Page 55 - 1958-07

Nr. 1112
PRIN UNITĂŢILE T. A. P. L DEVA
Aprovizionare, deservire
şi c u r ă ţ e n i e
In raidul efectuat de noi prin
unităţile T.A.P.L. din oraşul
Deva, am constatat că faţă de
anul trecut s-a îmbunătăţit sim­
ţitor atît aprovizionarea cît şi
deservirea şi curăţenia localuri­
lor. In majoritatea unităţilor,
(restaurante, bufete şi cofetării)
se observă grija responsabililor
şi a personalului ce le deservesc,
faţă de satisfacerea cît mnî co­
rectă şi mai bună a cerinţelor
consumatorilor.
Desigur că există şi u-
nele lipsuri, despre care vom
aminti în materialul de faţă, to­
tuşi, aşa cum am afirmat la în­
ceput, activitatea de acum a tu­
turor unităţilor, s-a îmbunătăţit
radical în comparaţie cu cea de
anul trecut.
Restaurantul „Dunărea“
model de aprovizionare
şi curăţenie
Oricine intră în restaurantul
„Dunărea“ este satisfăcut de
curăţenia localului şi de atenţia
ospătarilor care caută să ser­
vească GÎt mai prompt şi după
gustul fiecăruia. Dar, nu numai
localul este, în stare de cură­
ţenie. Chiar şi în bucătărie dacă
intri rămîi surprins de curăţe­
nia care se păstrează aici, ou
toate că se pregăteşte mîncare
în permanenţă. (Responsabilii
restaurantelor „Bucegi“ şi „Mu­
reşul“ ar avea ce învăţa de aici).
Iar depozitul de alimente, bine
aprovizionat mai ales cu legu­
me şi zarzavaturi de sezon, ţi­
nute în condiţii igienice, dove­
deşte că responsabilul restau­
rantului şi bucătarul sînt oameni
pricepuţi şi buni gospodari.
Ceea ce mai lipseşte
Ia restaurantele
„Bucegi“ şi „Mureşul“
biarea în care se ana în pre­
zent restaurantele „Bucegi“ şi
g u r e ş u l“ nici nu se poate com­
pare tu cea din anul trecut. Să­
lile, mesele ŞI feţele de mese
sînt curate. Grija cu care per­
sonalul restaurantelor se ocupă
de împlinirea cerinţelor consu­
matorilor, te îmbie parcă să in­
tri în aceste localuri, din oare
a dispărut murdăria respingă-
1.are de pînă acum. Bufetele
lor tr şi magaziile sînt aprovi­
zionate în bună măsură, iar în
bucătării se lucrează în condi-
ţiuni mult mai igienice, ca îna­
inte. Cu alte cuvinte, la aceste
restaurante s-au făcut progrese
pe drumul îmbunătăţirii apro­
vizionării, deservirii şi al cură­
ţeniei. Totuşi, pînă să ajungă
la nivelul cerinţelor mai au încă
multe de făcut. Astfel, în bucă­
tării, în special în bucătăria res­
taurantului „Bucegi“, se lucrea­
ză încă dezorganizat şi nu în-
U it r o d n i c s c h im b
DE E X P E R IE N Ţ A
(Urmare din pag. l-a).
consumul de păcură 0,46 lei, la redu­
cerea rebuturilor 1 leu, la mărirea du­
rabilităţii cuptoarelor şi reducerea con­ încrederea şi le dezvoltă spiritul răs­
sumului de material refractar 5 Iei,
la reducerea costurilor comune de fa­
bricaţie 1,50 lei.
Toate aceste măsuri, precum şl lupfa
hotărîtă a oţelarilor de a reduce preţul
de cost, a făcut posibil ca în luna iu­
nie a.c., preţul dfe cost pe tona de
oţel să întreacă angajamentul luat
atingînd o reducere de 87,08 lei.
