Page 62 - 1958-07

Pag. 2
A c iBcaa
Activitatea unui comitet
de femei
Cu ocazia instruirii comitete­
lor săteşti de femei, comitetul
comunal al femeilor din Pui —
preşedintă Maria Dobrei — a
lansat o chemare la întrecere
către celelalte comitete de femei
din raion în olnstea zilei de 23
August. Tn chemare comitetul
şi-a propus ca obiective de în­
deplinit : sprijinirea desfăşurării
lucrărilor de recoltare şi treieriş
al păioaşelor; prestarea efecti­
vă a 1500 ore de muncă volunta­
ră la construirea şcolii din Po­
nor şi a căminului cultural din
P u i; desfăşurarea unei 'emeini-
ce munci de agitaţie în scopul
predării la timp şi în întregime
a cerealelor contractate cu sta­
tul, membrele comitetelor fiind
primele în îndeplinirea acestei
acţiuni patriotice? organizarea
a două petreceri a căror înca­
sări să se predea în fondul acţi­
unilor obşteşti ? contribuţia ac­
tivă la curăţirea şi amenajarea
localurilor de şcoli în vederea
noului an şcolar etc, .
P. F;.
S-au bucurat copiii
t a preventoriul pentru copii
rdin Nalaţ a avut loc zilele tre­
cute un frumos spectacol de ma­
rionete. In faţa a peste 140 de
spectatori a fost prezentată pie­
sa „Matei Gîscarul1' în limba
maghiară şi .cîteva poezii din
cartea „Pentru cei din grupa
mare“.
Succesul deosebit de care s-a
bucurat spectacolul, a bucurat
pe învăţătoarea Pali Margareta
de la secţia maghiară care a
confecţionat marionetele şi le-a
minuit cu pricepere în hazul şi
entuziasmul general al micilor
spectatori. In această muncă a
fost mult sprijinită de inşţruc-
.¦. . . -
Primele bpabe
de gr în statului
Nu au trecut depît vreo patru
zile de cînd o combină a S.M.T.
Orăştie a intrat în lanul de grîu
al colectiviştilor din Ţurclaş. In
aceste zile combina a funcţionat
bine şi a secerat 25 ha. de grîu.
Colectiviştii’ şe declară foarte
mujtiujuti de lucrul combinei.
6a semn de recunoştinţă pen­
tru ajutorul ce-1 primesc din
parţţea statului prin maşinile
S.M.T., colectiviştii au hotărît
ca primele şi cele mai frumoase
boşbe treierate să fie predate
statului în baza contractului în­
cheiat. Pînă acum au şi trans­
portat la baza de recepţie 6.000
kg. grîu, din noua recoltă.
Natura a fost darnică cu regiunea
noastră, frumoasă şi bogată, cţe un pi­
toresc rar — un coif din cele niai
frumoase ale patriei noastre. Dé Ia Mu­
reşul 'domol, care străbate de la un
capăt la altul regiunea şi pînă la fal­
nicul Retezat cu rninunatele-i podoa­
b e ; de la stîncile şemefe ale Vulcanu­
lu i'şi pînă la codrii nesfîrşiţi care a-
coperă regiunea pe o mare întindere
de l a podgoriile Albei şi Sebeşului, la
livezile Haţegului şi pînă la grinarul
mănos 'de pe Valea Mureşului, lotul
réspirn autentică fruniuşefe şi bogăţie,
incîntind ochiul şl dînd inimii imbol­
dul firesc de fericire a omului, slă-
pin pe această bogată avuţie a patriei.
Na rareori, pilcurile de turişti, oameni
ai muncii din fabrici, uzine, mine şi
instituţii, poposesc, in ceasurile de ră­
gaz ,fie pe culmile Retezatului, fie pe
frumoasa Vale a Sebeşului, ori pe
stîncile aride ale Vulcanului, pe la
Cheile Cibutui şi ale Intregaldclor, pe
malurile Mureşului ,ale Slreiului ori ale
Jiului, la staţiunile ba!neo.climalerice
de la Geoagiu, Vata ori Călan, in ca­
banele de la Baleia, Auşel ori Oaşa.
