Page 61 - 1958-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VĂI DECLARAŢIA

Guvernului Republicii Populare Romîne

în legătură cu intervenţia forţelor

armate ale Statelor Unite în Liban

Guvernul Republicii Populare pentru libertate şi independenţă act deliberat de subminare a a-

Romîne a luat cunoştinţă cu pro­ naţională. Nu intîmplător agre­ cestor eforturi, un act de agre­
fundă indignare şi îngrijorare siunea americană s-a produs la siune colonialistă, care creează

de intervenţia militară a State­ scurt timp după ce forţele ar­ o situaţie îngrijorătoare pentru
lor Unite in Liban.
matei, sprijinite de popor, au pacea lumii.

Intervenţia forţelor armate a- răsturnat monarhia în Irak, au Guvernul Republicii Populare
menicane în Liban constatate un proclamat republica şi au insta­ Romîne condamnă cu toată ho­
amestec grav in treburile interne urat un guvern care s-a pronun­ tărârea intervenţia militară a
ale poporului libanez, o încălca­ ţat pentru independenţă şi su­ Statelor Unite în Liban şi cere
re flagrantă a principiilor funda­ veranitate naţională, împotriva guvernului S.U.A. să-şi retragă
mentale ale Cartei Naţiunilor politicii imperialiste în Orientul de indată forţele armate de pe
Unite şi o sfidare a voinţei de Arab. teritoriul acestei ţări.

IN RAIONUL HUNEDOARA pace a popoarelor. Este evident că această agre­ Guvernul Republicii Populare
siune este dictată de interesele Romîne consideră că Organiza­
Această agresiune se produce cercurilor monopoliste din S.U.A. ţia Naţiunilor Unite, şi în prb
in împrejurări cînd pentru opi­ şi celelalte ţări imperialiste care, mul rînd Consiliul de Securita­
nia publică mondială ps*e abso­ pentru menţinerea stăpinirii lor te, are datoria să ia măsuri ur­
asupra resurselor petrolifere din gente pentru încetarea agresi­
lut evident că evenimen: !e din Orientul Arab, duc o politică de unii americane in Liban şi pen­
Liban au un caracter strict in­ Învrăjbire' şi subjugare a popoa­ tru apănarea •popoarelor arabe
terii. Acest fapt este confirmat relor arabe. împotriva amestecului în trebu­
chiar şi de concluziile secreta­
rului general al O.N.U.-lui şi ale

observatorilor trimişi In Liban. In împrejurări cînd statele iu­ rile lor interne.

secerişul şi treierişul trebuie grăbite î Agresiunea Statelor Unite este bitoare de pace depun eforturi şi Guvernul şi poporu-l romîn îşi
îndreptată nu numai Împotriva întreprind acţiuni constructive în reafirmă deplina solidaritate cu
poporului libanez, ci şi împotri­ vederea micşorării tensiunii in­ lupta popoarelor arabe pentru
cauza dreaptă a independenţei
va poporului irakian şi a tutu­ ternaţionale, acţiunea guvernu­

ror popoarelor arabe care luptă lui Statelor Unite reprezintă un si suveranităţii lor naţionale.

Aproape in toate co urnele rat mai puţin de 50 la sută din faţă secerişului cu forţele pro­ tionarul operativ. Ordinul a fost

raionului Hunedoara, griul a cereale. Acestea sînt situaţiile prii. executat imediat. Dar, spre ne­

ajuns la coacerea in pirgă şi existente în problema recoltatu­ De ce — se întreabă ei — nu mulţumirea dînsului, in dreptul

chiar la coacerea complectă. A- lui din Băcia. Colectiviştii au s-a încheiat contract cu S.M.T.- datei de 11 iulie 1958 (ultima

colo unde organele de partid şi- mobilizat prin exemplul lor şi ul pentru a ne face lucrările de dată cînd s-a comunicat situa­

de stat s-au preocupat îndea­ pe întovărăşiţi şi ţăranii mun­ seceriş şi treieriş, doar în anii ţia la secţia agricolă raională)

proape de seceriş şi treieriş, re­ citori cu gospodărie individuală trecuţi ne-au făcut lucrări destul era trecută cifra 57.

coltarea cerealelor este avansa­ pentru, terminarea grabnică a de bune ? — Nu, nu. Nu aceasta este

tă sau chiar pe terminate. In secerişului. Şi noi spunem acelaşi lucru. cifra reală, s-a grăbit să adau­

rmdurile de mai jos, relatăm Pînă la data actuală ritmul De ce comitetul de conducere ge tov. preşedinte. In prezent

citeva din constatările noastre de strîngerea recoltei stabilit al întovărăşirii, conducerea avem secerate peste 50 fa sută

intilnite intr-o serie de comune de comandamentul agricol co­ S.M.T.-ului Orăştie şi chiar sfa­ din cereale... aproximativ 525

din raionul Hunedoara. munal a fost respectat. Pe în­ tul popular comunal au neglijat ha. (di'n 1.045 ha.) Spunînd a-

Treieră din plin treaga comună s-au recoltat ce­ să asigure executarea secerişu­ ceste cifre, cu un aer de om vic-
realele de pe o suprafaţă care, în lui într-un timp scurt şi fără
( Continuare în pag. 2-a)
procentaj, reprezintă 65-70 la pierderi? întovărăşirea agricolă
Nu s-ar putea spune că în co­ sută. Realizarea este cu atît mai din Sîntandrei este una din cele Pe şantierul marelui laminor blu-
muna Cristur s-a terminat sece­ frumoasă cu cit în comunele în­ mai mari întovărăşiri din regi­
rişul. Este adevărat că au mai vecinate situaţia nu este tocmai une. Are însămînţate cu grîu ming la Hunedoara, lucrările
rămas suprafeţe mici, ici şi colo, strălucită. Aceste realizări obţi­ 214 ha. Ca atat-e, era absolut
care nu reprezintă nici 10 Ia nute sînt urmări directe ale or­ necesar să se bucure de mai principale au fost termi­
sută din suprafaţa cultivată cu ganizării muncii politice de a- multă atenţie din partea condu­
cereale. Cu toate acestea dove­ gitaţie şi a desfăşurării unei cerii S.M.T.-ului şi aceasta, în nate. S-a executat de a-
dind multă grijă pentru strînge- munci de lămurire susţinută în primul rînd să-i fi convins pe
rea recoltei la timp şi tără pier­ rindul ţăranilor muncitori pen­ întovărăşiţi de necesitatea recol­ semenea rodajul indivi­
deri, sfatul popular comunal şi tru a folosi din plin atît .capa­ tării griului cii mijloace meca­
organizaţiile de bază de partid citatea de lucru a maşinilor (în nizate. Sau poate S.M.T. Orăş­ dual la majoritatea agre­
au asigurat executarea treierişu- gospodăria colectivă şi în înto­ tie şi-a realizat şi depăşit pla­
1ui concomitent cu secerişul. vărăşirile agricole) cit şi a ce­ nul de contractări din campania gatelor, iar la primul cuptor adine,
lorlalte mijloace (coase şi se­ de vară?
Batoza scoasă pe arie a înce­ ceri) la individuali. focul s-a aprins de multă vreme.
put să treiere încă din 14 iulie. Indiferent cine poartă vina. Un
Pînă acum s-a treierat întreaga Şi in privinţa stabilirii şi a- lucru este sigur. Dacă se lucra In curînd, marele laminor va intra
recoltă de orz şi în prezent se menajării ariilor în comuna Bă­ măcar cu o secerătoare-fegătoa-
treieră la grîu. cia au fost terminate lucrările. re, intovăraşiţii din Sîntandrei în rodaj la cald.
Locurile pentru arii au fost :u- n-ar fi avut secerate numai 70
Intovăraşiţii din Cristur, care răţite. Au fost amenajate caba­ ba. Ia data de 16 iulie 1958, şi IN CLIŞEU: vedere generală din
au beneficiat de aportul unei nele, s-a asigurat materialul nu i-ar fi costat atît de mult ca
combine, sînt pe terminate atît pompieristic etc. Preocuparea în situaţia de faţă cînd folosesc haia laminorului bluming.
cu secerişul, cît şi cu treierişul. manifestată a Sfatului popular braţe străine pentru strîngerea
din Băcia, în problema realiză­ recoltei. ******** 1UX A i .r * *******
După situaţia existentă în co­ rii sarcinilor din campanie a
muna Cristur, pe drept cuvînt avut rezultate şi continuă să CAMPANIA de RECOLTARE «¦¦¦¦¦ De inul fă vreme ne-am deprins cu Prin líala trec, huruind; macarale spune inginerul Scurţi», şeful mecanic ¦moderne, caracteristicile industriei so­
întovărăşifii şi ţăranii muncitori aibă rezultate bune pe mai de­ ¦ grele. Sînt macarale de'cea iriai mo­
de aci, pot fi consideraţi ca parte. In jurul datei de 20 iulie este lăsată ¦¦ o Hunedoară miraculoasă care, pe dernă construcţie, macarale hT a'căror al blumingului. Şi în bună măsură, cialiste. j . ¦ |
fruntaşi pe raion Ia strîngerea se preconizează terminarea strin- cabină, apărată perfect de căldură
recoltei. sului recoltei de grîu, începîn- să se desfăşoare P¦ măsură ce trec anii, întinereşte, se şi prevăzută cu instalaţii d e ’aer con­ procesul de producţie este şi aUloina-
¦¦¦*«¦*¦¦¦¦ împrospătează, devine mai puternică, diţionat, omul n-are altceva de făcut
Cînd munca esfe de la sine mai frumoasă. De multă vreme, ne­ decît să apese pe doîiă manete, pu- lizat. • ... Şi ceva despre
am deprins să găsim, la fiecare vi­ nînd în mişcare podul rulant sau
zită pe care o facem bătrînei cetăţi „pisica”. Sînt macarale de două 'óri Infr-adevăr, nici unul din laminoa- oameni
a Corvinilor, o piatră nouă la co­ mai puternice decît cele care circulă
prin vechile hale ale combinatului rele existente pînă acum în ţară n-au — Tot omuL rămîrîe ¦însă sufletul
bine organizată du-se din plin treierişul. Ioan Tătaru, preşedintele Sfa­ ¦ lierul care o împodobeşte azi. Nu siderurgic. cunoscut gradul de automatizare şi m uncii! ne. spune' inginerul , Scurtu.
Exemplul colectiviştilor, în- tului popular al comunei Strei- mecanizare al blumingului. Mecanizarea, automatizarea, făcînd e-
Colectiviştii din Băcia — cei singeorgiu, raionul Hunedoara, ¦¦ peste mult timp, Hunedoara va mai Cifrele însă, singure, nu-ţi pol spu­ conomii considerabile de eforturi u-
mai tineri din regiune — au tovărăşiţilor şi ţăranilor munci­ a rămas oarecum surprins cînd ¦¦ primi un dar. Sau — mai bine zis ne totul. Trebuie să vezi; colindînd Iată. cum lucrează de pildă răslur-' mane, nu înlătură - munca omului,'
terminat de strîns recolta de grîu tori din comuna Băcia merită a i-am spus că sîntem de la ziar sala aceasta uriaşă, maşinile masi­ nălorul mobil. Omul nu intervine de-
şi au început treierişul. Li în­ fi urmat şi de celelalte comune şi ne interesează mersul SiV.eri- ve care aşteaptă liniştite, c a :nişte gi­
tovărăşirea agricolă din Totia din raionul Hunedoara, unde se­ şului şi treierişului din comună. ¦¦¦P ganţi, odih'nindu-se înainte de a se c.ît la început, cînd aşezat comod Dimpotrivă, o solicită la un nivel
a fost recoltat griul de pe o cerişul şi treierişul sînt mult Ştia probabil că lucrurile nu op hotărî să atace oţelul. Numai aşa, pri­
rămase în urmă. ¦*©¦ — va face un dar nou ţării: marele vind şi ascultînd, poţi să-ţi dai sea­ în cabina de comandă — îace legă- ° mai înalt. Asta înseam nă1că, avînd
bluming, laminorul uriaş ale cărui ma de realitatea dimensiunilor ne­
clădiri le-am văzut înăiţîndu-se sub maipomenite ale blumingului htinedo- tura dintre răsturnătorul mobil şi cup- . nevoie de muncitori mai puţini, a-
rean. Utilajul acesta, care-i acum re. lor. Ş i... odată ce a primit comanda, vern totodată nevoie de muncitori mai
ochii noştri, de cîtc ori am trecut cu vizuit, lins, pus la punct de monlori, bine pregătiţi!
cîntăreşte cu iotul 4.700 tone.
¦ trenul. transportorul este lăsat să se descurce Muncitorii aceştia există. Au cres­
Prin aceste 4.700 tone, întruchipate'
suprafaţă ce reprezintă 80 la Cine poariă vina? stau prea bine. Şi pentru a © cum o şti. Singur, fără ajutorul omu­ cut aici ,au crescut învăţînd şi luînd
sută, iar la întovărăşirea din masca întrucâtva situaţia nesa­
Tîmpa s-a secerat peste 70 la Această întrebare şi-o pun tisfăcătoare, gindiridu-se că este ¦o¦ Pe măsura giganticului lui, transportorul i porneşte pe şine, se parte ei înşişi la montarea utilajului
sută din suprafaţa cultivată cu mulţi întovărăşiţi din comuna mai „descurcăreţ“ decît tehnici­
grîu. Nici o întovărăşire din Sîntandrei, acum cînd văd că anul agronom Alexandru Mă- p Totul aici, pe şantierul care se opreşte exact în locul unde e nevoie, c,u care vor lucra. Unii s-au calificat
raza comunei Băcia nu a sece- griul este răscopt şi nu pot îace gurean a cerut să i se dea ches- pregăteşte să dispară ca să facă loc
p* depune la valţtiri lingou!' primit de cu mulţi ani înainte. Ludovic Tuşa,
Ion Lovăş, Ion Ţîrlea sînt munci­
P

P uzinei, e croit pe măsuri uriaşe.
P
tori calificaţi, cu o bogată experienţă.
P In primul rînd — o hală uriaşă. O
P
Dar şi lor blumingul le pune între­
P hală care te impresionează de cum
P
bări şi probleme de rezolvat. De ce?
intri în ca. Pe 350 m. lungime, o

La recoltat cartofi pădure de stîlpi de metal susţine în caje, în role, în macarale, va tre­ la macara şi porneşte tot singur îna­ — ' Pentru simplul motiv c ă ... n-
zeci şi zeci de ferme, legate între ele bui să treacă o cantitate de metal poi, ca un copil ascultător. am mai avut niciodată în fără un blu­
P prin geamuri de sticlă. Nu ştiu cile laminat de două ori mai mare decît ming. Avem cu toţii de învăţat.
mii de metri patraţi de sticle s-or întreaga producţie actuală de lami­ Răsturnătoarele şi liniarele (meca­
fi consumat pentru acoperişul acesta nate a ţă rii! nismele care aşează blocul în pozi­ Maistrul Ţîrlea, care spune aceste
uriaş. Ştim doar că suprafaţa con­ ţiile cerute, de procesul de producţie) vorbe, a învăţat ce a avut de învăţat.
struită la hale reprezintă 12.000 m.p. Inginerul Munteanu, care ne dă a- lucrează şi e le . automat, sau acţio­ Oamenii din echipa lui au lucrat cot
ccsle dale, e c! însuşi emoţionat de nate de om de la distanţă, de la ca­ la cot cu montorii la asamblarea in­
grandoarea lor, deşi — de un an de stalaţiei de ungere automată.

CONTINUA : cînd le cunoaşte şl Ic rosteşte — i-au bina de comandă. — Ani şi ani de zile, spune Ju-
şirul succeselor\ devenit familiare, i-au intrat în viaţă Cine cunoaşte felul cum se depo­ nea Damian, din echipa lui Ţîrlea,
şl în gîndurile lui cele mai intime. trebuie să treacă pînă ce un muncitor
zitează, la vechile laminoare, capetele