Îmbunătăţirea conţinutului
consfătuirilor de producţie
Ca prim factor al dezvoltării ini­
ţiativei masei de muncitori, tehnicieni
şi ingineri din cadrul oţelăriei Martin,
poaie fi remarcată îmbunătăţirea con­
ţinutului consfătuirilor de producţie,
înţelegerea acestei situaţii a pornit de
la îndrumarea comitelului de partid,
adueîndu-şi contribuţia şi comitetul de
întreprindere şi conducerea tehnico-ad-
minisirallvă. Intre cele două organe
s-a sudat Irepfat o colaborare perma­
nentă şl principială care a asigurat
traducerea în viaţă a tuturor propu­
nerilor venite din masă. De aici se
trage şi obiceiul întîlnit pentru prima
dată la consfătuirile de producţie din
acest an, ca rapoartele de activitate
prezentate în grupele sindicale sau în
cadrul consfătuirii pe secţie, să încea­
pă cu situaţia îndeplinirii hotărîHlor
totdeauna este, aşa cum ar tre-
bui să fie, curat. Gît priveşte
aprovizionarea, ou toate că au
suficientă carne şi alte alimente,
din bufetele şi magaziile aces­
tor restaurante unele articole u
sezon (castraveţi, roşii, ardei
graşi etG.), lipsesc cu desăvîr-
şire. Tovarăşii responsabili, Va-
sile Ionescu şi Constantin Mi-
lu, ar trebui să se intereseze
cum procedează responsabilul de
la „Dunărea“ care, pe lingă fap­
tul că are roşii, castraveţi, fa­
sole verde, ardei, eto., din a-
bundenţă, şi-a organizat în aşa
fel munca incit a reuşit să pună
la murat o bună oantitate de
castraveţi. Au şi ei aceleaşi po­
sibilităţi şi ar fi bine să-i urme­
ze exemplul. In privinţa curăţe­
niei la bucătării, aceasta depinde
de perseverenţa lor, de felul în
care vor organiza munca şi vor
trage la răspundere pe bucăta­
rii şefi.
Dacă şi aceste lucruri vor fi
rezolvate, atunci vom putea spu­
ne că restaurantele din Deva,
folosesc bine toate condiţiile
create pentru deservirea civili­
zată a consumatorilor.
Constatări din bufete
Conducerea T.A.P.L. Deva a
avut frumoasa iniţiativă de crea­
re a unui bufet „Expres“. Foar­
te bine ! Locuitorii oraşului s-au
bucurat mult, mai ales cînd au
văzut varietatea sortimentelor
expuse. Bucuria lor însă, n-a du­
rat mult. Dacă intri acum în
bufet, nu mai găseşti atîtea pre­
parate ca la început şi nici cu­
răţenia din primele săptămîni.
Mulţi din clienţii „Expresului“
din această cauză nu-1 mai frec­
ventează. Preferă bufetul „Păl­
tiniş“. Şi pe bună dreptate. Aici
se găsesG mult mai multe varie­
tăţi de preparate ca la „Expres“.
Desigur, este un merit al res­
ponsabilului. Aceasta însă nu
înseamnă că tovarăşii din con­
ducerea T.A.P.L. trebuie să se
mulţumească că au un bufet bun
şi să neglijeze pe celelalte. Ei
trebuie să se ocupe de bufetul
„Expres“, să-l facă să-şi merite
denumirea. Gel puţin să-l ridice
la nivelul de la care a pornit.
De asemenea, nu-i deloc rău da­
că din cînd în cînd mai coboară
şi la bufetul „Mureşul“ situat
chiar sub birourile T.A.P.L. A-
tunci poate vor observa şi, ce
este mai important, vor lua mă­
suri ca halbele să fie umplute
cu bere, nu cu spumă, cum se
întîmplă deseori, iar bufetul să
fie aprovizionat cu produse de
sezon (castraveţi, ardei şi ro­
şii).
Acelaşi lucru este bine să-l
facă şi la bufetul gării şi la ce­
lelalte bufete unde la fel se prac­
tică servirea halbelor cu mai
multă spumă decît bere şi din
care lipsesc alimentele de se-
consfătuirii anterioare. Acest procedeu
dă posibilitatea participanţilor să-şi va­
dă în majoritatea cazurilor materia­
lizate propunerile făcute, le întăreşte
punderii personale faţă de activitatea
economică a secţiei unde lucrează.
Experienţa acumulată mai ales după
pornirea iniţiativei oţelarilor, a dove­
dit că cele mai bune rezultate pe mar­
ginea unei consfătuiri de producţie, se ob­ în consfătuirea oţelarilor din luna
ţin atunci cînd ea este pregătită te­
meinic. In acest scop, comitetul sin­
dical din secţia oţelărie a trecut la
formarea unor colective de tehnicieni
şi ingineri care să ajute grupele sin­
dicale în organizarea unor consfătuiri
de producţie cît mai interesante, în
cadrul cărora să se dezbată probleme
concrete, legate de realizarea planului
de producţie la toţi indicii.
