Page 58 - 1958-07

D W ifivn s m r m s m m w í
'Corul din Poiana eslc una din
formaţfila artislicc de amatori una­
nim apreciate. Masivitatea, sonorita­ SIMERIA (de la subredacţia noastră 5 piese care au fost prezentate atît
tea şi omogenitatea ele care ă dat
dovadă reprezentaţii la rinei, l-au
făcut cunoscut nu num ai’la noi in
regiune cV şi în, întreaga ţară.
Anul acesta, spre sfîrşiinl lumi
septembrie cOrtil din Poiana vă
sărbători 50 de ani de la anfiinfare.
C ronică haţegană
Proces literar
HAŢEG '(de la ' subredacţia
noastră voluntară). — Intr-una
din serile trecute, la Haţeg ş-a
desfăşurat un proces.- literar reu­
şit pe tema operei literate- . în­
vierea“ de L. Tolstoi. Dezbate­
rea şub această formă a roma­
nului a fost susţinută de către
un grup de profesori şi avocaţi
— membri ai consiliului raional
A.R.L.U.S. din Alba Iulia. Prin
prezentarea tăcută de către prof.
Ioan Popa, din susţinerea acu­
zării, a pledoariei apărării şi din
ultimul cuvînt ăl eroinei roma­
nului, spectatorii au tăcut cunoş­
tinţă mai îndeaproape cu drama
tratată de Tolstoi în „învierea“.
A plăcut mult participanţilor
faptul că învinuirile aduse în a-
cuzarea susţinută de avocatul
Valentin Jula au fost viu şi con­
vingător combătute de apărăto­
rul'Katiuşei, avocatul Traian
Mîfza.* Folosind probe sigure, a-
părătorul a susţinut nevinovă­
ţia acuzatei, aducînd oprobiul
său. si prin el al tuturor citito­
rilor acestui roman, faţă' ae ve­
chea societate burgheză a Rusiei
ţariste. Impresionant şi mişcător
a fost ultimul cuvînt in faţa in­
stanţei pe oare eroina romanu­
lui tolstoian l-a rostii prin in­
terpreta ei din Alba lulia, tîiiă-
ra Emilia Haţegan.
In excurs;e
Comitetul sindical de pe lîngă
Statul popular raional Haţeg, a
organizat în zilele de 12'şi 13
iulie o excursie pentru salariaţii
statului popular raional şi ai pîrgă au pornit la secerai. Deputaţii mobilizeze oamenii la dezmiriştit.
Statului popular din Clopoiiva, Clara Avram, Ioan Luca, Tulius De-
Cu 10 ani în urmă, tot într-o
zi de iulie, ca acum, trecătorii
care urcau străduţa din spaiele
gării Petroşani, se opreau curioşi
ca să vadă ce vor doi oameni
cocoţaţi pe scări, la intrarea li­
nei -clădiri aflată de puţin timp
în reparaţie.
Se făăiiserâ zugrăvelile şi. clă­
direa, întineriiă-ţ aştepta cu gea­
murile încă pline de var, armata
de fem ei cifre aveau să-i facă
ultima toaletă.
In dimineaţa aceea de iulie,
caldă si linişlită, întocmai ca
dimineţile âe acum, doi oameni
cocoţaţi pe o scară bâteau în
cuie o placă. încă nu se deslu­
şeau limpede cuvintele scrise pe
ea. Abia după ce oamenii au co-
borîl, curioşii s-a apropiat, să
Vadă şi ei noutatea.
— Ia te uită /.. ;•
— Ce ? Nu ştiai 9 Ştie fot o-
raşul!
— O făcurăm oasăzică şi pe
asta!
Exclamaţiile salutau, cuvintele.
de pe p la că : „Institutul de mi­
ne k. Gheorghiu-Dej“ Pelro-
•ş a n ix
...Clădirea din spatele gării,
nebăgată pînă alunei in seamă
de Idcalnici, a început să pri­
mească, chiar de la începutul
'toamnei, primii oaspeţi.