Să privim doar „Ţara Haţegului",
aşezată ta poalele tnîndrillui Retezat,
„ţară" în care vestigiile trecutului au
lăsat puternice amprente a ceea ce a
însemnat lăcomia feudalilor, „ţara" in
care parcă şalele nu s-ar fi putut naşte
fără castelul feudalului, „(ara” cu ape
limpezi şi livezi neşftişile, cu o faună
şi floră rară: Liniştea satelor din „Tara
Haţegului" este săgetată, mai cu sea­
mă in verile ultimului deceniu, de
'trompetele copiilor, veniţi aici din loa-
\tă ţară să-şi petreacă o párle 'd va­
canţei, parcurile castelelor freamătă de
voioşia tinerească a celor mici, iar o-
'godfile im pM lie ţărănimii muticiioare
DRVMUL. BOGIAJJŞMV1 0 1
In raionul Hunedoara
secerişul şi treierlşul trebuie g ră b ite !
toarea de pionieri Paulina Ungu­ (Urmare din pag. l-a).
¦¦ . .
rean.
torios a respirat uşor şi a con­
DORU S1AIGU tinuat apoi să ne vorbească mai
calm despre faptul că toate cele
corespondent 6 arii de pe raza comunei s-au
amenajat, însă (? !) nu s-au
Importantă descoperire scos batozele şi panourile de o-
istorică noare. Noi adăugăm că nici res­
tul de materiale necesare pentru
ALBA IULIA (de la subredacţia a asigura o bună desfăşurare a
noastră voluntară) — Zilele tre­
cute, cu prilejul unor săpături treierişului c a : barăci, butoaie
de canalizare efectuate pe ma­ ou apă, nisip etc., nu se află
lul drept al Ampoiului, ia locul pe arie. Ba mai mult, pe locul
numit Făguleţ, a fost descope­ unde se va amenaja aria in sa­
rit un valoros depozit de obiec­ tul Ohaba există o cultură de
te antice, Lă faţa locului, pentru trifoi încă necosită. Şi în plus,
a supraveghea dezgroparea cu mai spunem că nici situaţia se­
grijă a descoperirilor, au sosit, cerişului pe care‘ne-a dat-o tov.
inginerul Teofi'l Lipovon şi prob preşedinte nu este cea reală.
Roman Pop din Zlatna. Cîmpul e pliin de culturi de grîu,
Au fost dezgropate 6 securi, care aşteaptă să fie secerate.
două vârfuri de lance şi nume­ Dar cine? Membrii comitetului
roase obiecte de podoabă lucra­ executiv al sfatului popular .co­
te în bronz. Vechimea lor a fost munal s-au mulţumit să discu­
evaluată la circa 3.000 ani. Mo­ te într-o şedinţă (destul de târ­
mentan, obiectele sint cercetate ziu, la 9 iulie a.c.) despre cam­
de specialişti, după care lucra­ pania de seceriş şi treieriş şi
re, ele vor fi expuse la muzeu. să întocmească un plan de mă­
suri. In rest, nimic. Nici organi­
Această descoperire contribu­ zaţia de bază nu s-a îngrijit să
ie la cunoaşterea mai amănun­ organizeze o temeinică muncă
ţită a bogatului trecut istoric din politică. In toată comuna nu e-
regiunea noastră. xistă măcar o lozincă în legătu­
ră cu campania, iar gazeta de
E. MOISESCU perete, pe motiv că localul sfa­
tului popular a intrat in repara­
ţie, din precauţie, a fost pusă
într.-un loc bine ascuns, pentru
\iu P h i\W \ Î'SlVje.l BIfiki !8
K -u m m m E -E m m m ü M L
Toate familiile au înscris întreaga
suprafaţă de teren ce o posedă
Gospodăria agricolă colectivă din crul în comun este mai spornic şi
comuna Gîrbova, raionul Sebeş a luat mai rodnic. Acest fapt i-a determinat
fiinţă cu cîţiva ani în urmă. Datorită pe întovărăşiţi ca, într-una din adună­
rezultatelor obţinute an de an de co­ rile generale, să ia hotărîrea de a
executa toate lucrările în comun ia
lectivişti, această gospodărie a deve­ toate culturile, începînd chiar cu toam­
nit un centru de atracţie şi un îndemn na anului curent. Pentru aceasta, co­
pentru mulţi ţărani muncitori de a mitetul de conducere a luat toate mă­
păşi pe drumul agriculturii socialiste. surile ca sămînţa necesară însămînţă-
rilor de toamnă >să fie. oprită chiar de
Aşa se face că în toamna anului tre­ Ia arie, la fel muncile S.M.T. şl 2
cut (22 septembrie), s-a inaugurat în­ la sută din recoită pentru fondul de
tovărăşirea agricolă „Gîrboveana" în bază.
