Page 57 - 1958-07

I iW iS W W "' ^pp « p m m m
Anul X Nr. 1113
Secerişul e p e sfîrşile Fruntaşi la seceriş şi dezmiriştit
Datorită bunei organizări a
muncii — pe brigăzi şi echipe
— membrii G.A.C. „Petofi San-
dor“ din Deva au muncit de zor
pentru a termina la timp cu re­
colta Iul griului.
Pînă în seara zilei de 16 iulie
ei au secerat peste 40 ha. de
grîu din cele 50 cîte au fost în-
sămînţate. In ziua de 17 iulie a
lucrat un mare număr de colec­
Seceră de zor
TBIUŞ (de la subredacţia noa­
stră voluntară). Pînă la data
de 15 iulie în Teiuş s-a secerat
suprafaţa de 245 ha. de grîu. In
fruntea muncii de recoltare se
găsesc membrii din gospodăria
agricolă colectivă „60 Decem­
brie“ şi ai întovărăşirii agricole
DIN LAN LA BAZA DE RECEPŢIE
/.!le in şir, pe ogoarele întinse
c , gospodăriilor agricole de
sleit, nu încetează zumzetul trac­
toarelor. Lucrează, combinele',
plugurile tractate dezmiriştesc
pănunt reavăn, pregătind totul
pentru a relua in toamnă activi­
tatea prin care se asigură plinea
celor ce muncesc.
In aceste zile de vară preo­
cuparea de căpetenie, pentru
conducerile gostaturilor, . o con­
stituie strîngerea în cele mai
hune condifiuni a recoltei de
grîu — predarea cantităţilor con­
tractate la bazele de recepţie.
Pe ogoarele gospodăriei de stat
din Orăştie munca a fost sim­
plificată anul acesta. Folosind
In fiecare zi 6 ha. de grîu recoltai
La gospodăria colectivă „23
August“ din Vinerea, dintr-o
suprafaţă totală de 45 ha. grîu
s-a recoltat pînă acum, cu com­
bina, 28 ha., ceea ce înseamnă
că pînă la această dată mai bine
de 60 la sută a fost recoltată.
Pentru prima dată anul acesta
colectiviştii din Vinerea recol­
tează cu combina. Economiile
făcute in urma recoltării cu
combina, sînt deosebit de im­
portante.
Rod bogat şi veselie
In şesul Mureşului, acolo unde se
iniiud lanurile gospodăriei colective
„Ogor nou" Simeria Veche, a pornit
bătălia slriiigerii recoltei de grîu.
Muncă spornică şi veselie. Acestea
sini caracteristicile colectiviştilor din
Simeria'Veche. Şi cum să nu fie ve­
seli oamenii? Producţia medie eva­
luatei in 'lan depăşeşte 2.000 kg. tu
ha. Im treieriş, însă, cantitatea medie
de grîu, sigur va ji mai mare. Garan­
ţia aceasta o dă şi zîtnbeiul celor
irei colectiviste prinse in obiectiv.
Joi 17 iulie 1958
tivişti reuşind să termine sece­
rişul.
La munca de -recoltare, din
cei 24 cosaşi, s-au evidenţiat mai
ales colectiviştii Peter Ştefan,
Andrei Joc, losif Avram şi alţii.
Gu multă însufleţire au mun­
cit şi colectivistele Maria Popa,
Sofia Peter, Ana Szekely, fami­
lia lui Balint Szekely precum
şi brigadierul Bella Bertaian.
P. JURCONl
„16 Februarie“, care au folosit
din plin capacitatea de lucru a
seeerătorii-legători trimisă de
S.M.T. Alba.
Paralel cu recoltatul, întovă’-ă-
şiţii şi ţăranii muncitori cu gos­
podării individuale se preocupă
şi de transportul griului la ani.
combinele la recoltat, s-au evi­
tat muncile intermediare (tăia­
tul griului cu coasa, legatul de
snopi, clăitul, transportul etc.).