Aşa s-a născut TnstMdful. de
mine, aşa a devenit Petroşanii
centru universitar.
Acum, 'pregătindu-se 'să săr­
bătorească primii, săi 10 ani de
viaţă, institutul îşi duce mai
departe munca de creştere a su­
te Şi sute de cadre inginereşti.
De astă dată nu in modestia si
singuraticul edificiu din spatele
gării, 'ci sus, Ia marginea ora­
şului, in 'grupul de clădiri mo­
derne, albe, masive, construite
special 'pentru institut in ultimii
anL f ‘
Nr. 1113
cu premi Cald. Grozav de cald. Ca să
Ca în fiecare an, Centrul de j LITERATURA de' Ministerul Inqăţămin- scape de căldura aceasta năwu-
librării şi difuzare a cărţii — . ZOOTEHNICĂ . iHfc şitoare, hunedorenii. procedează
regionala Hunedoara-Deva — â tutui şi Culturii şi Uniu- t în fel şi chip. Să luăm la intim-
pregătit cititorilor o surpriză plă­ VITICULTURĂ plare o zi din acest iulie nesufe­
cută in cadrul concursului „Car­ GHERASIM CONST ANTINES- nea <Artiştilor Plastici. ¦ rit...
tea cu premii". — se vor acorda MU ZICĂ ¦
105 premii în valoare de 20.000 13 Iulie. Vă spune ceva aceas­
lei. _ ....... - C U : . Ampelografia MUZICOLOGIE tă cifră ? Nici mie. Tocmai de
432 p a g —32 lei E.Ä.S.S. V. CRISTIAN: W olfgang Ätna- x
Au trecut doar cîteva zile de ZOOTEHNIE aceea am luat-o la întîmplare. In
la lansarea acestui concurs şi deus Mozart. 344 pag. { zori, atunci cînd razele soarelui
datorită unei largi popularizări ALEXANDRU FURTUNRCCU: • 14 lei. Ed. muzicală. ¦ nu ard cu atîta străşnicie, hune-
in librării, în întreprinderi şi in­ ¦Zootehnie generală — ECATERINA H ER ŢEGH : 640 j doreanul cu plasele doldora de
stituţii concursul se bucură de voi. I 460 pag. — 40 lei mincare a părăsit oraşul plecînd
un deosebit succes. Rolul deose­ exemple vocale din ope- ; la Geoagiu, la Mureş sau la Că­
bit de important pe care-1 pre­ . E.A.S.S. re 316 pag. — 42 lei. I
zintă concursul este de a. cbntri-
bui în mod efectiv la formarea şi be letristică I lări. Ba uriii, iih grup de peste
complectarea •bibliotecilor perso­ 60 de siderurgişti şi construc­
nale a cititorilor. Biletele „ne- PETÖF1 SÂND O R : Ja- S- B A C H : Itivenţiuni la do- i tori, au plecat încă de slmbătâ
cîştigătoare“ vor ii preschim­ tocmai în masivul Retezat, la
bate şi se vor oferi cumpărăto­ noş Viteazul — poem uă vvoocci’ “— p'hiaannoo--ssoolloo t Baleia.
rilor cărţi la alegere în valoa­ In româneşte de Eugen (Ediţie revăzută de prof. j
rea bonurilor. Tragerea de la Dar cel mai original au pe­
31 august, bogată în premii, o- Jebeleanu. Ilustraţii: Ov'i'd Drinibă) Colecţia t trecut oţelarii. Fără să-i flatăm,
biecte şi cărţi, va duce la un trebuie să recunoaştem că ei au
mai mare atlux de cititori pe Florica- Cordescu ¦106 „ Clasicii muzicii univer- * ştiut să găsească un mijloc de
lingă librării.
pag. — 10 lei: Ed. tine­ sale" 32 pag. — 12 lei. j distracţie foarte plăcut. Dar so­
LEONID STRATULAT cotim că v-am pus destul răbda­
corespondent retului. Ed muzicală. rea la încercare: este vorba
despre o plimbare cu avionul.
