Page 54 - 1958-07
P. 54
Nr. 1112
Clubul ceferiştilor
din Símeria ^ ^ ^ ... s r B m l ¦ m originale
Olădlrea destul de învechită, cU pe valoare de 32.000 Iei, spre bucuria ce Pentra o colaborare mâl rod
reţii înnegriţi de fumul locomotivelor lor 40 de instrumentişti ai ansamblului.
oare aleargă neobosite şi ziua şi noap nică între şcoală şi familie,; în-
tea, este locul de recreero cel mai în
drăgit de muncitorii simerieni. Pe uşa Tot pentru fanfară au fost comandate ănul şcolar 1958— 1959, şcoala ¦ On om de statură mijlocit, călclnd Iată 'dar de unded eine porecla
deasupra căreia stă scris ,,Clubul mun la Timişoara 45 de uniforme noi bleu * apăsat, cu faţa încruntată, apăru in „brută". Şi pe drept cuvtnt. Dar că
citoresc C.F.R. „Filimon Sîrbu“ pă marin, iar pentru cor, 60 de costume medie „Deeebal“ 'din Deva’ a or * eopăml coridorului. Surorile şi fetele nu credeţi că-i singurul caz. O po.
trund în fiecare după-amiază, după I :dq serviciu de la spital care se gă- reclă nu se pune aşa de repede şi
terminarea programului de lucru, gru ganizat un ciclu ¦de •conferinţe * seau pe coridor, intrară grăbite pe „faima" nu se menţine printr-o sin-
puri, grupuri de muncitori pentru ca
aici să facă o partidă de şah, să se noi. •pedagogice. .,
întreacă într-un meci de tenis de
masă, să citească un volum abia a- Cercul coregrafic, compus din 16 Prima conferinţă intitulată
părut în rafturile librăriilor, sau să persoane, în prezent se pregăteşte pen
repete încă odată scenele mai grele tru concursul echipelor sindicale care „Educaţia comunistă a eievilor“' * ’ primele uşi, tn saloane. Coridorul gură „bravură’'. Probabil că lluuccrraaii
din „Domnişoara Nastasia“. va avea loc în lima septembrie. Din
„necazurile" dansatorilor amintim nu a fost ţinută în ziua de 13 iulie rămase pustiu, făcînd să răsune pa- acesta ll ştia şt farmacistul David.
Oare In ce condiţii se desfăşoară mai opincile sparte... Ar fi bine venită în iocalul şcolii de către inspec şii apăsaţi ai noului venit. Una din Dar, cum finea să fie „respectat", să
toată această activitate ? şi măsura de a se complecta costu fetele, de serviciu care intrase In- aibă o faimă de om „sever", a con-
mele cu porturi specifice regiunii torul şcolar regional J. Săvu- tr-un salon cu bolnavi, cu faţa îngrl- tinuat să aplice metoda de creare a
O scurtă vizită prin cele 10 camere noastre. lescu. Următoarea conferinţă jorată, răspunse în şoaptă la între- prestigiului prin puterea braţelor, de
de care dispune clubul;în prezent este
edificatoare. „Educaţia în familie“, va fl ţi ¦ .barca mută a so ret: care se pare că-i mlndru. 0 sooc-
De cum pătr’unzi în club, în sala nută de directorul adjunct al — B ruiat E pe coridor... teşte drept o metodă proprie. A apll-
destul de spaţioasă de la intrare, te şcolii — M. Bercovits in ziua
simţi cuprins de un aer închis, rece, In cadrul clubului funcţionează 10 de 27 iulie. Mai sînt prevăzute „ Peste puţin timp, mai multe uşi cat-o şt cu cîteva zile tn armă. De
neprimitor. Explicaţia e sim plă: clă conferinţele: „Legătura dintre
direa e veche, nu As-au făcut la timp comisii pe probleme de muncă (artis î “ deschiseră cu _ _ _ _ _ data aceasta nu ca
reparaţiile necesare, iar pereţii sînt precauţie şt cîteva personalul de ser-
igrasioşi. Aceasta, de fapt, este o ca
racteristică a tuturor încăperilor de aici. tică, de organizarea odihnei şi spor perechi de ochi viciu> al s p M u .