Siderurgiştii hunedoreni, însufleţiţi! J — Stau cîteodată acasă, îmi sap ce se taie la sfârşitul procesului de pro­ — deprinzîndu-se cu maşina — să
poată spune că o cunoaşte. Noi, cei
de întrecerea ce se desfăşoară în cin- J grădina şi... mă trezesc deodată gîn- ducţie, o să rămînă- uimit de admira­ care am lucrat la montaj, cunoaştem
stea zilei de 23 August, continuă să $ dindu-mă: oare de ce întînzie lucră­ ţie în faţa planului înclinat care — tainele instalaţiilor încă de la bun în­
obţină zi de zi noi şi însemnate suc- J rile la caje ? Ce-ar fi dacă am călită aşezat lîngă uriaşa foarfecă mecanică ceput, fiindcă am pus, cu mina noas­
o metodă mai bună de organizare a de 1.000 tone — transportă şi depo­ tră fiecare piesă, fiecare şurub.
cese în producţie. Pînă la data de 1 5 J montării transportorului ? zitează capetele în groapa de răcire..
Ca să poată cunoaşte utilajul în a-
iulie inclusiv, majoritatea secţiilor de J Unul din sectoarele itnde automa­ mănunţime, Junea Damian (şi ca el
fac şi alţii !) vine la lucru şi după
bază ale combinatului şi-au depăşit $ D a! Acest gigant subjugă fotuL în amiază, doar ca să vadă cum lu­
crează montorii.
simţitor prevederile de plan. Cocsuri i J jur. El a devenit actul în jurul căruia tizarea e aproape ,desăvîrşită este cel
se învîrtesc munca, preocupările, via­ al ungerii utilajului. 6.000 de puncte Oamenii blumingului se pregătesc şi
nu pînă la această dată un plus d e j ţa a sute şi sute de oameni. E vorba sînt unse în mod automat, fiecare cu ei, ca şi maşinile, pentru ziua inau­
I?23 tone de cocs metalurgic şi m ă-J gurării. In mulţimea care va veni,
runt, oţelarii şi-au depăşit planul cu J de constructorii şi montorii lui, care unsoarea specifică, în cantităţi co­ îmbrăcată în haină de sărbătoare, ei
833 tone de oţel, iar laminatorii au J s-au angajat să termine lucrările îna­ respunzătoare şi la intervalele speci­ singuri vor veni, îri ziua aceea în şa-
dat cu 847 tone mai multe ţagle decît J inte de data stabilită în plan, şi care fice, fără ca omul să intervină pe lopete. Fiindcă sărbătoarea aceasta
parcurs. Un singur om supraveghea­ va fi o importantă zi de muncă la
era sarcina de plan. De asemenea, J vor să-şi ţină neapărat angajamentul ză staţia de comandă făcînd ,fără să acest mare agregat.
luat. 1 se deplaseze cu un pas, munca pe
succese de seamă au repurtat oţelarii J Va ti o zi de muncă importantă
de la cuptorul nr. 1 al noii oţelarii * Nii peste hulit timpi, căjele lamino­ a unuia din cele mai importante o-
biective ale cincinalului, a celui mai
Martin, oare au dat peste, plan, în j rului vór strînge între d e blocurile care o făceau înainte, alergînd din mare laminor al ţării.
aceeaşi perioadă, 953 tone d e . oţel şi J de oţel înroşit .Şi ţara întreagă va greu prin halo, cel puţin 10 munci-
In vara această, Hunedoara, re­
¦ u mare pane am venituri, gospodăria agricolă colectivă „Ogor nou" din Simeria Veche, le realizează din furnăliştii de la furnalele nr. 1 şi 2, * socoti o zi dé sărbătoare ziua în care lori pe schimb'. giunea marii industrii, înscrie în rîn-
J valorilicarea legumelor, zarzavaturilor şi a cartofilor. Colectiviştii — buni gospodari — s-au străduit să asigure care şi-au depăşit sarcinile de plan* dul sutelor şi sutelor de coşuri de
4 acestor culturi cele mai bune condiţiuni de dezvoltare, obţinînd, ca urmare a muncii lor, recolte însemnate Ia ha. acele indicatoare dé deasupra valţu- Tot automatizată este şi comanda uzină şi pe cele noi tcare abia încep
j De pe locul cultivat cu cartofi de vară, echipa de grădină, compusa d in : Maria Pusta, Varsavia Sarghi, să fumege, ale blumingTiluî.
cu 197 şi respectiv 167 tone de fen- * rilor vor începe să sé rote'îscă, ă- gazului la cuptoarele adînci. Regla­
! Ana Popa> Ana Ghinea- Susana Radu, Măria Gruiescu, Baliza Muntean, Gheni Medrea. - a recoltat pînă acum rea debitului de aer şi gaz se face
J importante cantităţi care au fost valorificate la cantina muncitorilor de la Atelierele C. F. R. Simeria, reaUzîud tă. _ . ¦ nuntind că marelé bluming de la Hu­ fără inte'rvenţia omului, instalaţii spe­
• suma de 7.200 lei. nedoara şi-a început viaţa. ciale stabilind debitul optim în ra­
Şi la cuptoarele electrice, de 5 ş i*
IN CLIŞEU: colectivistele la recoltatul cartofilor.
20 tone de fabricare a oţelurilor spe-* Ceva despre port cu temperatura cuptorului.
ciale, oţelarii, întîmpinînd ziua de 23* automatizare ... — Automatizare şi mecanizare! Ia­
August, au dat în .perioada 1-15 iu- ¦
tă caracteristicile blumingului nos­
lie. 642 tone de oţel aliat peste prc-J
— La noi totul éste mecanizat,né tru. Şînt caracteristicile industriei
vederile planului.
*************** *************** ******** *********