Sfîrşit de statui ne Fruntaşi în munca JULES V E R N E : Sfinxul gh e­ BEETHOVEN : Piese mici pen- ţ
de culturalizare a maselor ţarilor — roman Colec­ Duminică dimineaţa un avion
ţia „ Cutezătorii“ . In ro- tru pian ( Ediţie revăzu- * de pasageri „patrula“ deasupra
OTIL1A MAI bl mineşte de ’ Claudia Fis- oraşului Hunedoara. In el era
este funcţionară destoinică la serviciul cher şiV asile Chiriţă 440 iă de prof. Teodor Bă- $ un grup de oţelari. Desigur pri­
administrativ de la l.M. Barza. In o- ma dată avionul a trecut neob­
voluntară). — Echipa de teatru a clu­ în Simeria cît şi în alte localităţi. rele libere, activează cu drag şi pri­ pag. — 9 lei b roşa t: 18 lan). Colecţia „Clasicii i servat, dar cînd a revenit încă
bului C.F.R. Simeria şi-a încheiat sta­ Artiştii amatori au cucerit cele mai cepere în formaţiile cultural-artistice oclata, de două ori. şi mai ales
giunea 1957— 1958 cu premiera come­ din cadrul clubului muncitoresc de pe lei cartonat Ed. Tinere­ muzicii universale" 32 î faptul că el „ mergea“ foarte jos,
diei „Extemporalul“ de P. Guşii. In vii aplauze pentru interpretarea piesei lîngă întreprindere.
. această stagiune formaţia teatrală a „Domnişoara Nastasia“ de G. M. Zatn- pag. — 12 lei. Ed. muzi- | rotindu-se deasupra oraşului, oa­
clubului a avut realizări frumoaso. No­ firescu. Roiul principal a fost susţinut menii care se aflau pe străzi au
tăm' faptul că au test puse iu scenă cală. ţ început să-l privească curioşi.
de Lidia Dînşerean, iar în celelalte Şi a fost suficient ca un tînăr
tului. * Ar * Album pentru Anna î voinic să spună foarte degajat:
roluri au apărut: Eugen Măgurean,
A. CONAN D O YLE : Aventu­ Magdalena Bacii 1725 ţ — Ăştia sînt oţelarii noştrii..:
Ioan Pîrvu, Traian Herci şi Paula rile lui Sherlock Hol- — (18 piese alese şi re- j Şi zeci de mîini au început să
Ionescu. Alte elemente talentate ale e- mes. In rqmineşţe\ de văzute pentru uzul in- j salute pasărea argintie.
chipei de teatru a clubului sîn t: Doi­ Marius Măgure'aha 2S8 cepătorilor de prof. Teo-
na Şincu, Maria Mariş, Vasile Gornea Poate sinteţt curioşi să cu­
la cabana Gura Zlata. La a- şi Iosif Iacob. pag. — 4,75 lei Ed. Ti­ dor Bălan) Colecţia T noaşteţi pe aceşti călători neo­
ceastă excursie au participat sa­ bişnuiţi. Cine ar putea fi. decît
lariaţii instituţiilor amintite şi Pentru noua stagiune, care va înce­ neretului. „ Clasicii muzicii univer- i cunoscuţii topitorl Bîrlea Traian,
familiile acestora. Numărul pe în august, formaţia teatrală a clu­ Brujan Dumitru, Brîtizei Dumi­
excursioniştilor s-a ridicat la bului G.F.R. Sirneria şi-a propus să L. PLATOV : Ţara celor şapte fsale“ 24 pag. — 11 lei. tru, Petrovici Alexandru şi alţi
110. Participanţii s-au declarat prezinte 24 de spectacole cu 6 piese. ierburi — roman. In ro- 40 de topitori., macaragii, apa-
deosebit de mulţumiţi de posibi­ Ecl. muzicală. | ductieri, lăcătuşi. Toţi fără ex ­
litatea creată pentru cunoaşte­ CORN ELIU S. şi VALER F.