tului, de agitaţie vizuală, etc.). De Vedere din comuna Gîrbova, raid nul Sebeş, in prim pian clădirea sfatu şcoală şi familie“, „Ajutorul pe priviră îngrijorate U O m iul. Am îşi crease
notat este faptul că unele comisii nu-şi lui popular comunal.
justifică prin nimic existenţa. De e- care îl pot acorda părinţii ele Z tn langul coridorului. Neînttlnind ce tln prestigiu " . 'Acum voia să afle
vilor din clasa I-a“ şi „Regimul
xempiu comisia care răspunde de mun Intovărăşiţii din Chitid au obţinut şcolar şi controlul părinţilor a- Z căutau, se liniştiră şt aurind, pe co- tot Vulcanul de el. Şl a găsit prile-
ca în rîndul tineretului nu a depus nici supra elevilor“. % rldor începu acel duti.vi.no specific ja{ nimerit. Intr-o zi, a venit la jar-
o activitate concretă. Tov. EJrican Fio-
rea — responsabilul comisiei — n-a 2.300 kg. grîu la ha. Iniţiativa şcoli! medii ‘din De spltalnlal. macle Ana Luca, soţie de miner. A-
participat pînă în prezent la nici o va e bine să fie urmată şi de — Ce-a fost asta? întrebară pea copilul bolnav şi-l trebaiau me-
şedinţă a comitetului. alte c i t a ţ i şcolare din regiune.
bolnavU nou internaţi. Despre ce dicamenle. Dar a avut ghinion. Fl.
a c t iv iş t i
((Urmară din pag. l-a) loc vine schimbul al doilea. „brută" vorbea fata aceea? şiera uitase să pună viza pe reţetă.
culturali fruntaşi
De asemenea trebuie notat faptul Printre ei zăresc întovărăşiţi Bolnavii mai de moli Internaţi „Bruta" (e mal bine zis decît tar-
că între cadrele didactice din Sime- fruntaşi c a : Bifa Ion, Vişoi Ius 1!
ria nu există nici una care să contri de mac, aăunlnd spicele rămase tin, Vişoi Iile, Dinulescu Bucur. începură să le explice. Dar să-l lăsăm rmclstul), jubila de bucurie. Găsise
buie cu ceva la activitatea ce se des după seceră. I||p '"
Se pare însă că de acest neajuns făşoară în cadrul clubului. Se impune Mă duc după cei care au lu şt să urmărim pe „eroul" nostru, pretextul şi acum se putea face ou-
suferă în special camera destinată bi ca pe viitor să se închege şi să fie ...Amiază. Deasupra capului, crat pînă acum să mai stăm de r-$s?V şi* ? fP :v I'n«.t care nu-i altul decît farmacistul Ioan noscai jn {oi Vulcanul. Nici nu s-a
bliotecii. Intr-adevăr, lipsa de lumină întărită colaborarea între dascălii din soarele dogorea ca jarul. Frun vorbă. Sub un umbrar făcut din
directă, cum şi umezeala, fac din a- Simeria şi clubul ceferist. za copacilor încremenită jinduia frunză de stejar femeile întind David de la farmacia spitalului Vid- ultat ce jet de medicamente sini
ceasta un loc neprielnic pentru lec o umbră cenuşie. pe chindeie, prînzul. Gu cîtă pof con. Din „primirea" făcută, ne pu- sorlse pe reţetă -(medicamentele na
tură. Lucrul este regretabil, mai ales In articolul de faţă am prezentat tă mănîncă omul după ce a mun
dacă ne gîndim că biblioteca poseda numai cîteva probleme ale activităţii Un uliu venit dinspre pădure se cit din plin... tem l a seama de faima pe care şi-a costau mai mult de 4 lei), şl a In-
numărul impresionant de 11.417 volu care se desfăşoară în cadrul clubului rotea în cercuri largi bătind din creat-o In rîndul personalului. „Brii- cepui să strig e1
me (în afară de cele aproape 100 cărţi „Filimon Sîrbu" din Simeria. Pentru După ce-şi şterg cu dosul pal
tehnice ale bibliotecilor volante din ca această activitate să fie şi mai cină în cînd unda cu aripile. Su mei mustaţa, fumătorii aprind tă" (!) Cuvintal nu pare deloc mă- _ Cam îndrăzneşti să vii la mine
ateliere) şi circa 8S0 cititori. prodigioasă, se impune, considerăm o doarea amestecată cu praf şiro-
reparaţie generală a clubului — ceea la pe feţele oamenilor care, ne cîte o ţigară şi prind vorbă. gulitor pentra an om al zilelor noas- cu reţetă neştampilată?