Se ivesc în practica de zl cu zi
deficienţe grave care nu pot persista
pînă la sfîrşitul lunii, cînd se organi­
zează obişnuita consfătuire de produc­
ţie. in secţia oţelărie, se obişnuieşte
organizarea operativă a unor consfă­
tuiri impuse de starea de fapte în ca­
drul cărora, consultîndu-se colectivul
de muncitori, tehnicieni şi ingineri, se
găsesc cele mai potrivite soluţii de în­
dreptare a lucrurilor. Putem aminti
consfătuirile pe teme c a : „Îmbunătă­
ţirea calităţii oţelului“, „Măsuri prac­
tice pentru înlăturarea pierderilor din
hala de turnare“ şi altele. Un fapt
pozitiv îl constituie participarea la des­
zon, mult solicitate în prezent
de consumatori.
In laboratorul de
cofetărie şi în cofetării
In laboratorul propriu-zis de
cofetărie se lucrează destul de
curat. Cofetarii Mihai Buştuo şi
Octavian Sirop lucrează în ture
şi îşi organizează destul de bine
munca. In permanenţă la cup­
torul de copt este curat, duşu­
meaua şi mesele sînt spălate în
fiecare zi. La prima vedere, deci,
n-ar fi nimio rău de spus. Dar,
(şi aici este un „dar“), dacă
deschizi uşa care dă în labora­
tor, imediat privirea întîlneşte
cu totul alt aspect. Intr-o ladă
spartă, zao — nu se ştie de cînd
— ouă stricate pe care roiesc
muştele, lucruri împrăştiate în
dezordine şi murdărie. Este o
notă proastă pentru ambii cofe­
tari ca şi pentru tovarăşii din
conducerea T.A.P.L. Pentru co­
fetari fiindcă lasă unul pe altul
descărcarea ouălor stricate şi
deci aruncarea lor şi curăţenia
cămarei respective, iar pentru
conducerea T.A.P.L. pentru că
atunci cînd se deplasează "la la­
borator, nu păşeşte şi pragul a-
celei cămări neigienice.
Nădăjduim că în viitor, şi unii,
şi alţii, îşi vor face datoria.
Privind cofetăriile „Carpaţi“
şi „Transilvania“, despre am­
bele se poate spune că, în mare,
sînt întreţinute corespunzător,
că satisfac cerinţele consumato­
rilor. Doar uneori, la cofetăria
„Transilvania“ se mai simte ne­
voia unei mai mari curăţenii şi
a unei mai bune deserviri din
partea personalului. Responsa­
bila de aici, trebuie să fie mai
exigentă în această privinţă şi
nu-i strică dacă se consultă cu
resppnsabilul cofetăriei „Garpa-
ţi“ (P. Diaconu), oare dovedeş­
te că are un simţ gospodăresc
mai dezvoltat şi foloseşte me­
tode bune de organizare a mun­
cii. Niciodată un schimb de ex­
perienţă nu strică.
Ceva despre Sanepid
Nu se poate spune că Sane­
pidul nu trece prin unităţile
T.A.P.L. Trece, însă nu aşa de
des cum ar trebui. Pe la toate
unităţile vizitate, am constatai
că Sanepidul vine cam rar, şi
mai rare sînt măsurile pe care
le întreprinde pentru menţinerea
igienică a localurilor. Aşa se
face că uneori, în restaurante,
bufete şi cofetării sînt muşte
multe, supărător de multe.
Sanepidul are materialul şi a-
paratajul necesar pentru stîrpi-
rea lor, ca şi datoria de a laa
măsuri, atunci cînd întîlneşte
cazuri de nerespeotarea regulilor
de igienă. Să-şi facă deci da­
toria. .
V. FURIR — R. BUDIN
făşurarea consfătuirii de producţie a
cadrelor din conducerea secţiei, a dele­
gaţilor din partea comitetului de între­
prindere şi a direcţiunii combinatului.