rea frumuseţilor regiunii noastre. mineşte de Nicolne Gu­ ¦Ar i
in campania
P. FÂRCAŞIU ma. 528 pag. — 8,75 lei. MIŞU IAN CU, PETRU ROM- *
tfica, Tcofil Munteanu şl alţii au fost
Nu dăduse grîul în pîrgă cînd de­ primii care au pus snopii în clăi. Du­ Ed. tineretului. CA : Melodii populare — j
putaţii comunei Şoimuş, raionul Uia, pă ei au început lucrul şi ceilalţi ţă­
au fost convocaţi de comitetul execu­ rani întovărăşiţi şi cu gospodărie in­ * -k * Două r.ovestiri america­ armonizate şi transcrise >
tiv al sfatului popular, într-o sesiune. dividuală. Apoi, l-au transportat la pentru acordeon 36 pag. ţ
Pe ordinea de zi nu era decît un sin­ arie, iar în ziua de 14 iulie au înce­ ne. Cn'pclia „ Povestiri — 18 lei. Ed. muzicală, f
gur punct: discutarea şi organizarea put treierişul orzului. Şi la treieriş, tot ştiiniPico-fantastice“ 32
secerişului, trcicrişului şi dezmirişlifu- un deputat a introdus primul snop
lui. Au discutat cu toţii pînă seara al recoltei din acest an în gura laco­ ţxtg. — / leu. A. G IRO VEAN U : Cină îţi dai l
tîrziu, au întocmit un plan de măsuri mă a batozei. Acela, a fost deputatul
amănunţit şi şi-au luat angajamente. Ioan Duţu. Editată de revista Ştiin­ seama că iubeşti. — ver- ¦
Fiecare deputat era holărît să facă
iotul pentru a nu pierde nici o zi la in timp ce la arie se treiera orzul, ţă şi Tehnică. suri de Aurel Felea 4 1
strînsul recoltei. Aşa a pornit în co­ în holde, secerişul griului era în toi.
muna Şcimuş întrecerea sub lozinca: Intre întovărăşiţi pornise o dîrză între­ LITERATURA PENTRU p'ag. — 2 lei. Ed muzi- }
„Nici o zi pierdută, nici un bob ri­ cere patriotică pe care deputaţii o în­
sipit“. sufleţeau prin exemplul lor. cală.
Peste cîtcva zile, grupuri, grupuri In scurt timp întovărăşiţii din Min­ COPII ELLY R O M A N : Să nu-mi iei
d» cetăţeni erau văzuţi seara, la sfat tia au terminat secerişul, devenind
eu deputaţii lor. La Boholt le vorbea fruntaşi pe comună. Nici întovărăşiţii AL. VLAH U ŢĂ: De-a baba înapoi fericirea — iango cepţie s-au urcat pentru prima
deputatul Ioan Duţu, la Balala depu­ din Şoimuş şi nici ţăranii muncitori oarba — ediţia a Ii-a din opereta „Colomba“ . oară intr-un avion.
taţii Ioan Luca şi Nicolac Fotescu, în cu gospodarii individuale n-au stat Colecţia „Traista cu po­ 4 pag. — 2 lei. Ed. mu­
Şoimuş. Irimie Cornel, Ioan Malea şi degeaba. Au secerat şi ci cu hărni­ veşti“ 24 pag. — 1 leu. zicală. Mai. este necesar un amănunt:
alţii. Deputaţii vorbeau de hotărîrea cie şi la data de 16 iulie în întreaga Ed. tineretului. PUTU RU BINSTEIN : Dac-am costul acestor călăiorii a fost
comitetului executiv, de dorinţa lor de comună n-a mai rămas de secerat de­ fi prieteni. Versuri de suportat de către comitetul sin­
a ieşi primii la secerat. De atunci, nu cît griul de pe o. mică suprafaţă şi a- MARCEL BRESLAŞU : Fabu­ Aurel Storin 4 pag. — dical de secţie din premiul pri­
a fost zi în care ţăranii, în frunte cu ccla pentru că n-a dat încă în pîrgă. 2 lei. Ed. muzicală. mit odată cu drapelul de frun­
deputaţii lor, să nu meargă Ia holde. le — ediţia a II-a. Co­ taş. Stimulentul este intr-adevăr
Odată cu transportarea orzului şi lecţia „Traista cu po­ •*•-*«•¦*6••*»»¦»** •••*¦• meritat.
veşti“ 16 pag. — 0,75
lei. Ed, tineretului. MIRCEA NEAGD
A. J. URBAN: Marinarul Rarei i *
* aventurile' unui tînăr f ;
matelot. In romineşte de x *
Traian Ionescu-Nişcov şi r î
Nicolae Mihăileşm. 172 j j;
pag. — 4 lei. Ed tinere- ^ J
talul i
* -k * Arici. Pogonici — nr. 7, J
album vesel pentru cei • |
mici. 16 pag. — 1,50
lei. Edidat de revista IOAN BERZUNŢEANU DIN mere al ziarului, materialul va
„ Luminiţa“ 1958.
GLIGOR BRETÔIU RAPOLT —' în două scrisori. fi publicat. J
este muncitor la atelierele C.F.R. Si­ ARTA
meria şi membru în organizaţia dé trimise pe adresa redacţiei ne *l
informează asupra desfăşură­
ŞTEFAN RADU din Lunco- *
Cînd au găsit că orzul a dat în griului la arie, deputaţii au început să bază nr. 1 locomotive. Fruntaş în mun­ : Arta. plaştică nr. rii lucrărilor de recoltare a pă­ iu de Sus, sub titlul „D e vor- j
că pe atelier şi propagandist, el se j roaselor în Rapoltu Mare. A- bă cu nepoţii lui Popa Tan-
preocupă îndeaproape şi cu multă | 3-4U958, anul 5, 72 pag. ţ mindouă materialele sînt in­ da“ ne scrie despre înnoirile ce
dragoste de difuzarea presei. au avut loc in Luncoiu de Sus
R. B. 18 lei. Revistă editată f teresante. Republicarea lor se
SIMJÎPAXMCE Ceva despre roade datoreşie îniîrzierii cu care ne- in anii regimului de democra­
au parvenit. Pe viitor reco- ţie populară. Materialul a fost
— Da, confirmă profesorul u- mandăm tov. Berzunţean să fie ret,nut M redacţie pentru do-
mai operativ cu ştirile care se cumentare.
'niversitar Melenciuc. Cel mai perimează uşor, iar numele ce­ GRIGORE BLIDAREANU
bun răspuns pe care-l dau stu­ tăţenilor despre care scrie, să din Lupeni ne trimite spre pu­
denţii acestei, griji deosebite cu
care sînt înconjuraţi sînt rezul­ fie scrise cu caractere de ti­ blicare un grup de epigrame.
tatele lor la învăţătură şi la par pentru a nu da prilej de Din păcate, ele atacă insă pro­
practică.