Pentru a remedia această situaţie, ce ar avea drept rezultat o atragere — Ce zici Petrică, azi ai cam tre. Unde-şl are rădăcina? Să-l ur- — N-am ştiut. Fişiem n-d spus
tov. Aurel Mărgăianu, preşedintele mai mare a muncitorilor şi intelec păsători, lucrau ca intrun fur
clubului, a propus schimbarea sălii bil tualilor din Simeria, spre activitatea nicar, glumind şi rîzînd. Gtte un încălţat-o, ti spuse mai mult în măm pe farmacistul care răspunde nimic — încercă femela să spună,
bliotecii cu cea de repetiţii a corului cullura'-art'stică. glumă Vizante, feciorului său
şi fanfarei, care ar fi corespunzătoare fine fără cămaşă venea în goa la numele de David ca şi la urlta — Gura t Ţi-am dat voie să vor-
într-o oarecare măsură. Această pro F. M. LEONARD care e cam greoi la treabă.
punere însă, nu a fost pusă în prac-i nă cu apă rece de la izvor po — D e ! ce să-i fa c i! Aşa-i cînd poreclă. Poate vom găsi un indi. beştl ? Pleacă de aici şl vino cu
tolind setea lucrătorilor şi pleca
te iau alţii din urmă, răspunse du... ştampila,
din nou cu ulciorul la umplut. cel înţepat.
Schimbul indii a terminat. In lată-l, a Intrat în farmacie. Pe — Acum nu mal e nimeni. Abia
Toţi începură să rîdă cu pof
L feţele cîtorva surori, venite după miine pot... Dar vă rog, daţi-mi rrw-
¦ medicamente, se citea aceeaşi tngri- dicamentele căci copilul îi tare bol-
¦ jorare ca la cele l e pe coridor. Se Pînă miine...
¦ refrăseseră Intr-un colţ in timp cc — du md priceşte —¦ U tăie vorba
tică. t ei W îmbrăca halatul alb. răstit, farmacistul. Pleacă odată!
Tot în sala destinată lecturii, îşi des Moi unifâfi agricole socialiste tă. Fiecare ştie cit trebuie să-l — Ei, ce v-aţl ascuns ca poticni- Femeia insistă 'Atît aştepta şi Da-
toci Ia cap pe Petrică pînă s- chile? (Bine zis poiîrnichi, căci vid TdnH u?a ~dg pefcte inccpu
apucă şi termină un lucru.
făşoară activitatea cercul de croitSHe, bielele fete tremurau de frică). Ia să sd lovească pe femela şi aşa îndu-
condus de tovarăşa Grişan Maria. In — Ei, lasă Petrică, nu te în vedem ce vă doreşte sufleţelul ? rerată, cu palmele sale grele.
