Page 59 - 1958-07
P. 59
Nr. 11Î3 DRUMUL SOCIALISMULUI Paor. 3
w tss& em
Cresc rîndurile organizaţiilor ’Diiî activitatea A V.S.A.P.
de partid din G. A. C. Cercuri de conducători cetăţenilor, C. O. raional
auto A.V.S.A.P: Sebeş şi-a prevăzut
şi -organizarea de excursii cu
Marea dragoste şi încredere a ţăranilor colectivişti !aţă de Partidul
Muncitoresc Romin, se reflectă In faptul că cei mai buni dintre ei, îşi ma în tocunna anului trecut, un membrii săi. Zilele acestea un
nifestă iot mai mult dorinţa de a face parte din detaşamentul de avan
gardă al proletariatului. In ultimul timp, îndeosebi, organizaţiile de bază nuniăr de 40 tineri s-au'tnscris n ou ’grup compus din 72 meni
din gospodăriile agricole colective au îmbunătăţit munca de primire în
partid, au ajutat pe cei mai buni colectivişti să se .pregătească, să cunoas ta cercul de conducători auto bri A.V.S.A.P. din rindul ţă-
că politica partidului nostru şi să ceară a fi primiţi în rM urile candi
daţilor de partid. infiinfat pe lingă G. O. raional rănilor muncitori, colectivişti-
A.V-.S.AşP. Haţeg. Datorită lor, muncitorilor şi intelectua
la preocupării ele care a dat do- Iilor, vor pleca intr-o excursie
vadă instructorul cercului tov. de 16 zile pe litoralul Mării
Gabriel, Olcth, cursanţii .şi-au Negre. Cu această ocazie,
însuşit' cunoştinţe teoretice şi excursioniştii vor vizita clubul^
practice temeinice. Acest iu- nautic A.V.S.A.P.-clin Mamaia,
La G .A .C . Pricaz cru l-a confirmat şi examenul portul Constanţa, ruinele cetăţii
Multă vreme organizaţia de ţirii muncii politice, sprijinul de verificare al cursanţilor, fă- Istria şi altele,
bază de lâ G.A.G. Pricaz, ra mai concret pe care l-a primit
cat cu ocazia terminării cursu- .. . .. ,
lui ciclului ii. Majoritatea Rudioafliatoi ii ha regani
ionul O'răştie, a desfăşurat o organizaţia de bază în ultimul cursanţilor au dat răspunsuri Cercul radioamatorilor din o-
muncă slabă pe linia primirii
de noi membri şi candidaţi de timp din pârtea comitetului co bune. Merită a fi evidenţiaţi, rasul Haţeg care funcţionează
partid. Ga urmare a acestui fapt, munal de partid a făcut posibil
de la înfiinţarea gospodăriei a- ca, în lunile din urmă, un număr pentru buna pregătire cursanţii in cadrul C. O. ' raional
gricole colective şi pînă la în
ceputul acestui an, s-au primit de 5 colectivişti să ceară primi N icola.? Nandu, Laurenţvii Ga- A.V.S.A.P. se poate spune să
în rîndurile candidaţilor de par rea lor în rîndurile' candidaţilor
tid abia doi colectivişti. Pe la de partid. Printre cei care şi-au cuci din comuna Boşorod, Cor- are legături cu aproape toate
sfîrşitul anului trecut, comitetul
comunal de partid a analizat fe manifestat această dorinţă şi au net Bărboni, Gheorghe Teodo- ţările de pe glob. Indicativul
lul cum se preocupă organizaţia fost primiţi în rîndurile candi
de bază din gospodăria colectivă daţilor de partid se numără co r'escti din satul Măceu şi alţii, staţiei Y'O* 1442 este cunoscut
de întărirea rîndurfîor partidului
şi a constatat ca rezultatele sînt lectiviştii Alexandru Lupu, Cor Nu de mult cercul a fost do- acum in multe ţări. Raclioama- Pe caietele şcolarilor poate fi ci REALIZĂRI
cu totul nesatisfăcătoare. 'Cau nelia Nistor, Traian Părău, Ro tat cu un turism marca „Citro- tarii în frunte cu tov. Marcu tită adesea marca cunoscutei fabrici
zele : munca politică de educare mulus Bulea şi Mihai. Sabin. en". Bolea, instructorul cercului, de hîrtie „1 Mai" din Petreşti.