lată — ca să dăm intiietăţe confuzii. bleme minore şi se adresează
cifrelor — cîteva date semnifi­
cative. -k unor cazuri individuale. Unele
Cîteva cifre de ceste succese. stitutului. Dacă, la începui, in­ Din. numărul total al studen­ GHEORGHE RĂDĂCINA DIN epigrame sînt lipsite de vervă
stitutul dispunea de un corp di­ ţilor înscrişi, s-au prezentat, la
producţie“ — Ca 'să înţeleagă, cineda bi­ dactic format din numai 28 de examene 91 la sută. 85 la sută SEBEŞ, ne trimite un preţios iar altele, de poantă. Printr-o
ne- cauzele dezvoltării rapide a tovarăşi (din care doar 5 cu ( adică 93 ia sută din cei. pre­
Ca orice altă instituţie, ¦•fa­ invăţăminiului nostru superior, funcţie de bază aci), acum cor­ zentaţi.) au fost declaraţi, reu­ materia! inri'-urF- for- mai atentă şlefuire, tov. Bli-
brica de ingineri“ de ia Petro­ trebuie să pornească, in primul şiţi. Iar, din totalul celor Pre­
şani îşi măsoară şi ea ' munca rină. de ia condiţiile create stu­ pul didactic numără 110 persoa­ zentaţi, 63 la sută au obţinui maţiunile coregrafice de ama- dăreanu va putea realiza epi-
în cifre. ‘ Pentru -că,' după: cum. denţilor de către regimul de de-
se ¦pare, •chiar atunci cînd e - hiocraţie populară... ne, marea majoritate aoînd. func­ notele 8, 9 şi 10. tori. Tnt'r-unul din vitotirele nu- grame reuşite.
vorba, de oameni, cifr'ele arată ţia de bază la institut. 8¦ -4
mai Bine şi. mai concentrat- de­ O vizită în oraşul Nu e de mirare că unele lu­
Mai mult de jumătate din nu­ crări ale studenţilor sini apre­
mărul studenţilor se bucură de ciate şi. căutate şi în afară insti­
burse de stat sau din partea în­ tutului.
treprinderilor. Statul are o gri­
jă deosebită pentru încurajarea Alexandru Dărăbanl, Petre
fiilor de muncitori şi. ţărani C'ristea şi. Octavian Gropeanu, Orchestra de estradă şi muzică populară
muncitori, care vor să înveţe, să studenţi in anul IV, au întoc­ a Sfatului populai* al regiunii Hunedoara - Deva
sporească rîndurile intelectuali­ mit o lucrare intitulată „Studiu
tăţii născute din popor. 63 la analitic şi grafic, la bancul de ¦¦ instituie un
cât tratate-' întregi, ce s-a făcut universitar sulă din numărul total al stu­ probă, ăl ciocanului perforator
denţilor sînt fii de muncitori şi C. B. . 19". Pe baza acestei lu­
şi cé nu's-ci făcut. ţărani, muncitori. 35 la. sută fii crări, întreprinderea „îndepan
de funcţionari şi doar restul a-
Institutul ele .mine- din Petro­ Oraşul universitar“ . Aşa ar parţin ailor categorii sociale.
şani are doini'facuităj-i:1mine şi. ' putea fi numit, pe drept, cuvînt,
electromecanică, fiecare cu cife grupul de clădiri care adăpostesc
două secţii -de ¦ specialitate. La inşiitutui, Un întreg complex de
început, ân 1948, nu urmaii la' construcţii-,. menii să facă viaţa
cursurile proaspătului, aşeză- şi. învăţătura cit mai plăcută.
de creaţie
pentru librete de spectacole-concert, complete sau fragmentare
(scheiciuri. scenete, texte de prezentare, tablouri de spectacol,
etc.), precurti şi lucrări muzicale de muzică populară şi uşoară,
inspirate din tematica bogată a vieţii noi şi luminoaise din sa­
mint universitar¦-decât. 135. de - Tovarăşul Somlo ne însoţeşte tele şi oraşele regiunii Hunedoara, probleme actuale cu carac­
ter general ca: transformarea socialistă a agriculturii, satiră
studenţi, veniţi, de la\ institutele prin institut. Ne duce în amfitea­
similare •din '.Timişoara, şi. Bu­ trele largi; luminoase si aerisi­
cureşti. .Dar numărul lor a eres- te, h e întovărăşeşte în labora­
cat an după an. -Azi; . sălile- de toare în care se găsesc fel de Petru Muntean, fiu de miner denia” din Sibiu, întreprindere , împotriva formelor retrograde, birocratice, victoria noului asu­
seminar,- amfiteatrele -şi cele 9 fel de inaşini. lată laboratorul din Petrilă, Alexandru Dărâr care fabrică acest ciocan, a hn- pra vechiului, luptă pentru pace, construirea socialismului etc.