trista. Gînd te-i însura o să te
tr-un timp scurt, de numai 6 luni, în raionul H aţeg Sfioase li întinseră reţetele. Far- _ N a , (?l [ip Q pa,mă) n a t (altă
zeci de fomei învaţă aici să confer hărniceşti tu n-avea grijă, în MARIA BOTA, rrtactstut le citea u<na după alta, mor- palmă) Să mă ţii minte... Şt apoi
Urmîn’d exemplul ţăranilor constituit prin înscrierea a 14 cheie moş Pantilie. solistă la corul > din
ţioneze lenjerie bărbătească şi rochii muncitori din Soroeşti, care la vite mari, 24 oi şi supraiaţa de Profitînd de buna dispoziţie măind nemulţumit cînd dădu peste a \,mbfmcit-o cu furie
de damă. Una din greutăţile serioa cîte una in care se cerea să fie
se ale „croitoreselor" este lipsa unui începutul acestui an s-au unit creată, intru şi eu in vorbă: preparat cutare sau cutare medica• ^
într-o cooperativă de producţie — Ge ziceţi, sinteţi mulţu
număr mai mare de maşini de cusut. zootehnică, un număr de 20 fa 20 ha. fîneaţă. meat. Deodată aşa sc deschise şi Bruta şt.a atins scopul. Acum U
milii din satul Fizeşti, comuna * miţi de recolta obţinută ?
Cele 25 de tovarăşe care urmează în Pui, au inaugurat duminică o — Gum să n u ! Foarte mul în prag apăru o fată de serviciu, cu cunoaşte tot Vulcanul. Dar nu numai
In cursul aceleiaşi zile a fost
prezent acest curs, au la dispoziţie sărbătorită şi inaugurarea unei ţumiţi, mai bine nici că se pu o sticlă goală in mină. Vulcanul. Ţoală regiunea. Efectul
întovărăşiri agricole în satul Să- tea, sări cu răspunsul Zaharia
o singură maşină, ceea ce este cu to — Tu ce mal vrei Î? — se răsti, insă nu-i cel aşteptat de el. Gârne
tul insuficient. X ţipind, farmacistul. nil cinstiţi discută cu indignare des-
Printre ceferiştii simerieni sînt mulţi nouă unitate de acest fel. cel, Gomuna Sîntămăria Orlea. Oprişan. Gred că o să ne iasă De frică, fata scăpă sticla jos. Ca pre alitudinea lui huliganică, neuma-
Gele 20 de familii s-au unit Ea a fost constituită de 13 fa media de 2.300 kg. la ha.
şahişti pasionaţi. Zilnic, cele 10 mese milii de ţărani muncitori care o iuţeală nemaipomenită, ca un U- nă. Şi-l condamnă pentru Ieşirile
in cooperativă' de producţie zoo au înscris o suprafaţă de peste — Ge spui, măi Zaharie, eşti
din sala de şah sînt ocupate, ba mulţi tehnică „Măgura“, în scopul de foarte mulţumit ? Cind fu vorba gru care se aruncă asupra pradei, sălbatice, pentru toată comportarea
la înscriere la întovărăşire nu
stau şi în picioare, făcînd aprecieri ţ din cîteva salturi farmacistul fa lin- lui. Tovarăşii lai de muncă, de asc-
în legătură cu jocul adversarilor. In gă ea. Fata nici n-apucă să scoată menea îl condamnă. La început au
anul acesta, au fost organizate trei a creşte animalele în comun. 7 ha.- teren arabil. prea aveai semne de bucurie, îl e vorbă cind două palme zdravene încercat să-l ajute. Dar n-au avut
concursuri de şah ce au întrunit mulţi luă peste picior Vizante (aşa e It Upăiră înfundat peste faţă laîndu-i pe cine. Acum este rîndul 'secţiei
participanţi amatori. Unitatea nou inaugurată s-a F. PETRU graiul. Surorile, îngrozite, uitară de sănătate raională şi regională să-şi
Cea mai frumoasă încăpere a clu el glumeţ din fire şi ti place să ¦ reţete şl se furişară pe uşă. Satisfăcut spună cuvtntul. Dar nu cu o şedinţă
bului este sala de spectacole. Din
păcate însă şi aici există un neajuns: nu rămină deloc dator la ni ¦ de bravura sa, farmacistul îşi şterse împăciuitoare, cum s-a făcut la spi-
nu există decît o singură cabină pen meni ).
tru îmbrăcarea şi machiarea actorilor, Tabăra este pregătită mlinile pe halat, urlînd la făta care talul din Vulcan. Ultimul cuvtnt
cabină care trebuie folosită pe rînd — Păi de atunci s-o mai
şi de fete şi de băieţi, ceea cc e chimbat lumea, măi Vizante. rămăsese localul, împietrită. trebuie să-t simtă, să-t doară mai
destul de incomod, mai ales în timpul
iernii. Se impune deci amenajarea a — Ieşi afară I Şi altădată să ai tare ca palmele pe care le-a dat j
cel puţin încă o cabină, pentru ca
pregătirea spectacolului sa se facă la BRAD (de la subredacţia terminat. Au fost construite o Mi-am dat şi eu seama că mun IANGÜ ŞERBU, grifă, să nu mai spargi sticlele I. Să el. j
timp şi în bune condiţiuni. noastră voluntară). De curînd lîntină, spălătoare, etc. şi au fost ca în comun e mai rodnică. corist din anul 1918 al corului din
Departamentul poştelor în co amenajate şase dormitoare. te înveţi minte... B. ROMULUS *
laborare cu Direcţia regională De la biblioteca volantă a a- Poiana
P.T.T.R. Deva, au hotărît să a- Directoarea taberei Viorica riei, cu o broşură şi un ziar sub
menajeze in comuna Blăjeni, Gheorghieş a întocmit planul de ţioară se îndrepta spre umbrar Concurs literar întreprinderea Industrială
raionul Brad, pentru pionieri şi muncă. In plan sînt prevăzute: Adam Boşorogan. încă n-a ajuns
şcolari, o tabără de interes repu organizarea cercurilor, excursii In cinstea zilei de 23 August, popular din oraşul Hunedoara“ . V inalco© ! Alba (ulia
blican. în locurile pitoreşti din împre bine şi baci-Toma îl roagă să le Cenaclul literar „Flacăra“ din Lucrările vor ii depuse pînă
Clubul feroviarilor simerieni se mîn jurimi etc. mai citească cîte ceva din foaie: Hunedoara a iniţiat un conr rs str. Tudor Vladimirescu 13
drcşte cu corul şi fanfara. In acest Lucrările de amenajare Înce literar cu tema : „ Aspecte din
an s-au cumpărat — cu sprijinul co pute cu o lună în urmă s-au Tabăra îşi aşteaptă oaspeţii. — Ia vezi Âdame ce mai zice realizările regimuhii democrat-v la 20 august a.c., pe adresa: com pară
mitetului de întreprindere al ateliere foaia. Ne-o luat-o careva înainte Cenaclul literar „Flacăra“, clu
lor C.F.R. — instrumente muzicale în I. PIRVA ¦cu treierişul ? Gu roada ne-o în
trecut ? Zii de grabă s-auzim şi bul „Al. Sahia“, strada Molotov budane şi butoaie în stare
noi. •nr. ,4 Hunedoara — cu menţiu
nea „pentru, concurs“.
de utilizare.
Vestea că în lanul întovărăşirii C o m b in a pe lanuri S-a vorbii şl, despre recoltă. Acolo , Se primesc versuri, schiţe şi Informaţii se primesc
din Crisiur a intrat o combină s-a unde griul a fost semănat după tri reportaje. Cele mai bune lucrări de la sediul întreprinderii
răsplndit repede in toată comuna. In. ÎN F R Ă Ţ IT E foi şi unde pămîntul a fost îngrăşat, vor fi premiate şi recomandate sau telefonic la numărul
tovărăşiţii, care votaseră în adunarea producţia s-a ridicat pînă la 2.600 kg. pentru publicare în ziarele oră
generală să încheie contract cu la ha. şeneşti, regionale sau revistele 807 Alba Iulia
S.M.T.-ul pentru recoltatul cu combi literare.