care au intrat 51 familii de ţărani
muncitori cu o suprafaţă de 50,33 ha. Dovedind preocupare faţă de dezvol­
tarea fondului de bază, întovărăşiţi)
La început în întovărăşire numai au însămînţat 4 ha. cu sfeclă de zahăr.
două familii s-au înscris cu tot pămîn- Aşa cum s-a hotărît de întovărăşiţi
tui. Nu a trecut mult timp însă, şi într-o adunare generală, toţi banii ce
la îndemnul comitetului comunal de vor rezulţa din valorificarea sfeclei
partid, a sfatului popular comunal şi se vor folosi pentru cumpărarea de
a comitetului de conducere, toţi mem­ maşini şi unelte agricole proprietate
brii întovărăşirii au înscris întreaga obştească, Intovărăşiţii ş^au gîndit în­
că de pe acum ca îptr-un viitor apro­
suprafaţă de teren agricol pe care o piat să-şi cumpere şi animale proprie­
posedă. Astăzi, sînt 64 familii cu 140,88 tate obştească.
ha. teren comasat într-o singură par­
celă. De acum, întovărăşiţi ca Ana După cum se vede, întovărăşirea a-
Lazăr, Nicolae Armean şi alţii, care gricolă „Gîrboveana“ din Gîrbova,
înainte nu aveau animale de muncă deşi tînără, a făcut paşi înşemnaţi
înainte. Ajutată şi îndrumată în per­
şl plăteau pentru a le ara terenurile, manenţă de organele de partid şi de
se bucură la fel ca şi ceilalţi mem­ stat, ea va putea ajunge în scurt timp
bri de ajutorul S.M.T.-uIui. una din întovărăşirile fruntaşe din
regiunea noaştră.
A trecut puţin timp de la inaugu­
rarea întovărăşirii şi majoritatea în-
tovărăşiţilor s-au convins deja că lu­
regiunii noastre —
mijlocde educarepatriotică aoomeniiormuncii
la reforma agrară din 1945, se reunesc,
de data aceasta însă nu sub domnia
unui singur atotputernic, ci a celor din Apoldu de Sus, ai fabricii shimi-
ce au trudit veacuri la rind pe de. ce-Orăşlie şi ai ailor întreprinderi, au
vile în pitoreasca staţiune balneară
Unde sînt feudalii cu mustăţile ră­ Geoagiu. Minerii din jurul Bradului au,
sucite şi cu cisme moi, care adunau sa­ de asemenea, case de odihnă la Vata de
tele să hăitiliască caprele negre, aş- Jos, iar cei din Valea Jiului, minima­
leplinţl. trufaşi Ungă sticla cu ţuică şt le cabane în Paring şi Retezat.
puiul fript să-şi desfete ochiul şi ure­
chile la geamătul puştii ? Unde sini ve­ Şirul frumuseţilor regiunii noastre,
chilii ţanţoşi, înfipţi in şea, cu corba. inirate pentru vecie in stăpinirea po­
ciul veşnic pornit pe bălaie şi cu su­ porului muncitor, ar puleă fi încă
dalma pe buze ? mult desfăşurat. Dar, socotim conclu­
dente aceste citeva relatări, pe care le
Au dispărut ca rouă la răsăritul soa­ trăim, de care tîe bucurăm. Este tis ă
relui. bine să poposim un moment asupra al­
tor comori redale poporului; stăpînul
Şi cile asemenea tablouri ale marilor lor firesc, comori care cunosc o ne-
prefaceri nu s-ar putea d a i maiinlîlnilă dezvoltare.
Care miner, care furnalist sau con­ Mai iutii, o cifră: 25.000. Aceasta
structor ar fi avut posibilitate să-şi reprezintă cu aproximaţie numărul lo­
petreacă concediul la Geoagiu-băi sau ial al artiştilor amatori, de la oraşe
la alte asemenea staţiuni? şi sate, cuprinşi in formaţiile cultura:-
artistice: coruri, echipe de teatru şt
Nici vorbă nu putea fi despre aşa dans, brigăzi artistice de agitaţie etc.