Se ivesc probleme ce depăşesc compe­
tenţa secţiei, ori în cazul amintit, ele
mi rămîn nerezolvate. Succesul ini­
ţiativei oţelarilor a depins şi depinde
în bună parte de legăturile de coope­
rare dintre oţelărie şi celelalte sectoa­ iniţiativei de a reduce preţul de cost
re din combinat (problemă ridicată
mai). Făcîndu se cunoscut conducerii
combinatului acest lucru, ea a preconi­
zat o serie de măsuri menite să spri­
jine iniţiativa oţelarilor. Prin servi­
ciul de producţie, a luat măsuri de a-
limentare ritmică a oţelăriei cu fontă
de calitate. S-a reorganizat secţia de
aprovizionare cu fier vechi, serviciul
transporturi şi-a întocmit grafice de
contact între oţelărie şi secţiile ce o
deservesc etc.
Popularizarea noii
iniţiative — factor
important
Popularizarea elementelor legate de
preţul de cost a întărit convingerea
tuturor muncitorilor că au posibilita­
tea să contribuie fiecare la întregirea
succesului scontat. Este un merit al
comitetului de secţie sindical, (preşe­
dinte Alexandru Peirovici), îndrumat
de organizaţia de partid şi sprijinit
de conducerea administrativă, că ta
DRUMUL SOCIALISMULUI
’ :'¦* m In flu e n ţa z g o m o tu lu i
mmm
Cel de-al 36-fea volum al 0 -
perelor lui Lenin cuprinde lu­
crări scrise în anii 1900— 1923.
Aici găsim numeroase scrisori,
note, telegrame adresate diver­
selor persoane, precum şi pla­
nuri de articole, de cuvîntări şi
rapoarte expuse de Lenin.
Printre materiale se află
„Scrisoare către congres“ (ci­
tită în faţa delegaţilor la Con­
gresul al XlII-lea al partidului
care a avut loc între 23 şi 31
mai 1924), „Cu privire la atri­
buirea unor funcţii legislative
Comisiei de stat a planificării“
şi „In legătură cu problema na­
ţionalităţilor sau a autonomi-
776 pag. 7,50 lei.
V. Fo AS MUS:
Filozofia lui îmmanuel
Kant
Apărută în colecţia „In aju­
torul celor ce studiază materia­
lismul dialectic şi materialismul
istoric“, lucrarea relevă în mod
critic locul lui Kant în istoria
gîndirii filozofice, combătînd tot­
odată poziţiile reacţionare ale
epigonilor săi contemporani.
224 pag. 2,25 lei.
AUGUST BEBEL:
Din viaţa mea (partea
a iii-a)
Cel de-al treilea volum al me­
moriilor lui Bebel se referă la
perioada deceniului al 9-lea al
secolului trecut cînd în Germa­
nia era în vigoare legea excep­
ţională împotriva socialiştilor.
Deosebit de instructive sînt
fragmentele care relevă lupta
intransigentă pe care Bebel a
purtat-o,, alături de Llebknecht,
pentru apărarea lozincilor parti­
dului împotriva oportunismului
şi anarhismului, iar mai tîrziu
a revizionismului bernşteinist.
Corespondenţa dintre F. En-
gels şi A; Bebel, cuprinsă în vo­
lum, este deosebit de valoroasă.
272 pag. 10,50 lei.
oţelărie, a dat noii iniţiative un ca­
racter simplu, accesibil şi concret. Prac­ ţii cu cel mai mic procent de rebut,
tic, nu există nici un muncitor care
să nu poată participa ia aplicarea va­
loroasei iniţiative. Caracterul ei concret iniţiativa pentru reducerea preţului de
provine din însăşi faptul că valoarea
economiilor este stabilită de la înce­
put pe baza angajamentelor luate de
fiecare participant la procesul de pro­
ducţie. Munca politico-educativă des­
făşurată de la om la om, a făcut pe
fiecare să înţeleagă în ce trebuie să
constituie contribuţia iui la succesul
al oţelului. Se poate spune şi mai
mult. O asemenea preocupare a dus
nu numai la stimularea dezvoltării în­
trecerii socialiste, dar şi lă cointere­
sarea materială a muncitorilor.
Prin organizarea unei temeinice
munci de agitaţie în jurul iniţiativei,
s-a reuşit să se imprime în rîndul
oţelarilor o temeinică disciplină socia­
listă în inuncă, au fost mobilizate
toate torţele la lupta pentru
economie. Un fapt mobilizator
îl constituie şi graficele sugestive, u-
şor de înţeles, care se află pe platfor­
ma oţelăriei. Pe ele se pot citi în fie­
care zi succesele sau insuccesele celor
aflaţi în întrecere. Cifrele înregistrate
se • dezbat apoi în şedinţele operative
cu fiecare schimb în parte şi se iau
măsuri pentru înlăturarea deficienţelor.
