Page 6 - 1958-07

. • 'DRUMUL SOCIALISMULUI
La Brănişca, într-un minunat parc, este amenajată o con-
-fortabilă casă de odihnă. Aici vin oameni ai muncii din c e le -
mai îndepărtate colţuri ale ţării ca să se recreeze şi să se,
\odihnească. In clişeu: Casa de odihnă din Brănişca.
O expoziţie
a frumosului popular
Intre acţiunile cultural-ştiin­
ţifice, demne de a fi remarcate,
se numără şi iniţiativa de a se
prezenta lucrări etnografice din
satele şi comunele aparţinătoa­
re raionului Orăştie.
Expoziţia deschisă in oraşul
Urăştie este vizitată de salaria­
ţii instituţiilor şi întreprinderi­
lor oraşului cit şi de numeroşi
iubitori ai frumosului popular.
După ce te-ai oprit la diferite­ tul din părţile locului se deose­
le şi interesantele obiecte istorice beşte de celelalte prin ciucurii
expuse în cele 6 săli ale mu­
zeului, în ultima şi cea mai ma­
re, luarea aminte este ademeni­
tă şi ochiul plăcut impresionat de
bogăţia motivelor în culori vii, de
forme variate şi de tehnica de-
săvîrşită a obiectelor, pe care
ţi le prezintă cultura popular-
artistică din părţile locului.
Precumpănitoare intre materi­
alele expuse sînt cusăturile ve­
sel colorate, scoarţele şi covoa­
rele specifice, porturile sau părţi
din acestea, alături de diferite
vhse, obiecte din lemn, care, toa­
te, în limbajul lor simplu, ne
vorbesc de fantezia bogată şi va­
loarea artistică neîntrecută a
creaţiei populare.
Băcăinţul prezintă intre alte­
le o fală de masă cu frumoase
şi diverse motive, diferite foi de
perete şi catrinţe, toate ţesute
la ră zb o i; Balşa expune ţesături
din lină, oprege invirstate ori­
zontal şi. ritmic, cănile şi cîncee. rie de înalt patriotism. Şi iată
Din comunele de pe Valea
Grădiştei remarcăm ob iectele:
cuverturi de pat in frumoase
combinaţii de modele, pături cu
motive geom etrice şi florale,
costuma naţionale mai vechi si
Fruntaşi pe raion ia recoltatul orzului
Soarele se proiecta intr-un
amurg pictural care te vrăjea
cu o multiplitate de culori fe­
erice. Ziua vroia să plece par­
că pe nesimţite şi să cedeze lo­
cul surorii săle mai mici—noap­
tea.
Intr-un asemenea decor te­
luric doi oameni păşeau prin
lanul de orz al G.A.C. „ înfră­
ţirea" din Leştiic. Nu era o
promenadă sau o vizită de a-
grement.
O mină vînjoasă prinse cî-
teva spice şi le sfdrimă in
pumn. Boabele îşi dădură cu
uşurinţă drumul din cămaşa
ocrotitoare, care de această
dată se dovedi largă pentru
ceea ce ţinea înăuntrul ei.
Cu mina desfăcută, preşedin­
tele se apropie de Crişan, pu­
nindu-i sub ochi boabele voi­
nice pline de sănătate, care ce­
reau să fie stăpînite de acei
care le îngrijeau aşa de bine,
aşa de conştiincios.
Bătrînul Crişan pricepu ce
vroia să spună preşedintele,
căci şi pe el U munceau ace­
leaşi gînduri. Şi in acest fel
dădu glas înţelegerii ta c ite :
— Orzul nostru a dat in
Krgă, aşa că va trebui să în­
cepem chiar de mîine diminea­
ţă. Să nu pierdem nici un bob,
nu de alta da vezi bine că e
păcat de aşa mîndreţe de orz.
Mai erau doar eîţiva paşi şi
venea imediat capătul lanului.
Se opriră şi fără a putea să
reziste ispitei frumosului, se în­
toarseră pe loc şi amîndol îşi
puseră ochii, contemplativ "pe
Calendarul lucrărilor La n edeia >roeşiilor
agricole pe luna iulie HAŢEG (de la subredacţia 1 ecou de munte. Este pri-
noastră voluntară) — Urcam zi- ere de seamă a întovărăşi-
in euifura mare de producţie este necesar să se exe lele trecute pe drumuri de mun- ^arS ctlre după cifre, fap:L
cute şi polenizarea artificială supli­ te spre satul Coroeşti din Ţara f fapte. Se trece la împărţi-
In această lună .sînt multe ..de făcut, mentară la porumb şi floarea-soare Haţegului, aşezat pe minunatele avansurilor. Pe lingă tribu-
cîmp cît şi în grădina de le- lui.
în livadă, în vie, în sectorul plaiuri hunedorene de la poale- se perindă cooperatorii că-
şi în toate celelalte sectoare Paralel cu aceste lucrări se eonii le Retezatului. Odată cu mine a ii se înmînează plicurile cu
¦nul recoltarea furajelor şi se cercetează ¦ss scurgeau pe drumuri şi po- iii cuveniţi fiecăruia:
din agricultură. Deci, pentru buna des­ culturile îndeaproape pentru a se vedea teci, pilcuri de tineri şi bătrîni— Dacă ne merge tot aşa
făşurare a întregului prcces de pro- dacă au apărut dăunători, iar* fn caz In pitoreştile lor costume na-d o voce înapoia mea-intr-un-
că se constată existenţa acestora, se (ionale. Se îndreptau cu toţii sporeşti cu o vacă...
un rol hotărîtor 11 are orga­ iau măsuri de combatere.
nizarea muncii. Conducerile gospodă­ spre Coroeşti. Era nedeie la Co- ^
riilor agricole de stat, S.M.T.-urilor, in grădina de legume
gospodăriilor colective şi întovărăşiri­ roesti in duminica aceea, dai .
lor, trebuie să-şi întocmească planuri Pentru a da roade bogate şi de ca­
de măsuri bine gîndite, în aşa lei ca litate, toate legumele semănate sau se mai sărbătorea acolo un e Locul unăe se ţinuse adunam-
toate lucrările să se execute In pe­ sădite în grădină trebuie îngrijite. Le­
rioada optimă. gumele semănate direct .ca : -morcovi, veniment deosebit de însemnă împodobit cu verdeaţă şi
pătrunjel, ridichi de lună, sămînţa de
Lucrarea care cere, în luna iulie, ceapă producătoare de arpagic şi al­ in viata satului: se împărţea!-ori , . ,,
cea mai mare concentrare de forţe, tele, sînt uşor năpădite de buruieni.
multă operativitate, organizare desă- De aceea, în luna iulie se continuă avansurile din veniturile real P eJ ce™ improvizată, bnga-
vîrşită, este strîngerea recoltei cultu­ lucrările de îngrijire a culturilor. A-
rilor păioase. Fiecare cultură trebuie cum se execută prăşitul III şi IV la zate de cooperativa z o o t e h w ţ ^ i s t i c ă de agitaţie a colec-
recoltată lamomentul potrivit, fără toate culturile. La morcovi, pătrunjel
pierderi şi Intr-un timp cît mai scurt. şi păstîrnac se face răritul al doilea, de creşterea vitelor mari E tînhvi?hlor din Simena Veche c
Oamenii muncii de pe ogoare sînt che­ chiar în primele zile ale lunii. Dac.ă ră încă întovărăşirea din Coi desfăşurat un program frumos şi
maţi să depună eforturi sporite şi sus­ este necesar, se irigă culturile care au
ţinute pentru ca să -siringă rodul ho! multă nevoie de apă, ca varza, vine­ eşti, nu ara decît şase luni, d mult aplaudat de cei prezenţi,
delor pînă la ultimul bob. Spre a evita tele, ardeii etc.
in aceste luni, valorificind p — Bine ar fi dacă am avea şi
pierderile prin-scuturare, recoltarea pă-' Pentru îngrăşarea suplimentară a
!oaselor este bine să se facă cînd plantelor în perioada de vegetaţie, se dusele, cooperatorii au reali pe /0 noi cîte o brigadă de asta,
bobul e în pîrgă, secerîndu-se .nai fc-losesc îngrăşăminte chimice. în de­
fntîi acele porţiuni pe care plantele ferite amestecuri. Această îngrăşare se venituri mari. c^ fare.i harnică şi-şi are rostul
sînt mai avansate cu coacerea. După aplică după o ploaie sau odată cu
Un speclaceî reyşit recoltare, întreaga recoltă trebuie r.ă irigarea culturilor. Tot acum se ter­ După constituirea întovărâş — apreciară eîţiva cetăţeni,
fie legată în snopi şl pusă în clăi, mină recoltarea legumelor timpurii du­ satul coroeştilor a devenit
Cu ocazia zilei învăţătorului ce a în aşa fel îneît apa din eventualele pă care terenul se pregăteşte şi însă şantier. 247 oameni au rid îngrămădiţi in jurul scenei..
avut loc duminică 29 iunie a.c., un ploi să ,n u pătrundă în ele şi să stri­ mînţeaz.ă -cu alte plante. ,0 deosebită Bucuriile, clipele plăcute, te
grup de profesori şj învăţători de la ce recolta. Tot-pentru a evita pierde' aţ.enţi.e .trebuie, să se dea ,şi recoltării construcţiile necesare noii î
şcoala medie mixtă din Simeria a pre rile de recoltă, treierişul trebuie în ec1 culturilor de vară, cît şi recoltări« se vărăşiri: un grajd model ps fac să uiţi zborul timpului. În­
mai noi, intre care nelipsitul zentat cu ocazia încheierii lucrărilor put la 3—5 zile de la recoltare, ţi- minţelor. Seminţele recoltate se con­ 50 vite mari, o lăptărie şi ul noptase, şi-n umbrele îndepăr­
pieptar — toate din comuna Be- consfătuirii, cadrelor didactice din ră ntndu-se seama de ordinea în care au diţionează şi se pun îa păstrarerin în­ rou. tărilor, crestele bătrînului R ete­
riu. Orăştioara de Sus este pre­ ionul Hunedoara, drama „Năpasta” -de fost secerate culturile. căperi -uscate, aerisite şi dezinfectate. zat păreau cufundate in somnul
zentată cu o catrinţă a portului I. L. Caragiale. Au trecut şase luni de la - povestirilor năzdrăvane ale copi­
vechi — după unii dacic, părţi In scopul asigurării seminţelor piire In zootehnie gurarea întovărăşirii din h lăriei noastre. P e cer au început
din portul ţărănesc. Curiozita­ Pregătirile intense făcute timp de a şi de bună calitate, necesare însămîn- eşti. Lume multă din sate1‘ să ' licărească mii şi mii de ste­
proape trei luni de zile, îmbinate cu ţă-rilor din anii viitori, la începutul ' Tineretul înţărcat se scoate la pă­ ionului H aţeg şi de prin le. Ca stelele aceste de pe firma­
tea te împinge fără îndoială să perseverenţă şi pasiune au dus la huna acestei perioade se continuă recul şune. La grajd, tineretul primeşte su­ mentul infinitului, pe întinsul pa­
citeşti ce este scris pe catrin- reuşită a spectacolului. De la ridica noaşterea culturilor de cereale din gos­ plimente de hrană, în special concen­ doara se strînsese să vadă*11 triei mele licăresc astăzi milioa­
ţa costumului fem eiesc din co­ rea şi pînă la căderea finală- .a corti­ podăriile agricole colective şi gospo; trate. Gontinuîndu-se păşunatul vitelor ne de realizări creatoare, înfăp­
muna C ioara; e numele acele­ nei, prin buna interpretare şi prin dariile <de. .stat, lucrare ce trebuie să de producţie şl de muncă, este necesar făcut coroeştenii in acestph tuite de oamenii muncii, sub în­
ia care a confecţionat costumul atmosfera creată de decor, spectatorii ca păşunile să fie întreţinute în per­ — Au ce vedea — imi\ne drumarea înţeleaptă a partidului.
„Rahila Czirlea Csora 1904" au trăit intens drama eroilor lui Ca fie terminată înainte de recoltat. Ce­ fectă stare -de curăţenie. Dacă în fim i
(Rafila Ţîrlea Cioara 1904). Por­ ragiale. realele din loturile semîncerc, cît şi pul zilei sînt călduri mari, păşunatul Albescu Victor, secretaruSa’ La liziera satului, ttnărul Bo­
cele din lanurile recunoscute ca bune nizafiei de bază. Intov<Tea ra Aurel, luindu-şi rămas bun
In rolul Ancăi, Lucia Florian a do­ de sămînţă vor fi treierate şi depozi­ se va face numai seara, noaptea şi de la oaspeţii pe care i-a avut la
laterali din lînă viu colorată. vedit mult talent reuşind să se trans­ tate separat. La începutul lunii trebuie noastră creşte mereu. Că 0 nedeie, li se a d resă :
pună cu mult simţ artistic în rolul dimineaţa, iar în restul zilei anima­
Din comuna Şibot reţinem un personajului. Vasile Iuşan în rolul lui să se termine lucrările de -reparaţii, să ne trebuiască un alpjd- — Noroc şi iar noroc, tova­
pieptar original din 1880, că- Dragomir a redat cu destulă autf.nt'd curăţire şi dezinfectare a magaziilor, Pînă una alta am terni' cu răşi... Iar la anu, să faceţi şi voi
trinle, oprege, o straiţă din tate laşitatea şi meschinăria perspna pietruitul canalului de inrea
1880, o cătrinţă în ţinte aurite, jului interpretat. Ioan, interpretat de
Iuliu Moraru a insiprat spectatorilor apei, că doar ne constri V 0
ştergare e t c .; din Vinerea, de compătimirea.
asemenea oprege dantelate, că- uzină electrică.
trinţe şi o faţă de masă, iar din Decorurile executate de prof. Oheor
Romos, diferite pături vechi, co­ ghe Bogaru au reuşit prin simplitate Prima dare de o nedeie mai frumoasă ca a noa­
voare şi ii ţesute. Portul bătrî- şi gust artistic să întregească arrr.o stră.
nios piesa. Cuvintele lui Oneas^idor,
nesc al Orăştiei, astăzi aproape preşedintele intov ărăsifdsund ANDREI NASTASE
dispărpt, a fost expus şi este P. VAL.ER
păstrat în muzeu printr-un cos­ Elevii din [va pe scena Haiegului
tum. in miniatură: -------A-------
fn vederea depozitării noii. recolte. lele se ţin în grajduri sau la umbră HAŢEG (de la redacţia un real talent, cucerind simpa­
Toate aceste obiecte, cu grijă M e rita In sig n a Dezmiriştitul .este o altă lucrare im­ pe păşune. Organizarea stupăritului noastră voluntară). Iu una tia şi aprecierea spectatorilor
expuse, dau expoziţiei imaginea pastoral, ţinîndmse seama de perioadele -din serile trecute, ei ele­
unei acvarele vii, o simfonie a de fruntaş portantă ce se execută în aoeastă lună. de înflorire a plantelor, ,este o lucrare vele claselor a IX-ji a X-a care i-au aplaudat la scena- des­
culorilor tot atit de frumoasă Pentru a asigura condiţii prielnice de ce se face tot în această lună cu sco­ A şi B a şcolii medpecebal“ chişii,
ca şi armonioasele melodii popu­ SIMERIA - (de Ia -subredacţia dezvoltare viitoarelor culturi, dezmi- pul de a asigura albinelor un cules
lare. noastră voluntară). Am cunos­ riştlful trebuie făcut în cel mult 3—5 bogat. -Fîniirile recoltate se vor depo din Deva, au prezet in iaţâ Dintre aceşti tineri artişti a-
cut pe unul dintre fruntaşii în zile de la recoltat. zita cil grijă pe locuri uscate, iar pe unui numeros publiin Haţeg matori s-au remarcat: Călin
Valorificarea şi păstrarea cu producţie de la întreprinderea terenurile eliberate se mai p.o.t însă- comedia „Nota zero purtare“ Barbu, Adrian Greavu, Margare­
sfinţenie a creaţiei frumosului. I.C.I.L. Simeria. Dat fiind că prăşitul culturilor este mînţa plante furajere. de Virgil Stoenescu Octavian
popular trebuie să constituie mult îfttîrziat, independent de voinţa Sava. ta Manciu şi Vasile Bota.
pentru fiecare cetăţean o dato­ împreună cu cej doi munci­ agricultorilor, în perioada c e . urmează,
tori de ia centrul Orăştie, ia ca­ nu trebuie neglijate nici lucrările da Tinerii interpreţi u dovedit NICU SBUCHEA
re lucrează Remus Radu (căci îngrijire a culturilor prăşitoare, deoaJ
că, Orăştia, prin această expo­ despre el este vorba), preîu- corespondent
ziţie a şi făcut primii paşi mo­ crînd laptele colectat a dat in
deşti, dar siguri. ultimul timp cîte un vagon de rece de acestea depinde în mare mă­
telemea în fiecare lună. Respec­
Praf. ION il.lESCU tând consumul specific şj nor­ sură obţinerea de producţii sporite la
mele de calitate, ei au fost evi­
denţiaţi de multe ori pe între­ ha. Acum se continuă praşila !IJ-a la Uniunea Centrală a cooperativelor cialităţile contabili şi rceologl prin Argeş, str. Mallnovski nr. 5, pentru
prindere. porumb, iar la cartofi, sfeclă de zahăr de Consum pregăteşte cadre pentru şcolile tehnice cu durafe şcolarizare specialitatea merceologie.
şi floarea-soarelui, praşila IIJ-a şi a unităţile cooperaţiei de consum în spe- de 2 ani.
S. CORN Bl .IC IV-a. Tot pentru realizarea unui spor Se vor da probe la următoarele ma­
corespondent Pentru anul şcolar ţ/1959, se pri­ terii din programa cursului mediu-:
-usas» mesc în anul !1 al şcPr tehnice de
cooperaţie absolvenţi şcolilor de 10 Secţia evidenţa contabilă
Castelul copiilor ani, cu diploma de.naturitate, în
vîrstă de 17-25 ani, lă ţinerea unui — matematică — scris şi oral
¦La numai 11 km. de Zlatna spie şi a conducerii Trustului minier Cura examen de admitere !imita locurilor. — limba romînă — scris şi oral
Abrud, pe malul âtîng al Am-poiului, barza, s-au făcut amenajări .de zeci
valurile argintii care se undu­ obiceiul, apoi, chibzuit, z is e : într-o pitorească regiune, se ridică fal­ de mii de lei, constr.uindu-se o *riă Absolvenţii şcoiilorrimesc diploma Secţia merceologie
nic şi semeţ castelul din Valea Dosu­ de mese în aer liber tip cabană, -caria- de absolvire şi sînt cadraţi la uni­
iau intr-o frumuseţe rară. — Eu tovarăşe preşedinte zic lui, construit. încă în .urmă eu 20 de lizîndu-se un -izvor în tabără pentru tăţile cooperaţiei de nstim, în func­ — matematică — scri3 şi oral
ani de acţionarii fostei societăţi ano­ apă potabilă, amenajîndu-se duşuri, ţie de rezultatele onute în timpul — chimie — scris şi oral
-k de colectiviştii noştri că sînt nime Aur. Iniţial scopul construirii lui piste sportive, plajă, etc. şcolarizării. înscrierile se primesc la serviciul ca
a fost pentru ca să slujească desfă­ dre şi învăţămînt al Uniunii raiona'e
La sediul gospodăriei oamenii oameni harnici şi. mă gînclesc tărilor şi orgiilor nesăţioase, a celor ce In 24 iunie, porţile castelului s-au Elevii care îndepliic condiţiile sta­ a cooperativelor de consum din raioc
încasau beneficiile uriaşe, stoarse d«h deschis larg pentru ca, împodobit do bilite' de H.C.M. (8/1954 primese neie respective.
veniseră bă audă care va fi că nu-i deloc greu. truda muncitorilor mineri ce tîm-jeau sărbătoare, castelul să !primească cei lunar burse. Actele ce urmează să fie prezentat«
pentru un ,b.ruş de mămăligă pe care 100 de copii ai muncitorilor din între­ la înscriere sînt următoarele:
hotărîrea,. dacă vor, începe •k săd împartă «opnlor roşi de i'Sircrie. prinderile Trustului minier. Aici, copiii Examenul de adrrre peniru candi­ — diploma de maturitate (în original:
sosiţi yor .petrece 21 de zile în cele daţii din regiuneaiunedoara se va — actul de naştere (copie legalizată;
chiar de mîine, sau vor mai A doua zi, cinci zorile abia Regimul de democraţie pop«ilară, a mai confortabile condiţii, după care da la şcoala tehri de cooperaţie — certificat de sănătate
schimbat destinaţia castelului dârirn- vor ceda locul altor serii de copii. Caracal, str. Karl arx nr. 3, pentru — declaraţie tip de stare materială
zăbovi cu seceratul orzului. se iviseră, oamenii se ' îndrep­ du-1 copiilor de mineri. Prin grija Co­ specialitatea eviden contabilă şi la — dovadă de situaţia militară pen­
mitetului Central al sindicatului I.A.S. GH. CIMPEANU tru băieţii de peste 20 ani.
Toate replicile se dădeau scăl­ tau grăbiţi spre lan, Nofogan corespflpdent şcoala tehnică de operaţie Curtea de
date în tro voie bună, îneît îţi Aron, cu coasa in spate, spera
era mai mare dragul să trăieşti să fie primul,'in holdă. Dar a-
in mijlocul acestor oameni, în cest gînd i-a fost curmat la Din lucrările celei de a doua sesiuni a datului popular regional
acest ajun de sărbătoare care vederea unui grup de cosaşi
se făcea simţit tot mai aproa­ care se aşternuseră deja pe
pe. Dar nu trecu prea mult timp muncă. Cind le dădu bună di­
cină cineva din mulţimea adu­ mineaţa, mai. multe glasuri îi
nată la sediul gospodăriei, v ă ­ mulţumiră. Auzi bine pe a lui
zu prin noapte două siluete Miron, pe a lui Augustin şi pe
care se apropiau de ei. Doar a lui Partenie, Se dădu alături
cîfeva momente şi toţi văzură de ei şi îşi înfipse coasa cul-
că cei doi erau preşedintele cind Ia pămint spicele făloase.
gospodăriei şi moş Crişan care Luminatul de ziuă găsi pe
le dădu de veste că mîine di­ brazdă mai bine de 40 de oa­
mineaţă începe secerişul orzu­ meni. Femeile nu au rămas
lui. După ce oamenii aflaseră deloc in urm ă; au sosit odată ¦
hotărîrea plecaseră grăbiţi spre cu bărbaţii lor in holdă. Gina,
case cu ghidul la bătălia ce va Neta, Dafina, Victoria, făceau
începe mîine dimineaţă. legături, altele adunau snopi.
In drumul lor spre case nu P este două zile ploaia căzu
uitau, să strige pe la N.ecş.a, lo- din abundenţă, dar nimeni nu
san, Şlroia şi pe la ceilalţi co­ era îngrijorat, căci tot orzul
lectivişti de pe Vale, care nu era adunat şl clădit pe locuri
aflaseră încă de hotărîrea lua­ mai ridicate. Poale tocmai a-
tă. cest ritm de întrecere a făcut
După ce foţi plecară, mai ră­ ca colectiviştii să fie scutiţi
maseră pe loc numai .preşedin­ de o emoţie neplăcută.
tele şi cu moş Crişan. Acesta Recent, colectiviştii au primit
se struni intr-un zîmbet de bu­ din partea sfatului popular ra­
curie si. întrebă: ional felicitări pentru munca de
— Ei ce zici Crişane de oa­ recoltare a orzului. Au fost
menii noştri, vom putea să ie­ printre cei dinţii pe raion. Zilele trecute a avut loc cea de-a doua sesiune a Sfatu­ tovărăşirii zootehnice din Balşa, raionul Orăştie, vorbind despre
şim fruntaşi pe raion ? P. SANDU realizările întovărăşirii din Balşa şi despre marile posibilităţi
lui popular regional. Una din problemele principale pe care de dezvoltare a creşterii animal clor în satele regiunii noastre.
Crişan nu răspunse imediat. după o corespondenţă a tov.
Se gîndi bine, aşa curii ii era . ŞTEF IOAN le-a discutat sesiunea a lost dezvoltarea şeptejului de animale In clişeul din dreapta t aspect clin sală. Deputaţii ascultă
cu atenţie a p o r tu l ftre^eftfaf.-
in regiunea noastră. Ţi
In clişeul din ştjnga îoV. Rîrva -Afon) Ţ preşedintele - În­