na, au venit cu mic, cu mare s-o ...Cînd discuţiile erau în toi, unul
din întovărăşiţi observă:
vadă. Ba au mai venit şi alţii din lăn condusă de privirile tuturor. In 9 cum se lucrează cu unelte şi melode — Aşa secerat n-am mal făcut Orchestra de estradă şi muzică populară
satele vecine. Se adunase în jurul ei urmă lăsa paiele culcate. înapoiate, una din întovărăşite a spus: noi r să „stai" de vorbă şi lucrul să a Sfatului popular al regiunii Hunedoara - Deva
o mulţime de oameni şi în timp ce ld cît ti 'de bană combina, cite braţe meargă I
combineml o gresa, toţi o studiau Baci Şandru, a venit şi el să vadă înlocuieşte — 'Acum ciţiva ani mai mult grîu instituie un
ca mare atenţie. Pe feţele lor se putea „minunea" de care se lot vorbeşte am semănat decît am băgat în saci. ...Pe lingă tarla trecu un ţăran.
citi o bucurie care alterna insă cu în comună Mai întti a stat retras şi Unul dintre întovărăşiţi ţinea mîi- Purta în spate o coasă, o haină şl CONCURS
gesturi ce trădau întrebare. privea în tăcere. Se uita cum prin nile în faţă şi număra pe d eg ete: Bineînţeles că este o exagerare, ceva merinde. Se opri locului cînd
care conţine însă un sîhîbure de a- văzu tabloul în care maşina lucrează de creaţie
— O fi. ea bună, Iar s-o vedem — spatele combinei ţişneşte pleava mi — dacă se tăie cu coasa — zicea devăr. şi oamenii „stau". Cineva ti făcu
se auzeau glasuri. nată printr-un burlan ca de an vînt el — cam 9 oameni de-abia seceră semn să se apropie. Era un semn pentru librete de spectacole-concert, complete sau fragmentare
năpraznic. Parcă fără să vrea se a- . Şi leagă'griul de pe un ha. într.o zi, Intovărăşiţii nu au uitat ¦să remar simbolic şi poate pentru că l-a în
Combineml îşi dădea seama că se propie să 'vadă 'dacă nu cumva odată ce şi faptul că lucrînd cu combina au ţeles a, spu s: >¦• (schetciuri. scenete, texte de prezentare, tablouri de spectacol,
află in faţă liiwi examen cu o co dacă se taie cu seceri, apăi iţi tre reuşit să termine secerişul şi treieri
misie extrenl 'de severă, care aşteap cu pleava ies şi boabe. Şi, ca să se buie 13-15 oameni!. Combina asta şul într-un timp Incomparabil mai scurt — Ba, nu stau, că mai am două etc.), precum şi lucrări muzicale de muzică populară şi uşoară,
tă un răspuns clar şi fără echivoc: lămurească, îşi luă pălăria mare de seceră şi treieră grîu de pe 6-7 ha. decît in anii trecuţi, cînd lucrau cu parcele în deal t
să meargă combina I De aceea o mai paie şi-o puse cu gura in faţa ade Inlr-o zi. mijloace obişnuite. inspirate din tematica bogată a vieţii noi şi luminoase din sa
controla odată şi in cele din urmă o văratului jet. Nici na-şi dote seama Orriul şi-a văzut de drum. ll stâ-
porni. Momentul păru foarte solemn. cînd pălăria ti fu aruncată la cîţioa — Apăi, la treieriş, iară trăbă o ...In timp ce intovărăşiţii socoteau plnea însă un sentiment de regret. tele şi oraşele regiunii Hunedoara, probleme actuale cu carac
Dintr-odată toată lumea din fur tă metri în spate. In rîsul celor din jur, grămadă de oameni — continuă Iov. plini de satisfacţie unele rezultate ob Mereu îşi întorcea privirea spre tar
cu. Combină înainta fără sfială. Oa se cam ruşină pen tru că „dihania" ti pă Zasloţi. Ia tă : doi la saci, doi la snopi, ţinute, combina le umplea sacii cu ro. laua intovărăşiţilor pe care lucra com ter general c a : transformarea socialistă a agriculturii, satiră
menii formară grupuri şi discuţiile călise : după ce că-i fură pălăria din şase la paie, unul la tăiai snopi, doi dul muncii. . Discuţiile au îmbrăţişai bina. îndoiala lui parcă spunea: Ca
luară amploare. Ca la o comandă, la pleavă, adică 13 oameni într-un apoi un cadru mai larg de probleme. miine vin şi eu printre voi... împotriva formelor retrograde, birocratice, victoria noului asu
mai mulţi începură să cerceteze paiele mină, ti mai şi arătă că pe acolo schimb. .4şa că intr-o zi cu două Tovarăşul Anton Dragată (secretarul
căzute in urma combinei. Li se nu iese nici un bob. schimburi trăbă 26 de oameni. comitetului comunal de partid) îşi Intovărăşiţii ti aşteaptă, li aşteap pra vechiului, luptă pentru pace, construirea socialismului etc.
