >