Page 60 - 1958-07
P. 60
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 1113
los mlinllc de pe Liban! xdtlrrueije sJJLrJL • ju iiim e le s iiri *julilrriele sJtLri
Declaraţia Comitetului Naţional de O.N.U. in Orientul apropiat
şi mijlociu.
al P.C din S.U.A. Ciancaişistul a sprijinit în în
tregime trimiterea trupelor a-
NEW YORK 16 (Agerpies). viaţa şi securitatea altor popoa mericane în Liban. . .. . ,
Comitetul Naţional al Partidului re... Acest act este rezultatul ine A luat apoi cuvîntul reprezen
Comunist din Statele Unite a dat vitabil al „doctrinei Eisenho Declaraţia guvernului sovietic
publicităţii o declaraţie în care wer“ care, în interesul trusturi tantul Republicii Arabe Unite,
protestează energic împotriva de lor petrolifere, prevede amestec Lufti. El a subliniat că nu au în legăfBFă cu evenimentele din Orientul apropia! şi mijlociu
barcării unităţilor de infanterie în treburile ţărilor din Orientul existat nici un fel de motive
marină americană în Liban. mijlociu, trecînd peste Organi pentru 'convocarea urgentă a MOSCOVA 16 (Agerpres). venimente din Irak, care sud de amplă intervenţie a puterilor să-şi ia obligaţii a căror înfăp
„Trimiterea torţelor armate ame zaţia Naţiunilor Unite şi încâl Consiliului de Securitate şi cu TASS transmite declaraţia gu considerate in declaraţia Casei coloniale in treburile interne ale tuire ar ti asigurat menţinerea
ricane în Liban, se spune în de cind Carta şi principiile aces atît mai puţin pentru aducerea vernului sovietic în legătură cu Albe ca fiind cauza care a gră ţărilor din Orientul arab este păcii şi slăbirea încordării în
claraţie, este un act de amestec teia... La fel ca şi milioane de alţi de trupe americane in IJban şi evenimentele din Orientul apro bit intervenţia armată a S.U.A. dovedită, printre altele, şi de de această .egiune o globului pă-
imperialist agresiv în treburile americani, noi, comuniştii ameri eă membrii Consiliului de Se piat şi mijlociu. în Liban. Evenimentele din Irak claraţia ministrului Afacerilor mîntesc. El a vrut să aibă mină
interne ale acestei ţări. Aceasta cani, sîntem profund îngrijoraţi curitate au fost adunaţi numai constituie însă o nouă dovadă Externe al Angliei, LIoyd, că liberă pentru acţiunile sale agre
constituie o primejdie pentru in de aceste acţiuni. împreună cu pentru a fi puşi in faţa unor La 15 iulie întreaga lume a a năzuinţei ferme a popoarelor guvernul englez a fost dinainte sive în această regiune.
dependenţa şi suveranitatea na ei noi spunem: Jos mîinile de fapte împlinite. Reprezentantul aflat cu indignare despre inter arabe de a se elibera de depen informat despre intenţiile guver Intervenţia armată 'a S.U.A,
ţională a tuturor ţărilor arabe. pe Liban, Irak, Iordania şi ce R.A.U. a arătat că in ultimele venţia armată a Statelor Unite denţa colonială şi de a-şi lua nului S.U.A. în legătură cu de in Liban crează o serioasă ame
La tel ca şi invazia în Egipt din lelalte ţări din Orientul mijlo zile luptele din Liban au fost ale Amcricn în Otem. Navei a- soarta în propriile lor mîini. barcarea trupelor în Liban, că ninţare pentru pace şi implică
octombrie 1956, această interven ciu. Cerem retragerea tuturor mai puţin intense şi că s-a con parţinînd flotei a şasea mariti guvernul englez sprijină întru- consecinţe foarte grave. Popoa
ţie ameninţă să împingă întregul trupelor americane din Liban şi turat posibilitatea unei regle me militare americane au intrat După cum se ştie, în noaptea totul această acţiune a S.U.A. rele nu pot rămîne indiferente
Orient mijlociu într-un conflict Orientul mijlociu. Cerem renun mentări politice paşnice între în portul Beirut şi unităţi ale de 13-14 iulie, m urma acţiunii şi că „forţele armate engleze din în faţa acestei agresiuni impe
armat. Acest act este o primejdie ţarea la doctrina Eisenhower, libanezii înşişi. Debarcarea tru infanteriei marine americane au armate sprijinite de popor, în această regiune sînt gata de lup rialiste insolente .şt a încălcării
pentru pacea în lumea întreagă, încetarea acţiunilor prin care se debarcat pe teritoriul Libanului. Irak a fost răsturnat regimul tă". grosolane a suveranităţii şi in
precum şi pentru viaţa şi secu ocoleşte O.N.U. şi respectarea pelor americane, a declarat el, monarhic, a fost proclamată Re
ritatea poporului american, nu în principiilor conferinţei de la nu poate decît să înrăutăţească In aceeaşi zi, Casa Albă, în publica şi a tost creat guvernul In scopul de a crea un pretext dependenţei naţionale a ţărilor
mai mică măsură decît pentru Bandung... situaţia. Această hotărire unila numele preşedintelui S.U.A., a Republicii Irak. pentru intervenţia armată în tre arabe, a încălcării flagrante a
terală a guvernului S.U.A. nu dat publicităţii o declaraţie spe burile interne ale ţărilor arabe, principiilor O.N.U.
Poporul libanez protestează cială în care încearcă să justifi Primele acte pe planul politi a fost sugerată declaraţia pre Referirile Casei Albe la fap
poate fi justificată prin nimic, ce într-un fel oarecare această cii externe ale acestui guvern, şedintelui Libanului, Şamun, tul că trupele americane sînt a-
împotriva agresiunii americane intervenţie militară dintre cele condus de generalul Abdel-Kerim care a solicitat guvernelor S.U.A., duse pe teritoriul Libanului, chi
cu atît mai. mult cu cit există mai brutale în treburile interne Kasem, au fost declaraţiile pri Angliei şi Franţei să introducă purile, în scopul autoapărării şi
B.EIRUT 16 (Agerpres). Con todeterminare al poporului nos deja o hotărire a Consiliului de ale Libanului. In această decla vind sprijinirea deplină a prin trupe în Liban. Se ştie însă prea ale intereselor naţionale aie
tru“. raţie se afirmă că Statele Unite cipiilor conferinţei de la Ban- bine că în Liban au loc eveni S.U.A., constituie o batjocorire
ducătorii patrioţilor libanezi Securitate in Jyroblema libaneză ale Americii au trimis trupele dung, ieşirea Irakului din pactul mente provocate de cauze pe Tăţlşă a acestor principii. Cine
care luptă împotriva actualului Conducătorul opoziţiei din pentru care au votat chiar Sta lor în Liban chipurile pentru a agresiv militar de la Bagdad, de-a întregul interne şi numai nu ştie că S.U.A. sînt situate la
regim al preşedintelui Şamun Beirut, Saeb Salam, a publicat tele Unite şi care este înfăptuită „demonstra grija S.U.A. pentru precum şi recunoaşterea Repub amestecul ţărilor pactului de la multe mii de km. de Liban şi că
au dat publicităţii la 15 iulie o un apel în care cheamă poporul de observatorii O.N.U. Statele integritatea şi independenţa Li licii Araoe Unite, Bagdad şi al S.U.A., care tind poporui Libanului şi popoarele
declaraţie în care protestează banului”, care ar fi ameninţate să menţir;ă cu orice preţ regi celorlalte ţări arr.be nu pot a-
împotriva agresiunii Statelor U- libanez „să apere cu arma în Unite care sînt membra perma din afară precum şi pentru apă Guvernul Republicii Irak a mul antipopular, a dus la răz meninţa dc fel inicrpsele naţio
mină libertatea şi independenţa rarea cetăţenilor americani alia declarat că „va acţiona în con boiul civil şi la agravarea în nale şi securitatea S.U.A. In
nite în Liban. „Prin ocuparea nent al Consiliului de Securita ţi în această ţară. formitate cu principiile O.N.U., tregii situaţii din această regi ceea ce priveşte Libanul, tocmai
părţii de sud a Libanului, se ţării. Vă cerem acum să vă ri te au întreprins acţiuni care va promova o politică arabă, une. intervenţia armată americană
spune în declaraţia de protest, dicaţi pentru a apăra, dacă va întreaga inconsistenţă a aces va respecta cu stricteţe hotărî-
S.U.A. au dovedit că nu respec ii nevoie chiar cu preţul vieţii, constituie o agresiune armată şi tei afirmaţii este absolut eviden rile conferinţei de la Bandung Trebuie menţionat că debarca reprezintă principala ameninţa
tă Carta O.N.U. şi au încălcat un amestec în treburile interne tă întrucît nimeni nu ameninţă şi că este gata să respecte obli rea trupelor americane la Bei re pentru independenţa acestei
, in mod grosolan dreptul de au-' libertatea şi independenţa pa intregritatea şi independenţa Li gaţiile şi tratatele care pornesc rut constituie tir. act de inter ţări arabe mici.
ale unei ţări mici şi care sînt banului. Faptul acesta este con de la interesele patriei”. El a venţie armată nu numai împo Păşind pe cafea violării gro
triei noastre“. in contradicţie cu Carta O.N.U. firmat cît se poate de clar fie declarat de asemenea că garan
Prin acţiunile ei această mare
Avertisment agresorilor imperialişti
putere a creat un precedent pe
riculos. Guvernului S.U.A. ii va
reveni răspunderea pentru a-
ceastă hotărire care implică
CAIRO 16 (Agerpres). Postul rabe sprijinite de popoarele din consecinţe grave. chiar şi de declaraţia secretai u- tează securitatea supuşilor stră triva Libanului, ci şi împotriva solane a Cartei O.N U., guver
de radio Cairo a subliniat marţi întreaga lume au dat-o imperia lui general al O.N.U., Hammar- ini şi inviolabilitatea patrimo tuturor ţărilor arabe iubitoare de nul S.U.A. încearcă acum să
seara într-un comentar cu privire liştilor englezi şi francezi cu pri Următoarea şedinţă a fost fi skjoeld, şi de raportul observa niului lor. libertate. Despre aceasta se spu pună Consiliul de Securitate şi
Ia intervenţia militară americană lejul Suezului. Popoarele arabe torilor Organizaţiei Naţiunilor ne, printre altele, fără echivoc întreaga Organizaţie a Naţiuni
în Liban : „Imperialiştii ameri xată pentru 16 iulie. Unite cu privire la situaţia din Aceste acte dovedesc intenţia în declaraţia menţionată a Ca lor Unite în faţa unui fapt îm
cani se înşeală dacă cred că ver au o lungă experienţă în cunoaş Liban. Cît priveşte „grija" pen guvernului de a apăra indepen sei Albe în care nu intîmplător plinit şi recurgîr.d la presiuni
putea să distrugă pe calea mili terea imperialismului. Noi vom Unită}ile militare tru apărarea cetăţenilor ameri denţa naţională a ţării şi de a trimiterea trupeloi îr. Liban este se străduieşte să ooţinâ aproba
tară naţionalismul arab“. am ericane cani, să fie permisă întrebarea : lupta împreună cu celelalte po legată nemijlocit de evenimente rea de către O.N.U. a acţiunilor
rămîne stăpîni pe pămîntul os- au ocupat ce norme ale dreptului interna poare arabe iubitoare de liber le din Irak. Acest lucru este de lor agresive unilaterale.
„Imperialiştii americani au ui aerodrom ul ţional îngăduie puterilor străine tate pentru lichidarea consecin asemenea confirmat de faptul că
tat lecţia pe care popoarele a- tru, în Liban şi Irak şi pretutin din Beirut să-şi trimită forţe armate pe te ţelor grele ale colonialismului, a regele Iordaniei Hussein, s-a Guvernul sovietic consideră că
deni în Orientul mijlociu". ritoriul altor state în asemenea dezvolta economia naţională şi proclamat în mod vădit după ceea ce se petrece în Orientul
BEIRUT...16 . (.Agerpres). A- scopuri ? Asemenea, .norme...nu a ridica nivelul de trai al popo sfatul protectorilor săi, şeful fe apropiat şi mijlociu ca urmare
Şedinţa din 15 iulie rului.......... - .............. a. agresiunii făţişe a S.U.A.,
a Consiliului de Secu ritate genţia Reuter anunţă, că. unită există în dreptul internaţional. Fireşte că declaraţiile progra deraţiei irako-iordaniene deja sprijinită de celelalte puteri co
ţile militare americane debarca Este îndeobşte cunoscut însă că matice ale guvernului Republi inexistente, în locui regelui Fei loniale, a creat o situaţie extrem
NEW YORK 16 (A gerpres). lua orice măsuri care se vor te marţi în Liban au ocupat ae referirile la apărarea cetăţenilor cii Irak, care corespund năzuin sal, răsturnat de poporul iraki de îngrijorătoare şi periculoasă
TASS anunţă. In şedinţa, din dovedi a fi necesare pentru apă rodromul din Beirut. Importan lor, constituie un procedeu pre ţelor poporului irakian şi ale an deşi pentru aceasta Hussein pentru cauza păcii generale. In
după amiaza zilei de 15 iulie a rarea intereselor morale şi ma te detaşamente americane sta ferat din totdeauna al tuturor co tuturor celorlalte popoare arabe, nu a avut nici un letnei, nici tor- aceste condiţii, Consiliul de Se
Consiliului de Securitate primul teriale ale Franţei" in Liban. ţionează in jurul aerodromului. lonialiştilor pentru justificarea se bucură de un sprijin unanim mal, nici de iond. Sensul pro curitate şi Adunarea Generală a
a luat cuvintul reprezentantul Au tost ridicate baricade şi con agresiunii tîlhăreşti împotriva atît în statele arabe, cît şi în vocator al acestei acţiuni este ab O.N.U. trebuie să ia cele mai ur
Franţei, Pierre de Vaucelles. El Reprezentantul Canadei, IIol- struite adăposturi în puncte stra ţărilor mici. toate ţările iubitoare de pace, solut evident. Totodată nu se gente şi hotărîte măsuri pentru
a aprobat acţiunile Statelor ti tegice. Trupele americane sta care consideră crearea acestei ţine seama de faptul că guver a pune capăt agresiunii şi a a-
nite şi a justificat aceste acţiuni, mes, a declarat că delegaţia sa ţionează în momentul de faţă Adevărata cauză a intervenţi republici drept o chestiune pe nul Republici? Irak, sprijinit de păra independenţa naţională a
invocind necesitatea de a apăra a sprijinit şi sprijină măsurile la cîţiva kilometri de locul unde ei armate a S.U.A. în Liban este de-a întregul interna a poporului întregul popor, a anunţat ofici statelor arabe care au lost victi
Libanul îm/votriva unui „am es luate de Naţiunile Unite in Li se află insurgenţii conduşi de tendinţa monopolurilor petrolife irakian. al ieşirea Irakuhii din federaţia ma unui atac neprovocat. Gu
tec din afară". In acelaşi timp ban, trimiţindu-şi reprezentanţii Djumblat. re din S.U.A. şi altor puteri oc irako-iordaniană. vernul sovietic apelează în mod
el a susţinut că trupele S.U.A. in grupul observatorilor O.N.U. cidentale de a-şl menţine domi Această evoluţie a evenimen insistent ia guvernul S.U.A. să
au fost trimise in Liban pentru Totodată Holmes s-a alăturat După cum relatează agenţia naţia colonială în ţările Orientu telor in Orien-tul apropiat evi Intervenţia armată a S.U.A. înceteze intervenţia armată in
Reuter, potrivit planului coman lui apropiat şi mijlociu, precum dent că nu convine puterilor co in Liban arată cu toată clarita treburile interne ale tarilor ara
a contribui la „restabilirea ordi celorlalţi parteneri ai S.U.A. damentului american, trupele a- şi eşecul total al politicii lor în lonialiste, care au primit crearea tea că imperialiştii au aruncat be şi să si retragă imediat tru
care justifică amestecul militar mericane urmează să asigure Orientul arab, falimentul pactu Republicii Irak cu o ostilitate masca şi au pornit îa agresiune pele din Liban.
ne! constituţionale". al Statelor Unite in treburile in lui de la Bagdad şi al faimoasei făţişă, imediat la Washington, făţişă împotriva popoarelor ara
In continuare reprezentantul terne ale statelor arabe. Repre doctrine „Dulles — Eisenhower” Londra şi Ankara a început o be iubitoare de pace. In această Guvernul sovietic declară ca
zentantul Canadei a calificat activitate febrilă. ordine de idei devine deosebit Uniunea Sovietică nu poate ră
Franţei a declarat că guvernul intervenţia americană ca o Lucrul acesta este confirmat
'¦ău îşi rezervă dreptul de „a „ completare" la măsurile luate controlul regiunii Beirut. în mod elocvent de recentele e- Despre existenţa unor planuri de clar de ce ginernui S.U.A. mîne indiferentă faţă de eveni
nu a acceptat propunerea guver mentele rare crrază an pericol
Evenimentele dinLa ordinea zilei: WWW nului sovietic di a 11 februarie serios într-o regiune învecinată
1957 cu privire la neamestecul frontierelor sale şi îşi rezervă
arab unităţi de infanterie marina ale marilor puteri în treburile inter dreptul de a lua măsurile nece
S. U. A. au debarcat în Liban. ne ale tarilor din această regi sare, dictate de interesele men
Nereuşind să facă lucrul acesta une. Guvernul S.U.A. a refuzat ţinerii păcii şi securităţii.
sub egida steagului O.N.U., do-
Prir, lovitura de stat ce a a- Statelor Unite, Irakul, deşi ţară Prin actul revoluţionar de la jorate atît de soarta viitoare a vedindu-se evident că în Liban
vut loc în Irak in noaptea de bogată, sărăcea văzînd cu ochii. 13-14 iulie, poporul irakian a nu e vorba de o intervenţie
13 spre 14 iulie şi prin situaţia Bogăţiile ţării au fost stoarse pornit pe un drum nou. Noui petrolului ieftin pe care-l obţi străină ci de o revoltă populară La închiderea ediţiei
nouă creată în Liban, cauzată calculat şi chibzuit de către ca guvern al republicii a denunţat împotriva guvernului ţării, Sta
de debarcarea la Beirut a tru pitalurile americano - engleze, pactul de la Bagdad, a declarat neau pînă acum din Irak cit. tele Unite, călcînd în picioare Republica Irak a fost recunoscută
pelor americane, .Orientul arab 1unu! fie drumul Londrei, fie cel că iese din Federaţia irako-ior- principiile O.N.U. şi sarcinile c a de guvernele Uniunii Sovietice
*>se situează ca cea mai impor ai Washingtonului. daniană, creată artificial ca o mai ales, de o eventuală „reac re revin guvernelor marilor pu şi R. P. Chineze
tantă problemă a actualei suna contramăsură a imperialiştilo.- teri, au trecut Ia o agresiune
ţii internaţionale. Deşi s-a ridicat în numeroase la crearea Republicii Aiabe ţie în lanţ“ a popoarelor arabe. făţişă împotriva patrioţilor liba Ultimele telegrame sosite Ia redacţie ne informează că
rînduri la luptă, poporul ira Unite. nezi, luptători pentru indepen Republica irak a fost recunoscută de către guvernele Uniunii
Mai întîi despre evenimentele kian a fost de fiecare dată înă In Iordania s-au semnalat de denţa şi suveranitatea ţării. Sovietice şi Republicii Populare Chineze.
din Irak. In urma loviturii de buşit în sînge de către guverne Cronica
stat victorioase despre care a- le aservite imperialiştilor. In a- altfel mişcări populare împotriva Această aventură războinică Ouvemul R. P. R. a recunoscut
minteam la început, pe harta ceastă privinţă s-a „remarc t“ evenimentelor a cercurilor agresive din S.U.A., Republica Irak
politică a lumii a apărut un fostul prim ministru al Iraîcu’ui, internationale regelui Hussein. indiferent că ea e făcută sub
nou s ta t: Republica Irak. Răs pretextul inabil camuflat al „a- Excelenţei sale
turnarea jugului monarhic care Nuri Said, slugă devotată a im Venită pe neaşteptate, lovitu Ultimele ştiri sosite din Bag părării cetăţenilor americani din domnului general ABDEL KERIM KASEM,
a asuprit de veacuri poporui ira perialismului, care a predat bo ra de stat victorioasă din Irak Liban“, creează o îngrijorătoare preşedintele guvernului Republicii Irak
kian şi proclamarea Republicii găţiile ţării pe mîna mariloi a creat mare derută în cercurile dad arată că noul regim !u stu
reprezintă o victorie măreaţă a magnaţi ai capitalului din An occidentale, care erau obişnuite încordare în regiunea atît de BAGDAD
luptei maselor populare din a- glia şi Statele Unite. In ţară a să vadă în statul monarhic ira rat în Irak se bucură de sim mult frămîntată a Orientului a-
ceastă ţară pentru independenţă fost instaurat un regim de teroa kian cel mai important bastion propiat şi mijlociu ce poate avea GUVERNUL REPUBLICII POPULARE ROMINE DECLA
naţională adevărată, împotriva re, elementele progresiste Iiind al imperialismului în Orientul patia şi sprijinul maselor largi consecinţe grave pentru pacea şi RĂ CĂ RECUNOAŞTE OFICIAL PROCLAMAREA REPUBLI
înrobirii ţării de către colonia prigonite şi arestate. mijlociu. Conferinţa şefilor sta securitatea în această regiune şi CII IRAK SI IS1 EXPRIMA CREDINŢA CĂ NOUL STAT
liştii şi imperialiştii străini. telor musulmane participante la populare. Toâte organizaţiile po în întreaga lume. IRAKIAN VA FI UN FACTOR DE CONSOLIDARE A PĂCII
Nuri Said şi-a cîştigat o tris pactul de la Bagdad, convocată
Bogăţiile în petrol ale Iraku tă faimă în faţa poporului ira iniţial pentru luni la Istanbul, a litice ale ţării au recunoscui no Popoarele iubitoare de pace IN ORIENTUL MIJLOCIU SI IN LUME.
lui ca şi poziţia sa strategică kian şi prin aceea că, nesoco fost transferată pentru marţi la din lumea întreagă sprijină lup POPORUL ROMIN UREAZA POPORULUI IRAKIAN
deosebită — fiind situat ia în tind voinţa maselor largi popu Ankara, discuţiile relerindu-se ua conducere şi au aprobat mă ta eroică şi entuziastă a poporu
crucişarea drumurilor ce leagă exclusiv Ia noua situaţie creată lui libanez şi condamnă cu ho- SUCCES ÎN LUPTA PENTRU CONSOLIDAREA INDEPEN
între ele deosebit de bogatele lare, a tîrît ţara în pactul de la în urma ieşirii Irakului din acest surile luate de aceasta pentru tărîre intervenţia armată făţişă DENTEI PATRIEI SALE SI-L ASIGURĂ DE ÎNTREAGA SA
regiuni ale Orientului apropiat Bagdad, Irakul fiind singura pact. In capriMele occidentale e a Statelor Unite în treburile in SIMPATIE.
şi mijlociu şi pe acestea cu căile ţară arabă participantă la acest mare forfotă. Cercurile conducă întărirea şi consolidarea situa terne ale Libanului. De toate
de acces spre Europa —• au fă pact agresiv şi războinic, de in consecinţele grave ce pot de PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE MINIŞTRI AL REPU
cut ca încă de la crearea sa spiraţie ocrU-rlală. ţiei în ţară. curge din acest act nesăbuit , al BLICII POPULARE ROMINE,
„Regatul haşemit al Irakului“ să guvernului S.U.A. sînt răspun
constituie un „măr al discor Dar cum îoaîe au o măsură, In faţa poporului irakian stau zătoare cercurile conducătoare a-
diei" între principalele puteri co poporul irakian n-a putut supor mericane, care s-au avîntat în
lonialiste. Mai întii sub influ ta la nesfîrşit viaţa de cruntă în prezent sarcini importante. tr-o politică agresivă, războini
enţa economică şi politică a An mizerie pe care era nevoit s-o că, atît de condamnată de po
ducă sub regimul monarhic a! Aşa cum a ştiut să înlăture mo poare în zilele noastre.
lui Feisal şi a primului ministru
narhia, sîntem siguri, el va -;,1i
să consolideze noul regim repu
blican, să-l apere de complotu
rile imperialiste pe care le pre
gătesc puterile occidentale.
•jk
La mai puţin de doi ani de
cînd Anglia şi Franţa au înce
put o intervenţie armată într-o
ţară din Orientul apropiat şi
mijlociu (Egipt), un alt stat ca
pitalist, Statele Unite, au de
barcat Ia 15 iulie forţe armade
într-o ţară din această regiune
— Liban. ,
Aşa după cum a devenit Cu
noscut, Ia 15 iulie 1958, Casa
gliei şi mai tîrziu şi sub cea a Nuri Said. toare din aceste ţări sînt îngri- Aibă a anuntat în mod oficial că CONST. MACOVEI CMIVU STO ICA
Redacţia adoiinbiiaţia ziarului aţi. 8 Martie or. V, letrjonj 188-489. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale PA-IX gr. 236.320 din $ noiembrie J9J9.-a ( jiparui s .Întreprinderea PgHgtagcâ ,1 Mai* — JDEVA.