După pornirea iniţiativei, comitetul de
secţie a preconizat unele măsuri de
înviorare a activităţii colţului roşu,
unde, pe baza unui plan de muncă
lunar, se organizează conferinţe pe
teme profesionale şi cultural-educative.
Periodic au fost organizate schim­
buri de experienţă în vederea însuşi­
rii de către muncitori a celor mai
înaintate metode de muncă. De pildă,
schimbul maistrului Munteanu a îm­
părtăşit şi celorlalte schimburi din ex-
asupra organismului
Sunetele, zgomotul de stradă,
zgomotul • din industrie, au in­
fluenţă vătămătoare asupra or­
ganismului uman in caz că au
o intensitate mare şi acţionează
timp mai îndelungat. Urechea
noastră percepe sunetele care au
o vibraţie cuprinsă între 16—
25.000 de vibraţii pe secundă.
Sub 16 vibraţii pe secundă, or­
ganismul le percepe sub forma
de trepidaţii,' iar peste 30.000
de vibraţii pe secundă, sînt ul­
trasunete care, lovind un obiect,
se transformă în energie calo­
rică arzîrtd animalele mici.
Urechea omului pentru a ner-
cepe creşterea intensităţii unui
sunet, acel sunet trebuie să
crească in intensitate cu 26%>
creştere care se cheamă un de­
cibel. De la intensitatea de 130
decibeli, sgomotele se percep de
către organismul nostru sub for­
ma de senzaţie dureroasă. Să
dăm cîteva exemple de intensi­
tate de zgom ote măsurate in
decibeli:
5 decibeli — zgomote surde de
tic-tac;
10 decibeli — freamătul leger
al frunzelor;
20 decibeli — vorbire in şoap­
tă ;
40 decibeli — birou cu maşină
de scris;
70 decibeli — autobus.
80-90 decibeli — autocamion,
ferăstrău, m otocicletă;
100 decibeli — claxon de au­
tomobil ;
110 — 120 decibeli — avion
de la 5 metri.
Cu cit sunetul este mai intens,
mai înalt, apare mai brusc, mai
neaşteptat şi inutil, cu atît in­
fluenţează mai defavorabil orga­
nismul nostru. Pînă la 85 de de­
cibeli nu se produc efecte fizio­
logice nocive asupra organului
auzului, de aici in sus însă se
produc.
Zgomotele peste 85 de deci­
beli afectează în primul riad au­
zul, la început avem surmena-
perienţă iul îri realizarea unei produc­
iar echipa de oţelari condusă de A-
lexandru Nojogan de la care a pornit
cost pe fiecare tonă de oţel cu 40,51
lei, a împărtăşit şl altora din expe­
rienţa ei, în gospodărirea şi folosirea
raţională a materiilor prime.
Măsurile amintite, precum şi multe
altele, luate de conducerea secţiei,
sprijinită de comitetul sindical din sec­ selor, succesele întrec chiar aşteptă­
ţie şi sub îndrumarea organizaţiei de
partid, au avut o influenţă pozitivă
asupra preţului de cost şi a întregii
activităţi economice a secţiei oţelărie.
Redăm doar un singur exemplu. Oţc-
larii au pornit valoroasa iniţiativă in
ziua de 23 mai a.c. Dezvoltînd-o şi
extinzînd-o la toate sectoarele, pînă la
sfîrşitul lunii mai (adică în numai
7 zile), s-a ajuns la o economie de
22,35 lei pe tona de oţel global, in
luna iunie, rezultatele depăşesc cu
mult chiar angajamentul, obţinîndu-se
o reducere la preţul de cost operativ
de 87,08 lei pe tona de oţel global.
Păreri, discuţii
Cunosc Hunedoara cu zeci do ani
în urmă — spunea tov. Gheorghe Pe-
trache, şeful oţelăriei Uzinelor „Ernst
Thăllman" din Oraşul Stalul. Dinir-un
orăşel de provincie, a devenit astăzi
cetatea fontei şi a oţelului. Economia
naţională îşi găseşte astăzi un izvor
preţios de dezvoltare prin contribuţia
harnicului colectiv de siderurgiştl ai
marelui combinat lumedorean. Iniţiativa
pornită aici cu cîteva luni în urmă, este nominală de funcţionare — 4,78 tone
cunoscută astăzi în întreaga ţară. Ea
a însufleţit şi colectivul uzinelor noas­
tre de a porni o luptă hotărîtă pentru
reducerea preţului de cost!
In ce direcţie ne-am îndreptat noi
atenţia în primul rînd ? Rebutul este
LSîLSg®Bg3L3SÎ35Se538iES
ful auzului la sfîrşitul zilei de
muncă, apoi auzul scade in mod
treptat, ajungindu-se la surdita­
te. Zgom otele care se produc
brusc şi de intensitate mare, pot
produce rupturi de timpan.
Prin intermediul sistemului
nervos central cele mai felurite
organe pot fi afectate datorită
zgomotelor, astfel: se accelerea­
ză pulsul şl respiraţia, creşte
tensiunea arterială şi se inhibă
activitatea motorie şi secretorie a
stomăcului, se produce o supra-
excitare a sistemului nervos cen­
tral, urmată de istovire şi sur­
menaj, lucru ce duce la slăbirea
atenţiei, la slăbirea proceselor
intelectuale Şi psihice ducind la
scăderea randamentului muncii.
Măsuri împotriva
zgomotului
In vederea combaterii efecte­
lor nocive ale zgomotelor, se im­
pun o serie de măsuri de plani­
ficare, măsuri tehnice şi admi­
nistrative. In legătură cu măsu­
rile de planificare, în cartierele
de locuit să tiu treacă decît ve-
chicule care produc puţin zg o ­
mot. Străzile vor fi plantate cu
spaţii verzi care coboară intensi­
tatea zgomotelor cu 20-25 deci­
beli, iar un lucru important es­
te ca străzile să ţie cit mai
largi.
Din punct de vedere tehnic,
se va căuta eliminarea zgom o­
telor inutile, c a : evitarea cla­
xonărilor abuzive, înlocuirea ve-
chiculelor ce produc mult zgo­
mot, cu altele care produc mal
puţin.
Ca măsuri administrative, se
indică înlocuirea claxoanelor
prin semnale luminoase, noaptea
se va interzice cu desăvîrşire fo­
losirea semnalelor sonore. Ca
mijloc de protecţie individuală
a muncitorilor care lucrează în
mediu cu mult zgom ot sînt anti-
foanele — aparate care aplicate
pe urechi le protejează împotri­
va zgomotelor dăunătoare.
duşmanul de moarte al realizării pla­
nului de producţie, elementul care fa­
vorizează creşterea preţului de cost.
Contribuţia colectivului secţiei în a pu­ pentru economia naţională.
ne capăt deficienţelor care influenţează
calitatea producţiei de oţel a fost deo­
sebit de valoroasă. Astfel, putem vorbi
de promovarea tehnicii noi, îmbunătă­
ţirea procesului tehnologic, preţioase
măsuri tehnico-organlzatorîce, etc. In
concluzie, vreau să spun că acolo unde
se preţuieşte iniţiativa creatoare a ma­
rile. Folosind acest principiu, în uzi­
na noastră, pot spune că în ultimii
5 ani nu am cunoscut plan nerealizat
la toţi indicii.
Vorbind despre iniţiativa oţelarilor
hunedoreni, tov, inginer Eleodor Popes-
cu, inginer şef la Uzinele „Oţelul ro­
şu", a arătat că aceasta a tost îmbră­
ţişată cu căldură de oţelarii uzinei.
Rezultatele centralizate la încheierea
primului semestru din acest au, sînt
mai bune. Oţelarii de acolo au realizat
o reducere de 20,51 lei pe tonă, fapt
ce rezultă din reducerea încărcăturii
metalice, mai buna îngrijire a utilaju­
lui de turnare, reducerea cu 30 la sută
a rebutului, economisirea combustibi­
lului etc.
Oţelarii hunedoreni — a spus el —
merită să fie felicitaţi şi pentru fe­
lul cum exploatează şi întreţin cuptoa­
rele. în timp ce au realizat un indice
de 3,6 la sută, timp necesar pentru
reparaţii la cald, noi lucrăm cu 5 la
sulă. Ne-au întrecut şi în ce priveşte
producţia pe m.p. vatră de cuptor şl zi
ţaţă de 4,45 tone cît realizăm noi.
Dacă la Hunedoara, ponderea de 25
lei pe tona de oţel economie se reali­
zează mimai la încărcătura metalică,
solicităm un sprijin preţios din partea
furnaliştilor de aici de a ne trimite
Pdg. 3
incâllânlnte
peste plan
La cooperativa meşteşugărească „Mo­
ţul“ clin Baia de 0rlş, luna iunie, a-a
încheiat cu succese deosebite în produc,
ţie. Planul a fost depăşit cu 13,66 la
sută. Fruntaşi în aceasta lună au fost
cel de la secţia confecţii încălţăminte.
Ei şi-au depăşit sarcinile de plan dând
în plus 320 perechi de încălţăminte
pentru adulţi.
Succese însemnate au obţinut şi
muncitorii de la secţia încălţăminte la
comandă. In cadrul acestei secţii au
fost confecţionate îri plus, peste sarci­
nile de plan, f40 perechi încălţăminte
diferită.
Succesele din luna iunie continuă şi
în aceste zile. © serie de cooperatori
ca Ghizek Ălexe, richtuitoare, Magda-
lena Popa, richtuitoare Teodor Simian,
frezor şi alţii îşi depăşesc cu regu­
laritate sarcinile de pţlan cu 10-20
la sută.
Brigadă fruntaşă
Timp de fi luni consecutiv, briga­
da a V-a de la secţia confecţii încălţă­
minte a cooperativei „Moţul“ din Baia
de ©riş, condusă de Gheorghe Trifan
deţine steagul de fruntaşă pe coopera­
tivă. La începutul acestei luni, în ca­
drul întrecerii socialiste în cinstea zilei
de 23 August, membrii brigăzii au ho­
tărî! ca să muncească în aşa fel îneît
să se menţină în fruntea întrecerii. 6ă
vor reuşi acest lucru, arată însăşi fap­
tul că în prima decadă a lunii iulie
el şi-au depăşit norma de producţie cu
20 la sută. Depăşirile de normei cresc
de la o zi la alta şi cu această şi
hdtlrîreă membrilor brigăzii de a nu
ceda steagul de fruntaş în producţie.
—— — — -----------------
Căminul de napii
Elena Pavel-Dsva
Viaţa copiilor se face din ce în
ce mai frumoasă. Lor nu le lip­
seşte nimic. Părinţii, în eîmpul
muncii, sînt siguri că copiii lor sînt
feriţi de orice griji.
IN FOTO: un aspeot din timpul
jocului copiilor de la căminul de
zl Elena Pavel din Deva.
fontă de bună calitate pentru ca şl o-
ţelaril de la „Oţelul roşu“ să realizeze
aceleaşi succese tot a® de Importante
Unii participanţi la schimbul de ex­
perienţă, cum ar fl tov. loan Bughiţă
de la Combinatul metalurgic Reşiţa,
Vasile Tltaru, de la „Industria sîrmii"
Cîmpla Turzil, Gheorghe Similic, şeful
oţelăriei „Steagul roşu“ din Oraşul
Stalln, Petru Georgescu, de la Uzinele
„Maci Tze-dun“ din Bucureşti şi alţii,
au arătat situaţia din uzinele în care
lucrează, cum a fost îmbrăţişată iniţia­
tiva oţelarilor de la Hunedoara, făcînd
totodată propuneri preţioase pentru
perfecţionarea şl dezvoltarea el.
-k
Dezbaterile ce au avut loc îri cadrul
schimbului de experienţă au arătat ma­
rea însemnătate a iniţiativei oţelari­
lor hunedoreni de a reduce preţul de
cost pe tona de oţel cu 40,51 lei. Par­
ticipanţii la discuţii s-au angajat ca
mergînd la locurile lor de muncă să
împărtăşească din experienţa oţeluri­
lor hunedoreni, experienţă care poate
fi extinsă la toate oţelăriite patriei
noastre, bineînţeles ţinînd cont de spe­
cificul fiecăreia în parte.
Aceasta a fost şi părerea tov. Co-
vacs Martin, preşedintele C. C. at Sin­
dicatelor din industria metalurgică şl
electrică, care a subliniat în concluzie
necesitatea ca colectivele de oţelari să
studieze experienţa oţelarilor huriedo-
reni şi să o aplice în practică. Vorbi­
torul a subliniat şi faptul că mulţi din­
tre participanţii la schimbul de expe­
rienţă, au arătat diferite metode de
muncă ale lor pe care oţelarii hunedo­
reni pot să le aplice în viaţă.
Este de datoria oţelarilor noştri de
a fi în fruntea luptei pentru economii,
luptă fa care s-au angajat şi pe care
sînieiti siguri că o vor cuceri.