laboratoare, modern utilate„ sini de electromecanică, Nu ele mult hani, fiul unui muncitor texiilist t'ărîf să aducă unele modificări Pot participa fa acest concurs scriitori şi compozitori pro-
pline de studenţi: 655 la curau-' a sosit aici, din străinătate, o clin Lupeni şi mulţi, mulţi alţii, procesului, de producţie. Cei trei ; fesioriiŞ'ti ş! âmatori.
rile-cu-frecvenţă şi .peşte 350 la tnaşihă specială, cum sînt pu­ sini azi. studenţi de frunte, care studenţi, împreună ca cohferen- ¦ Depunerea lucrărilor se va face în plic închis, pe adresă :
cele prin corespondenţă. ţine în ţâră. E vorba de un elec­ fac cinste şi institutului şi celor (iaral universitar Somlo Ştefahy' Orchestra de Stat Deva, slr. Avram fancu nr. 10 .P E N i.lU
In fiecare an, instituitul a dai tromotor de curent alternativ din mijlocul cărora au plecat. au fost invitaţi ia uzină să ia CONCURS“ pînă cel mai tîrziu la :
industriei carbonifere câte o care permite să se regleze tu­ — N-avem nici o g rijă ! spune parte la elaborarea noului cio­ a) Pentru schetciuri, scenete, texte de prezentare, tablouri
promoţie de ingineri, .pregătifi raţia* maşinilor ce folosesc acest Aurelian Simionescu, fiu de ţă­ can. de spectacol etc. pînă la data de 25 august 1958;
dură ultimele cuceriri oie teh­ fel de curent. ran din. Gorj. Căminele, bine — Iată an succes care arată b) Pentru lucrări e muzică populară şi uşoară, pînă la
nicii moderne. Cu totul, de ta în­ — O maşină scum pă! ne spu­ înzestrate, adăpostesc 500 de că mergem pe drumul, cel bun t data de 25 august 1958 ;
fiinţare şi. pînă azi, isti/nfii! a ne tov. Somlo. O rnăşină pentru studenţi, cantinele servesc o spune iov: Somlo. Fiindcă le­ c) Pentru librete de spectacol complete, pînă la 10 septem­
trimis producţiei peste 500 de importarea căreia statul nostru masă consistentă. Grija noastră gătura cu practica, cu nepoile brie 1958.
ingineri. a făcut sacrificii. Aceasta, cit unică e s t e : învăţătura şi iar în producţiei este principalul nostru Lucrările depuse peniru concurs vor fi studiate şi examinate
Tov. Somló Ştefan, conferen­ scopul de a ajuta pe studenţi vâţătura. Aşa ne arătăm recu ţel. _ ¦ • '. v ¦ de un juriu de specialitate, iar lucrările găsite corespunzătoare
ţiar la catedra de maşini minie­ să-şi însuşească temeinic cunoş­ noştinţa faţă de partid şi de gu Ţel spre care păşeşte cu ciu­ vor fi achiziţionate spre a fi introduse în spectacolele viitoare.
re, şi preşedintele asociaţiei stu­ tinţele tehnice necesare. aern. care ne-au creat condiţii te colectivul institutului. '-acum Primele trei lucrări din fiecare gen găsite foarte bune şi cores­
denţeşti a institutului, ne expli­ de studiu pe cave vechii sindsnfi în *Freajina celei de-a 10-a ani punzătoare, vor fi premiate. Lucrările respinse vor fi ridicate
personal de autori de Ia sediul instituţiei.
Stalul cheltuieşte, intr-adevăr, --¦-'*ri.
că pe larg cţim s-qu obţinut a- bani grei pentru întreţinerea in­ nici nu le puteau visat . p, 1L1ESCU ;