Din mersul combinei sacii doi-,
dorn de grîu ca aurul, sînt în­
cărca fi direct în camionul care-i
transportă direct la baza de re­
cepţie.
Tractoristul Dumitru Luca,
combinerul Ştefan Munieanu, fac
lucrări de calitate. Se realizează
cantităţi însemnate de grîu la
ha. — media 2.000 kg. In 5 zi­
le a fost strînsă cu combina re­
colta de pe 50 ha. teren însă-
rnînţat cu grîu (fotografia de
sus).
Combainerul Cimponeru Vio-
rel, care lucrează în această
gospodărie recoltează zilnic a-
proape 6 ha. de griu.
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VĂ!
De cîteva . zile între circum­
scripţiile electorale ale comunei
Stremţ a pornit o adevărată în­
trecere patriotică, în vederea re­
coltării păioaselor. La îndemnul
deputaţilor şi a agitatorilor, în-
lovărăşiţii şi ţăranii muncitori cu Ioan Toma lui Nicolae, Traban
gospodării individuale folosesc
toate forţele pentru strîngerea
în clăi a grîului secerat.
întovărăşirea „SCÎNTEIA“
a terminai secerişul
ALBA IULIA (de la subredac-
ţia noastră voluntară). Intovă-
. Recoltarea s-a făcut în comun,
raşirea agricola „Seinte.a din
Alba Iuiia, a terminat luni, 14 ale S.M.T.-ului din Alba lu'n.
S e c e ra şi dezm irişlesc
Recoltarea păioaselor în co-
muna Bărăbanţ, raionul Alba, a
fost făcută pînă în ziua de luni,
H mlie a.c., în proporţie de 90
" Paralel cu lucrările de recoltat tite lTOmmb înraier Pe 0 suPra‘
s-au făcut şi dezmiriştiri pe o
suprafaţă de peste 40 de ha,
ln tr-o singură zi 2.199 kg. grîu
la baza de recepţie
Colectiviştii de la Şibot au a-
vut o suprafaţă de 60 de ha.
însămînţată cu grîu. Avînd con­
tract cu S.M.T. Orăştie să le
recolteze păioasele cu mijloace
mecanizate, ei au primit o com­
bină:
In primele zile combina a
'mers foarte bine recoltînd zilnic
cantitatea de 10.000 kg. grîu. Dar tea de 2.199 kg. grîu.
Imediat la dezmiriştit
Respectînd regulile agroteh-
nice in cea ce priveşte dezmiriş-
titul, în gospodăria colectivă din
Şibot s-a trecut imediat după ce
La 6. A. §. Sintâmăria Oriea
2.700 kg. orz la hecta r
La G.A.S. Sîntămăria Grlca,
a fost terminat secerişul orzului
de pe suprafaţa de 30 ha. însă-
mînţate cu această plantă şi a
început imediat şi treierişul. Din
cantitatea treierată pînă acum a
rezultat o producţie medie de
2.700 kg. orz la hectar.
Seceră secara şi griul
Muncitorii de la această gos­
podărie seceră în prezent ser ara
şi griul. Pînă în seara z'lei de
14 iulie ei seceraseră 21 ha. de
secară din cele 70 însămînţate
şi 10 ha. de grîu din totalul de
30 ha. Fruntaşi pe gospodărie
sînt muncitorii de la sedţia din
Sălaşu de Sus, care au şi ter­
minat complect secerişul la orz,
grîu şi secară.
23.0 Okg. secară predate
la baza de recepţie
Pînă în ziua de 14 iulie a.c.
4 pagini 20 bani
Din cele 970 ha. însămînţale
cu păioase, s-au secerat pînă
în prezent peste 490 ha., iar 27
ha. au fost dezmiriştile. Printre
ţăranii muncitori fruntaşi la se­
ceriş şi dezmiriştit se numără
Fleşeru lui Todor, Simion Stoi­
ca şi alţii.
OTOIU ADRIAN
iulie, secerişul griului pe întrea-
Sa suprafaţă cultivată.
cu ajL|torlll secerătorilor-legător.
De asemenea ţărani' muuci-
tori ca Gligor Vasile, Toma Si-
mion, Magda Vasile şi alţii, au
senjânat in terenurile dezmiriş-
^ 'la-
E- MOISESCU
în zilele următoare, adică în zi­
lele de 14-15 iulie, din cauza u-
nor defecţiuni mecanice, rezul­
tatele au fost mai slabe.
Totuşi, chiar în. aceste condi­
ţii, gospodăria colectivă a pre­
dat Ia baza de recepţie Orăştie
doar într-o singură zi cantita­
au fost cărate paiele la şiră, la
dezmiriştire. In după amiaza zi-
lei de 16 iulie s-au dezmiriştit
peste 3 ha.
gospodăria predase Ia baza de
recepţie cantitatea de 23.000 kg.
secară rezultată din treierişul
secarei de pe suprafaţa de 12
ha. Recoltatul s-a făcut cu com­
bina.
Pe măsură ce se desfăşoară
treierişul, cantităţile de cereale
rezullate sînt transportate şi
predate bazelor de recepţie.
Pentru grabnica
terminare a secerişului
G.A.S. Sîntămăria Oriea a
dispus pînă acum doar de o se
cerătoare simplă, o secerăloare
legătoare şi o combină. Pentru
terminarea grabnică a secerişu­
lui gospodăria va primi în cursul
zilei de azi, din partea trustu­
lui Gostat şi alte secerători. In
felul acesta recoltatul cerealelor
la această gospodărie se va ter­
mina în întregime pînă vineri
seara.
PETRE FĂRCASIU
» « ' A § • ' «m sm m m
Organizindu-şi bine munca, bri­ In cinstea Z ilei
gada de lăcătuşi constructori de la
U.R.U.M. Petroşani condusă de
Eugen Haincz, îşi depăşeşte tună
de lună planul cu 35-40 la sulă. de 23 August
IN CLIŞEU: echipa de construc­
tori a maislniiui Eugen Haincz
Iacrind la confecţionarea unei co­
livii pentru puţul de extracţie. Tot mai multe şarje ¦mul semestru al acestui, an cu
_ _____iLmmiiiij — — — — wnearoi rapide . planul producţiei globale depă­
întrecere însufleţită In primul semestru al acestui şit cu 8,9 la sută, cu o creştere
la mina Anineasa an, otslarii liunedoreni au dat a productivităţii muncii de 5,6
peste plan 10.558 tone de oţel. la sută fată de cifra plăti’ Hca-
-$-*0 0.» La obţinerea acestui însemnat tă şi cu o reducere a preţului de
succes, ei au fost ajutaţi îndeo­ cost de peste I la sută. Succe­
Au lichidat rămînerea sebi de numărul mare de şarje sele deosebite obţinute în primul
în urmă rapide, elaborate de toate schim­
burite. De ta' I ianuarie şi pînă semestru al acestui an, a însu­
Colectivul sectorului I, care la 12 la 80 iunie, numărul şarjelor ra­ fleţit şi mai mult colectivul a
iulie a.c. a raportat lichidarea ra- pide s-a ridicat la impresionan­ cestei fabrici. De aceea, în în­
mînerii în urmă şi îndeplinirea pla­ ta cijră ele 565. trecerea ce se desfăşoară în cin-,
nului zilnic, a înscris la 14 iulie stea zilei de 23 August, realiză­
o depăşire dc 1,5 la sută. O creşte­ întrecerea socialistă ce se des­ rile continuă să fie tot mai
re însemnată a producţiei se obser­ făşoară cu succes in cinstea zi­ mari. Pînă in ziua de 14 iulie,
vă şi în sectorul II al minei, sector lei de 28 August, precum şi suc­ muncitorii, tehnicienii şi ingine­
care totuşi mai are mult dc luptat cesele obţinute în primul semes­ rii fabricii „Ceramica” , aii în­
pentru a-şi îndeplini sarcinile zilni­ tru, au dat un nou avînt în scris pe lista succeselor, lor, d e­
ce de plan. In cele trei schimburi muncă oţelarijor. In prima de­ păşirea cu 9,8 la sută ă Trăitului
din ziua de 14 iulie, minerii sectoru­ cadă a lunii curente, numărul producţiei g'. vuite wjorice^ ou
lui 11 au scos la ziuă cu 3,6 la şarjelor rapide, elaborate de în­ 6,3 la sută a 'planului p/lSdiTc-
sută mai mult cărbune dccît în ziua treaga oţelărie S. M. veche a ţiei fizice şi cu o reducere a pre­
precedentă. depăşit cifra ele' 45. In frunte,
La noul Joc de muncăă ! in întrecerea pentru cele mai
multe şarje rapide, e s t e ’ schim­
La începutul lunii iulie, conducerea bul tinerelului, urmat cw miri ţului de cost efectiv $6 1 la sulă.
sectorului I al minei, a încredinţat difer nţc •de schimburi!e'.maiştri­
brigadierului Berey Dionisie condu­ lor Nicolae Miinteănu şi Vaier Trebuie amintit că succesele
cerea abatajului nr. 7. repurtate pînă acum de colecti­
Lăbuneţ. vul aceste fabrici se datoreze
In cei 10 ani, de cînd lucrează la ¦ Trebuie remarcat faptul că in in mod deosebit întăririi disci­
această exploatare, tov. Berey a acu­ plinei in muncă, organizării ju­
iot cursul anului, rele mai multe
mulat multe din tainele mineritului. şarje rapide au fost elaborate dicioase a procesului de 'produc­
Organizarea bună a lucrului, disci la cuptcm'. nr. 5, de către prim ţie, precum şi faptului că majo­
plina şi dragostea de muncă a co topitorii Dumitru Şerban, Dumi­ ritatea muncitorilor şi-au înde­
lectivului, a făcut ca în noul loc de tru Brujan şi Silvestru Jescu. E- plinit şi depăşit sarcinile de
muncă, brigada tov. Berey să se do chlpele acestor prim topitori au
vcdcască una dintre cele mai bune elaborat în acest timp, împreu­ plan. Pot fi remarcate in aceas­
brigăzi din sector. Aceasta o confir’ tă direcţie eforturile deosebite
mă şi cantitatea de cărbune extrasă nă, aproape 200 şarje rapide. depuse de muncitorii Efera ar-
în plus în prima decadă a lunii cu doş, Elvira Vass, Dumitru Şo-
rente, cantitate care depăşeşte cifra Succese însemnate tingă, Ilie Grozavu, Emil Bo-
de 150 tone. la Baru Mare rodij, Ioan Vancea, Ioan Gali
şi ale altora, care se află
LUCIA LlClt) Colectivul fabricii „Ceramica" mereu în frunte in întrecerea so­
• se a • «-•-< din Baru Mare a încheiat pri- cialistă. ¦< ' f
SARJE R A P I D E
In faţa cuptorului 5, la tem­ mitru Şerban se duce să cerce­ ţin cu două ore decît era nor­
peratură de cîteva ?eci de gra­ teze trenul de turnare, canalul mal. Cuptorul nostru stă rel
de peste cea normală, un iînăr de scurgere, şticul pentru astu­ mai bine cu şarjele rapide:
nu prea înalt, slăbuţ şi tras la - pare, atunci citul şarja va ji 177 în primul semestru, şi în
faţă dar vioi, cu nelipsita sti­ toată in oală. iulie cred că asta a fost a 20-a.
clă de cobalt prinsă de cozo­ Trec cîteva clipe pline de în­ Şerban vorbeşte apoi despre
rocul' şepcii, priveşte in lava* cordare, de agitaţie. Deodată, schimburile următoare ale cup­
incandescentă ce se zvircoleş- orijiciul de scurgere este spart torului, conduse de prim-topi-
te în baia cuptorului cuprinsă şi şuvoiul de oţel ţişneşte in torii Dumitru Brujan şi Sil­
de flăcări. Fierbinţeala metalu­ oală, împrăştiind cu dărnicie vestru Jescu. Ii laudă:
lui. topit, flăcările ce par că-i — Sini nişte băieţi buni, iot
mingîie faţa, nu reuşesc să-l ntît de tineri ca şi mine, şi
clintească din loc. Tînărul pri­ foarte pricepuţi în ale oţelului.
veşte, clatină din cap, cerce­ Şi unul şi altul, au întotdeau­
tează. De pe faţă izvorăşe de na grijă să scoată şarje rapi­
sudoare au pornit să-şi caute ¦în toate părţile, miliarde de de. De altfel, ne şi întrecem
matcă pe gît, pe piept. Do­ .săniei. Feţele oţelurilor, lumi­ intre noi. Pînă în iulie, eu le-
goarea îi îmbujorează intr-aii-¦ nate puternic, par nişte fiinţe am luat-o înainte. Am elaborat
ta obrajii,' incit crezi ¦că-s de prometeice. .Totul pare fantas­
jar. încă o clipă şi privirea, tî- tic, ireal. In clipa următoare 68 şarje rapide, iar ei, Brujan
nărului se smulge dirt mirajul însă, ofelarii părăsesc priveliş­
oţelului în clocot. Un semn a- tea înflăcărată şi scinteindă a 53 şi Jescu 56. Si luna aceasta
bia perceptibil şi de el se apro- - metalului, topit şi prind zdravăn
pie un alt iînăr, topitorul aju­ lopefile in tníini. Pe jind', fe- stau bine, dar Brujan se ţine
tor. rindu-si faţa, ei aruncă in gu­ scai de mine. Sintem la egali­
Şarja e gata. Cheamă mais­ rile cuptorului, dolomită. Se re­ tate, iar Jescu are dopr' cu o
trul să ne dea dezlegare de e- pară vatra, pereţii laterali. şarjă mai puţin.
Oala e plină cu oţel. Cup­
vacuare. Cineva îl strigă pe prim-to-
torul se încarcă din nou. Hu­ pitorul 5erban. Acesta pleacă,
'¦— Bine Şerbane, mă duc. scuzindu-se...
Ajutorul pleacă să îndepli­ ruitul macaralei care aduce fie­
nească spusele ¦lui Dumitru rul vechi, acoperă toate zgom o­ Hala are acelaşi aspect din
Şerban, Iar acesta se !rage din tele uriaşei hale a . dfelârjei totdeauna. Flăcări, zgomot de
faţa cuptorului. Ceilalţi topitori, Martin de la Hunedoara. macarale, căldură ecuatorială.
Şi oamenii par aceiaşi. Veşnic
agitaţi, alerglnd, strigind, ri-
zind. Totuşi, ochiul celui ver­
pricep că în curînd vor fi .mar­ Dumitru .Ş• •e.rban •se( tra•cc>e in- sat prinde noul. 1Şi acest nou
torii unei noi şarje rapide şi ir-o parte să se mai răcoreas­ este întrecerea tot mai vie, care
. încep pregătirile pentru repara­ că. Prilej bun de 'a mai afla intîmpinâ cu daruri de oţel ce
rea cuptorului in timpul ela­ cite ceva. ' •¦¦ ¦.
se măsoară cu tonele, marea
borării. Şi-aduc¦dolomilă sufi­ ¦ — Da; aceasta aj o s t .o şarjă sărbătoare a eliberării patriei.
cientă, nregătesc lopeţile. Du- rapidă. Topirea a durat mai pu- GH. PAVEL
<• V ' .. V*'V- >A