părea că prea repede ies din maşină exprima regretul că anul trecut, din tă pe toţi ca el.
şi poate că spicul mai are şi boa — Ei, baci Şandru, ti bună vlntu- Au încercat apoi să calculeze cîte cauza slabei organizări a muncii Pot participa’ la acest concurs scriitori şi compozitori pro
be. Da, 'de undei Nici un bob nu rătoarea asta? — ti înţepă o femeie pierderi provoacă lucru cu vechile în campania de treieriş şi seceriş, a fost — Uite aşa păţeam şi noi pe vre
rămlne pe spic, ca şi cînd ar fi lua voinică şi plină de haz. mijloace. Au înşirat apoi principalele nevoie să se angajeze mină de lucru mea cînd eram individuali — reluă fesionişti şi amatori. :
te ca mina. locuri unde se pierde g rîu : ta tă străină pentru a nu se pierde din re vorba an ţăran întovărăşit. Eu aveam
Baci Şandru se alătură grupului iat şi legat, la făcutul clăilor, la coltă. Adevărul însă este că mina patra parcele în patru părţi V : co. Depunerea lucrărilor se va face în plic închis, pe adresa :
Cineva şi făcu o 'glumă de oameni care discuta aprins şi le transport, la ridicarea snopilor pe ba străină a costat nu mai puţin de 220 munei şi donă-trei ore pe zi le pier
— Mă-i nene Gheorghe, mi căuta spuse nu atît din glumă, cit sub pre toză... Combina însă înlătură aceste kg. de grîu la ha. drept plată. Şi deam numai cu drumul de la una la Orchestra de Stat Deva, str. Avram Iancu nr. 10 „PEN'lRU
boabele acolo, că n-o să le găseşti. siunea em oţiei? pierderi. anul ăsta au venit cîteva echipe cu alta.
Caută mai bine în sacii ăia de sui. intenţia de a lua lucru. Combina însă CONCURS“ pînă cel mai tîrziu la :
U ite.i că-s aproape plini. — 71păi, asieia nu-i mai trebuie Exprimind într-un mod mai plastic i-a scutit... ...Seara se lăsă pe nesimţite. Ţăra
Combina continua să înainteze In nii muncitori se reirag spre comună. a) Pentru schetciuri, scenete, texte de prezentare, tablouri
multe şi face şi pită!.., Risenl toţi cu Popasul lingă combină e ispititor, ine
vitabil ’chiar. de spectacol etc. pînă la data de 25 august 1958 ;
poftă. Oamenii făcură apoi socOtea-
G. ARMEAN b) Pentru lucrări ;e muzică populară şi uşoară, pînă la
data de 25 august 1958 ;
c) Pentru librete de spectacol complete, pînă Ia 10 septem
brie 1958.
Lucrările depuse pentru concurs vor fi studiate şi examinate
de un juriu de specialitate, iar lucrări ie găsite corespunzătoare
vor fi achiziţionate spre a li introduse în spectacolele viitoare.
Primele trei lucrări din fiecare gen găsite foarte bune şi cores
punzătoare, vor Ii premiate. Lucrările respinse vor fi ridicate
'WV i ',fVV/«*Svyvn./- svvv, v/VU \W V A M VvV’ ,V9*V' ţyV\y*'\A,V-"A personal de autori de la sediul instituţiei.