ceva, penlm că stăpînii bogăţiilor erau Această cifră respectabilă, nu esle o
şl stăpinii frumuseţilor, a munţilor şt cifră seacă: ea înmănunchează sulele
cabanelor, a staţiunilor balnep-cliinale- de mineri ai Văii Jiului, participanţi
rice, a pţnaţţiltţi şi păstrăvilor. in coruri ,fanfare ori alte activităţi,
siderurgiştii din Hunedoara şt Călan,
Azi copiii minerilor din ţara Zărati- vestiţii fluieraşi 'de la Jina, veJTerăbilal
dulut, care in trecut păreau a fi pre­ cor ciobănesc din Poiană ,echipa de
destinaţi rahitismului, se odihnesc In dansuri \'din Singălin, corul sc'otii ine­
cele mai bune condiţiuni la castelul ie dit 'din Orăştie, căluşarii ;,]0C Ţ aih
la Valea Dosului, muncitorii de la fa­ Cioara ele.
brica „Sebeşul” au o minunată vilă la
Oaşa-perla munţilor Sebeşului, cel de 'Aid, tn fonnâţiite culturdl-drtistice
la Cugir au cabana lor în munţii Cu-
giiului, la Prislop, iar siderurgiştii hu­ de amatori, se păstrează neştirbite tra­
nedojeni, 'muncitorii Gospodăriei ele sfat diţiile^ cele mai înqintcik a ţol şe a
Nr. 1114
Filmul zilei
a nu fi văzută de nimeni. Nu din totalul de 720 ha. cîte au
s-au luat nici alte măsuri care fost însămânţate. Situaţia pri­
să-i mobilizeze pe ţăranii mun­ meşte calificativul — aşa cum
citori să pornească cu toate for­ s-a menţionat — nesatisfăcător,'
ţele la seceriş. Nici nu este de şi la aceasta contribuie în mod
mirare. In plină campanie de direct S.M.T., Orăştie prin felul
seceriş, tehnicianul agronom A- in care s-a achitat de obligaţiile
lexandru Măgurean se ocupa de contractuale.
întocmirea unor procese verba­ Vasia Saneşkin, student fă­ prezentanţii’ ordinei publice, ar
le de constatări daune lucrări întovărăşirea din Biscaria a
care de fapt aparţin lucrătorilor contractat cu S.M.T. Orăştie ră frecvenţă al Institutului ju­ dispărea din posturile l o r !
A.D.A.S. şi nu lui. Faptele do­ strângerea recoltei d e . griu de
vedesc deci, că în comuna Strei- pe 42 ha. Griul a dat ide mult ridic şi sergent de miliţie, este „Din fericire n-a fost declt
singeorgiu, campania de sece­ în pîrgă şi, conform înţelegerii,
riş şi treieriş este lăsată să se combina de la S.M.T. trebuia să frămintaţ de un Inspâimintător un vis urit“ , îşi spune Saneş­
desfăşoare de la sine. sosească Încă din ziua de luni,
14 iulie. Or S.M.T.-ul a dirijat c o ş m a r: s-ar părea că toţi a- kin, trezindu-se din somn feri­
O situaţie ce nu combina la Cristur, lăsind înto­
vărăşirea din Biscaria să aş­ genţii de circulaţie. şi-au pără­ cit că este şi el un apărător al
trebuie tepte. Situaţia creată cu toate
urmările ei este lesne de închi­ sit brusc posturile lor şi din- securităfii oamenilor muncii.
să mulţumească puit. Intovărăşiţii din Biscaria-
n-au secerat nici măcar un spic t r o dată ordinea este răstur­ Străbătută de numeroase pe­
Secerişul nu se execută iţi pînă la data de 16 iulie.
măsura posibilităţilor nici in nată. ripeţii care îmbină lirismul şi
¦comuna Gălan. Din cele 821 ha. Preocupaţi de situaţia de la
cultivate cu griu, orz ¦şi secară, întovărăşirea din Biscaria, to­ Semnalele.roşii, verzi şi gal­ umorul cu aventură senzaţiona­
pînă la data de 15 iulie a.c. s-au varăşii din conducerea sfatului
secerat numai 355 ha. Această popular au neglijat — şi poa­ bene ale stopurilor se aprind lă, „Surprize pe stradă" este
situaţie nu trebuie să mulţu­ te nu din vina lor — mersul re-,
mească pe tov. loan Tuza, pre­ cobaiului de griu in întreg ora­ alandala, la intersecţii auto­ o savuroasă comedie in culori
şedintele sfatului popular comu­ şul. Urmarea : aci s-a realizat
nal, care a lăsat să se întreva­ cel mai mic procentaj la sece­ mobilele se ciocnesc şi se fac care îl reprezintă pe reprezen­
dă cu ocazia discuţiilor avute că rişul griului. Dar răul survenit
lucrurile în comuna Gălan merg din încurcăturile provocate de arm onică; ambulanţele nu mai tantul ordinei publice, tinărul
bine. S.M.T. Orăştie nu se întâlneşte prididesc să transporte morţi miliţian Vasia Saneşkin tn ac­
numai în privinţa secerişului. şi răniţi. Pompierii sint blocaţi
Gonsiderătn că dacă se acorda Şi in problema batozelor ce tre­ in stradă şi asistă neputincioşi tivitatea sa plină de neprevă­
mai multă atenţie secerişului, buiau trimise — pînă la 10 iu­
cu siguranţă, situaţia putea fi lie a.c., S.M.T.-ul a întârziat. Ia dezastrele incendiilor; ma­ zut.