iau aproape zilnic legătura cu i
a colectiviştilor se desfăşura Recent, alţi trei colectivişti au Şi. Ia cercul de conducători din contractul colectiv
slab. Măsurile luate de comitetul înaintat cereri organizaţiei de
de partid în direcţia îmbunătă- bază urmînd ca în scurt timp auto de pe lingă C. Orăşenesc posturi ale radioamatorilor din l Muncitorii, inginerii şi tehnicienii
adunarea generală să hotărască A.V.S.A.P. Deva, se desfăşoa- alte ţări Pînă acum ei au re- ) acestei fabrici se străduiesc conţi
primirea lor în rîndurile candi
daţilor de partid. râ o activitate rodnică. Cei 59 cep{ionaf peste 220 posturi pri- \ La. fabrica de hîrtie „ l Mai“ lemn, este Una dintre ceţe ,rtiai
cursanţi şi-nu însuşit bine ma- mină partea acestora seri- ^ nu pentru a da hîrtie cit mai im l- din Petreşti, -comitetul sindical importante. Aici, înainte, aşchii
terialul teoretic şi orele prac- sorite, de confirmare. Aşa, de iă şi de bună calitate. şi conducerea' tehnico-administra- le de Ia defibrarea lemnului e-
tice din cadrul ciclului I şi II. IN CLIŞEU: un aspect al proce-
In momentul de faţă membrii pildă, au fost recepţionate pos tivă, îndrumate de organizaţia rau aruncate, ca fiind nefolosi-
cmculuNau trecui la conducerea turi din Stockholm, Bruxelles ş i ; Isulul de fabricaţie.
de autovehicule. Instructorii CHawa etc. de partid, dau o atenţie deose bile. Studiind această problemă,
bită realizării sarcinilor din un colectiv de muncitori şi teh
cercului Oliver Klein şi Vale- contractul colectiv. Dat fiind nicieni, au propus ca aceste aş
riu B olduri: au depus mult in
La G .A .C . Ungurei teres pentru a pregăti bine Fruntaş pe secţie faptul- că încă de la întocmirea chii să fie reintroduse în circui
acestuia s-au stabilit termene tul de fabricaţie. Prin cîteva
întărirea rîndurilor organiza lupte pentru înfăptuirea hotărîri- cursandi rd.it teoretic cit şi precise de executare, precum şi mici perfecţionări tehnice, acest
ţiei de partid a constituit o preo lor partidului. Rezultatul firesc
cupare de seamă şi pentru co .al acestei preocupări a fost a- practic. Iulie 1958. Consfătuirea de vii şi se fac propuneri pentru responsabilitatea respectivă, toa lucru a devenit posibil şi astăzi,
muniştii din organizaţia de bază ¦cela că în ultimul timp un nu
de la G.A.G. Ungurei, raionul măr însemnat de colectivişti, Pe litoral producţie a început. Se prezintă îmbunătăţirea muncii. Se iau te sarcinile înscrise pentru se mari cantităţi de aşchii rezulta
Sebeş. Ocupîndu-se cu răbda'o parte din ei de naţionalitate ger noi angajamente în cinstea zilei
de pregătirea politică şi cultu mană, au cerut să fie primiţi în In planul său de activitate, un referat care face bilanţul de 23 August pentru depăşirea mestrul I al acestui an au că te din defibrarea lemnului, sîni
rală a celor mai vrednici colec rîndurile candidaţilor de partid. planului, reducerea rebutului şi
tivişti, fămurindu-i asupra poli Recent au fost primiţi candidaţi micşorarea preţului de cost. pătat forme concrete. recuperate şi reintroduse în cir
ticii înţelepte pe care o duce de partid colectiviştii Gheorghe
partidul nostru, comuniştii din Vagner, Martin Ştefani., Gheor privind educarea patriotică a ) realizărilor obţinute. Se scot la Dintre sarcinile din contractul cuitul de fabricaţie.
organizaţia de bază au reuşit ghe Mic şi Mihai Giliz. In adu
.să facă pe mulţi colectivişti să narea generală ce se va ţine în iveală lipsurile. Au loc discuţii colectiv care au avut drept scop De o atenţie deosebită s-au
înţeleagă că locul lor este ală curînd va fi pusă în discuţie şi
turi dfe membrii de partid, că cererea colectivistului Simion Schimbul tineretului, condus asigurarea protecţiei muncii, bucurat şi prevederile social-cul
împreună cu ei sînt datori să Veber. de ing. Francisc Katra, este de
clarat, pentru a doua oară, frun trebuie remarcată repararea ge turale din contractul colectiv
taş pe secţia oţelăria electrică
a Combinatului siderurgic Hu nerală a ascensorului ,nr. 1, pre Astfel, în semestrul care s-a în
nedoara. EI şi-a realizat norma
în proporţie de 118,6 la sută şi cum ş i . refacerea tuturor insta cheiat, s-a instalat Ia bucătăria
a elaborat cu 26 la sută mai
mult oţel peste, planul lunar. laţiilor electrice din secţiile un cantinei fabricii uri injector de
de acestea nu au corespuns. motorină, s-a făcut instalaţia dc
De asemenea, trebuie amin apă tot la cantină, s-a îniprej
tită lucrarea de legare la pă- muit parcul dc la creşa de copii
mînt a tuturor motoarelor elec s-au instalat şi dotat în secţi
trice de la maşini şi instalaţii, încă trei posturi dc prim-ajutor
Topitorii Traian Iov, Hristos pentru a se lichida cu desăvâr Faptul că pe de o parte con
L a G .A .G . Spini anaris, ¦ 'ecrulie Mandocescu, şire accidentele de muncă, mon ducerea fabricii şi comitetul sin
din acest schimb, au obţinut ce
Şi organizaţia de bază de Ia primirii în partid a celor mai le mai frumoase realizări. Din tarea transportorului pentru dical de întreprindere îşi real*
G.A.G. din Spini, raionul Orăş- hala de turnare s-au evidenţiat descărcarea caolinei din vagoa zează la termen prevederile din
tie, a obţinut în ultima vreme vrednici colectivişti care dovedesc Teodor Fătu, Ion Cofhon şi e- ne G.F.R., îngrădirea şi acope contractul colectiv, iar pe de
rezultate demne de remarcat în
ceea ce priveşte primirea de noi prin fapte că merită să poarte cu rirea fîntînii de decantare şi al altă parte muncitorii îşi reali
membri şi candidaţi de partid.
Din rîndurile celor mai .buni co- cinste înaltul titlu de membru al lectricianul de la întreţinere Ion tele. , , zează lună de lună sarcinile pri-
i -ivişti au fost primiţi candi
daţi Petru Rfpornii, Viorel Sîr- partidului. - p;. Herlea, împreună cu brigada pe 1vi’rid producţia, productivitatea
v. muncii şi preţul de cost, deno
bu, loan Pîrvu şi Traia'n Gris- In ce priveşte sarcinile /de tă că la fabrica de hîrtie „1
tea. Alţi doi cdectivişfi (Sabin care o conduce şi care a asigu perfecţionare tehnică a maşinilor Mai“ din Petreşti, se dă o aten
Munteanu şi Olivia Crăciun), şi utilajelor, de creştere a pro ţie deosebită îndeplinirii tuturor
De curînd a !ost deschisă în ho rat funcţionarea în cele mai bu ductivităţii muncii şi reducere
lul clubului minier din Liîpeni, cx.
poziţia de grafică şi pictură a lui ne condiţiuni a agregatelor.
losif Telhnann, membru al Uniunii
NICOLAE GAI30R a preţului de cost, raţionalizarea sarcinilor care stau în faţa în
corespondent efectuată la secţia pastă de tregului colectiv.
cărora le-a expirat stagiul de artiştilor plastici din R.P.R. A C T IV IT A T E S P O R T IV A
candidatură au fost primiţi în Expoziţia cămine deschisă pînă la
rîndurile membrilor de partid. 27 iulie 1958.
Organizaţia de bază din a- IN CLIŞEU: una dinlre nume Sărbătoare la Dobra mâr de tineri şi tinere au parti rul echipelor participante la corii
ceastă gospodărie continuă să roasele linogravuri expuse, intitu cipat la faza raională a sparta- petiţii s-au înregistrat progrese.
îhtă'reascâ munca politică în rîn- lată „NOul stăpîh“. Acum cîtva timp în urmă,
dui colectiviştilor şi mai ales în stadionul din comuna Dobra, chiadei de vară a tineretului. In campionatul raional de vo
rîndiil celor tineri, în vederea raionul Ilia, a cunoscut o ani
maţie deosebită. Un mare riu- In cadrul întrecerilor sportive lei, de pildă, a u , participat în
tinerii au dovedi! o bună pregă acest an 11 echipe masculine şi
Ce trebuie să ştie o mamă despre
Multe, sînt bolile oare pîndesc sănă Ce sîni diareile de vară la copii măsurile dovedite ca folositoare în pre tire fizică şi tehnică. 4 echipe feminine. Echipa de te
tatea şi. viaţa copilului! Intre acestea, venirea acestei boli destul de grave, La volei băieţi s-au prezentat nis de cîmp Jiul Petroşani a
una dintre cele mai deis întîlnite este şi cum ie putem preveni uneori chiar mortale ? promovat în categoria A, iar e-
şi boala cunoscută în popor cu numele 6 echipe. Gîştigătoarea probei a chipa de volei Utilajul Petro
de pîntecariţă, treapăd, diaree sau în feste foame, în mod greşit îi dau tot uşor mistuit. case de a da acestuia să guste încă In primul rînd să nu renunţe la fost declarată echipa din comu şani în categoria B.
termeni medicali, dlspepsie. Tocmai mai mult şi tot mai des lapte să su Laptele de vacă poate fi infectat cu din primele luni din mîncarea adul laptele din sîn, decît în caz de forţă na Lăpuşnic, care a obţinut mai
pentru faptul că este destul de des în-' gă sau să mănînce. Prin aceasta boa tului : carne, fasole, varză, sosuri, etc., majoră şi numai la sfatul medicului. multe victorii. La fete au parti In acest timp s-au amenajat
tîlnită la copil, multe mame nu-i a- la se înrăutăţeşte şi mai mult. microbi chiar de la vacă, dacă aceas adică tot atîtea ’alimente cu care sto cipat două echipe de volei re terenuri de volei la Vulcan şi
cordă atenţia cuvenită, considerînd-o Stomacul şi intestinele nu mai mis ta este bolnavă. De asemenea, din mo macul unor asemenea copii mici nu In al doilea rînd, din momentul în prezentative ale comunelor Ilia Lupeni, s-au construit două te
ca o boală uşoară, ce trece de la si-, trie cum trebuie. Alimentele se transfor mentul cînd este rhuls şi ajunge la se poate obişnui şi de aci se ajunge care a introdus laptele de vaca, să şi Dobra. Echipa din Dobra, renuri de tenis de cîmp Ia Pe-
ne. Este cu totul greşită această pă ma îri adevărate otrăvuri care trec în gura copilului, are tot atîtea şi atîtea la diaree. meargă periodic, cît mai des Ja me mai bine pregătită, a devenit . troşani, iar la Lupeni este în
rere. In anii regimurilor burgheze, mu sînge şi îri întreg orgariisrnul şi in posibilităţi nefericite să se infecteze cu dic pentru a conduce corect alimen campioană raională. curs de amenajare o sală de
reau zeci de mii de copii mici din toxică corpul copilului. Copilul intră fel şi fel de microbi dăunători copilu In timpul verii se mai constată în taţia copilului. sport.
cauza acestei boli, care deţinea primul îri cea mai gravă formă de diaree, în lui : ugerul vacii nespălat, mîinile mul unele locuri şi obiceiul, de asemenea Şi meciurile de fotbal au dat
loc ca şi cauză de deces. In ultimii toxicoză. In acest riîoment, copilul este gătorului nespălate, vasele în care se vătămător pentru copii, de a da fruc Iii al treilea rînd, orice aliment nou, loc la dispute dîrze. Gele trei S. BALO!
zfecte- arii, regimul nostru de democra extrem de agitat sau cade într-un fel mulge se conservă sau se transportă te crude, încă necoapte b in e: prune, se introduce cîte puţin şi treptat, trep
ţie populară, prin grija pe care statul de somn adînc, nu mai simte, varsă nespălate, biberonul şi felina neopărite mere, pere, corcoduşe ,etc. care nu pot tat. echipe participante au desfăşurat corespondent
o acordă promovării sănătăţii copilu şi cele mai mici cantităţi de ceai cei şi nespăhte după fiecare supt. L'aptele fi mistuite şi irită stomacul şi intesti
lui, a făcut ca prin această boală nu se dă, febra urcă la pfeste 40 grade, chiar muls şi transportat în condiţii nele acestor copii dînd diaree. In al patrulea rînd, înţărcarea, în jocuri spectaculoase. Campioa
mărul copiilor care mor să fie din faţa se ascute de tot, iar scaunele de igienice, dacă nu se fierbe cel puţin 10 totdeauna se Face treptat şi nu brusc
ce în ce mai mic. Totuşi şi astăzi, a- vin foarte numeroase; 10-15-20 pe zi, In ultimii ani, de cînd gripă a în şi nici odată vara cînd sînt căldurile nă raională a fost declarată e- Voinţă este, dar nu şi
semenea copii, netrataţi la timp, duc în nu mai urinează. Netratat energic, din M ite s» !, ceput să devină mai frecventă şi în mari.
únele cafcuri la deces. Boala este moment în moment copilul poate muri. timpul verii faţă de pînă ach şi diare chipa din Bretea • Mureşană. sprijin
într-adevăr uşoară numai dacă copilul Şi toate acestea pentru ce ? Pentru că minute în clocot, răcit imediat şi păs ile la copii, ca urmare a acestei boli In al cincilea rînd, niciodată n,u se
este văzut şi tratat de medic încă de mama, crezînd 1a început că boala es trat la rece în vase acoperite, tot se au devenit mai frecvente. vor da fructecrude, încă nu bine Mult interes au stîrnit" şi între La G.A.8. Apoldu de Sus, miş
Ia primele semne de boală. te uşoară, ri'u duce copilul din timp ta poate infectă din aerul înconjurător, coapte, la copii mici. cerile la atletism, la. care au carea sportivă îşi are un larg
rriedri spre a-i da ajutorul necesar, se poate strica. Cîleodată mai este de vină şi deziri- cîmp de activitate în rîndul ti
Care sînt aceste senine ? ci îi forţează diri ce în fee stomacul şi teria, care duce 1a s-siine cu sînge, iar In at şaselea rînd, laptele de vacă participat un mare număr de ti nerilor muncitori de aici. Colec
Copilul, de cele mai dese ori uri aleargă b sfaturi necompetente, peri- De asemenea, în timpul căldurilor alteori, eventual, febra tifoidă sau pa- va fi întotdeauna bine fiert, zece mi tivul sportiv „Recolta“ din gos
sugar, începe să-şi piardă pofta de culri;se ale Unor vecine sau babe. mari ale verii, sucurile digestive ale ratifoidă care şi ea se arată între al nute în clocot, răcit imediat şl păs neri. Printre cîştigătorii probe podărie, numără în prezent cca.
mineare, refuză sînul, sau nu mai Ia copilului fiind în cantitate mai mică, tele cu diaree. trat la rece în vase acoperite.
laptele ce i se dă aşa ca pînă qtunci. Din ce cauză apar diareile la copii? laptele irigerat nu mai poate fi bine mis lor se numără Toan Burza la 150 de membri. Majoritatea din
Destul de repede începe să aibă cîteva Sînt multe aceste cauze. Copilul care tuit şi astfel formează un mediu pri Este de ţinut minte că acei copii De asemenea, la cele mai mici sem aceştia activează în echipe de
vărsături pe zi după ce mănîncă sau suge la sîn, rareori face diaree, căci elnic pentru înmulţirea microbilor în mici care sînt slabi, cu oasele moi, ne de boală, mama va înceta să dea proba de săritură în lungime, fotbal, handbal băieţi şi fete,
îri timp c'e mărtîncă. Curînd scaunul laptele de mamă feste ce! uşor de mis stomac şi intestine, de unde se ajunge sau cei păstoşi (prea graşi) sau după copilului altă mîncare decît ceai, sau
devine mai des, mai înoate şi în cîteva tuit, totodată şi cel mai hrănitor ali- şi astfel la diaree. alte boli ,fac mult mai des diarei, mai apă fiartă şi răcită, mergîrid de grabă Gheorghe Sinia la săritură în volei băieţi şi fete, oină şi atle
ore sau zile ia- aspectul brînzos, mu riîerit pentru copilul mic. Numai dacă grele, sau de mai lungă durată faţă la medic spre a hotărî asupra alimen tism. Cu ocazia spartachiadei
cos sa.1' chiar apos. Copilul este din se dă prea mult să sugă, sau prea Nii rareori, unele mame. dînd ascul de alţi copil. taţiei în continuare şi asupra trata înălţime, Ana /Muntean la sări de vară a tineretului şi a altor
ce îri ce măi abătut saii dimpotrivă neregulat, numai atunci copilul la sîn tare babelor şi vecinelor nepricepute, mentului. competiţii, aceste echipe s-au do
din; t e îri c'e măi neliniştit. Face cram- faee diaree, şi aceasta este de obicei introduc lapte de vacă prea devreme Iată deci tot atîtea cauze de diaree tură în înălţime şi lungime şi
jte lă" burtă. Temperatura urcă şi de- uşoară. în alimentaţia copilului, la o vîrstă Ia copii, oare mai de care mai serioa Un copil care a avut de curînd- dia
virîe febril. Vărsăturile se înteţesc, Dimpotrivă, un copil sugar alimen cînd stasfeacul acestuia nu este încă să. ree şi s-a vindecat, să nu fie forţat alţii.
scaunele de asemenea. Pierzîrid prea tat mixt sau artificial se poate îmbol suficient de adaptat pentru a mistui prea repede şi prea cu multă mîncare,
feufta apă prin vărsături şi scaunele năvi mult mai des şi mult . mai grav complect faptele de vacă. Tocmai de afeeca este bine ca orice din dorinţa de a se îngrăşa, căci dia- V. HANEŞ
âpoââe bău prin febra ridicată, de diaree. mamă- care observă primele semne ale reea?revine din nou şi este şi mai gra
Copilul are gura uscată, cu bu De ta început trebuie ştiut că lap Alteori, unele mame, întrerup brusc acestei boli, aşa cum au fost arătate vă. corespondent
zele crăpate, ochii se înfundă în cap tele de vacă este mult mai greu de alimentaţia Ta sîn şi dări dintr-odată măi sus, să nu mai stea pe gînduri,
.fiind .încercănaţi, faţa .devine păniîn- mistuit de feătre, copilul mic, oricîte copilului lapte de vacă sau alte alimen să nu mai întîrzîe, ci să meargă de Muştele sînt purtătoare de microbi După un an de
tie, urină survine din ce în ce mai rar transformări i s-ar face spre a fi mai te în cantităţi mari. grabă la medic pentru a hotărî ce este şi -de aceea este necesar să fie stîrpite
şi în cantităţi din ce în ce măi mici. dé făcut pentru a vindeca copilul, pe orice cale. activitate vedit a fi bine pregătite.
La început copilul are senzaţia de se Nu puţin vătămător este pentru co încă înainte ca boală să se agraveze,
te accentuată şi, pentru acest motiv pilul sugar şi obiceiul întâlnit îri unele să se complice sau să nu mai poată Bolnavii contagios! de dezinterie, fe La 2 iulie s-a împlinit un an Numai că sprijinul pe care
aproape toate mamele, crezînd că îi fi înlăturată. bră tifoidă sau paralifoidă, trebuie izo de la apariţia Hotărîni G.G. al trebuie să-l primească aceste e-
laţi în spital spre a nu îmbolnăvi alţi P.M.R. şi a Consiliului de Mi chipe lasă de dorit. Atît c'driil-
copii sau oameni din jur. niştri cu privire la reorganiza tetul sindical agricol (preşedinte
rea mişcării de cultură fizică şi
Copiii ţinuţi la aer, la soare şl cu sport. In această perioadă în loan Drăghită), cît şi conduce
rat îngrijiţi, nu se. îmbolnăvesc decît raionul Petroşani mişcarea de rea G.A.S. manifestă o totală
rareori şi fac numai boli uşoare - cultură fizică şi sport a cunos lipsă de interes, faţă de sport.
cut un nou avînt. Aşa, de pildă, Cu ocazia spartachiadei de va
Dr. PONOVA TEODOR numărul colectivelor sportive a ră, tinerilor nu li s-a asigurat
Medic de copii —> Deva crescut cîe la 18, cîte erau în anii transportul, deşi aveau bani din
trecuţi, la 28. De asemenea şi fondurile colectivului pentru
numărul de membri ai U.C.F.S. plată, iar conducerea gospodă
a crescut, ajungînd în prezent riei se angajase la acest lucru.
la peste 8.300. La multe din co
lectivele nou înfiinţate se des Nu odată tov. I. Drăghită a re
făşoară 6 intensă activitate. fuzat să dea material sportiv
Astfel, Ia colectivul sportiv de pentru tineri necesar la antre
Ia Prcparaţia Petrila au fost în namente.
scrişi un număr de peste 800
membri. Şi în ce priveşte numă Asemenea atitudine este ne
cesar să fie lichidată.
I. TELEANU
corespondent