alta. Din cele trei batoze repartizate,
doar una a ajuns la întovărăşi­ mele îşi caută deznădăjduite La Deva, filmul rulează pe
In comuna Gălan sînt oameni rea din satul Şeuleşti, restul
harnici, care au dovedit cu oca­ fiind... pe drum. Cînd vor ajun­ copiii rătăciţi. Aşa s-ar intim- ecranul cinematografului „F.
zia multor campanii agricole că ge, doar S.M.T. Orăştie poate
atunci cînd sînt mobilizaţi şi pla dacă agenţii de miliţie, re­ Sîrbu“ între 18 si 20 iulie.
îndrumaţi îndeaproape de orga­ să ştie.
nele de partid şi de stat, pot In Simena s-a creat o situa­ Brlgatfa de la aüaiajil ir. %est
să învingă greutăţile şi să e- !şl respect! cufinim!
xecute la timp şi în condiţiuni ţie neplăcută. Aceasta datorită
bune toate lucrările ce se cer neglijenţei de care dă dovadă
a fi făcute. Dar, sfatul popular conducerea S.M.T. Orăştie. Ţă­ In abatajul cameră nr. 5 est al mi­ Intr-adevăr pe luna iunie, în cinstea
comunal a făcut prea puţin în ranii întovărăşiţi sint puşi în nei Petrila răpăitul sacadat al picha- Zilei minerului şi a Zilei de 23 Au­
această direcţie. situaţia de a nu-şi putea strin-' merului încetă brusc. Nu se întîmplase gust, brigada lui Hampu Nicolae a
ge recolta la timp. nimic alarmant. Cel care-1 mînuia, extras peste plan 220 tone cărbune de
C în d se încurcă un om de statură potrivită cu numele bună calitate. Şi pentru această depă­
La umbra unei justificări şi de Ilampu Nicolae îl oprise fiindcă şire, membrii brigăzii au aflat cu mul­
lucrurile anume „că S.M.T.-ul nu-şi res­ îşi adusese aminte că are ceva de tă satisfacţie că au realizat cîştiguri
pectă obligaţiile şi la sfatul comunicat celorlalţi ortaci ai săi. frumoase. Astfel, minerii Hampu Nico­
Situaţia recoltării griului in popular din Simeria s-a cuibă­ lae, Arcz loan, Popa loan şi Gujbă
oraşul Simeria, aşa cum se pre­ rit un fel de comoditate şl negli­ — Era să uit — spuse el. Astăzi loan, au cîştigat aproape 100 Ici pe
zintă la data actuală, este cu jenţă. Tovarăşii de la sfat se avem consfătuire de producţie pe sec­ post, iar vagonetarii — 86 lei pe post.
totul nesatisfăcătoare. Griul a mulţumesc să spună că recolta­ tor şi trebuie să fim şi noi prezenţi
fost secerat abia de pe 200 ha. tul se va face cînd s-o putea şi acolo. Şi asta cu atît mai mult cu cit ...1 iulie 1958. Prima zi de lucru din
cu ce s-o putea“. în cadrul consfătuirii, brigada noastră această lună. Minerii Petrilei au co-
IN LOC DE îşi va lua un angajament în cinstea borit în adîncuri cu hotărîrea fermă
CONCLUZII Zilei minerului şi a Zilei de 23 August. de a obţine noi succese în sporirea
Ce părere aveţi, cam cît ziceţi că vom producţiei de cărbune.
Din cele cîteva constatări se vede că nu peste tot organele putea da în cinstea acestor măreţe săr­
de partid şi de stat acordă atenţia cuvenită campaniei de strân­ bători ? Ajuns la locul de muncă — aba­
gerea recoltei. In unele comune întreaga muncă este lăsată să tajul cameră nr. 5 est — brigadierul
se desfăşoare de la sine. Lucrătorii ogoarelor nu sînt mobili­ — Eu zic — intră în discuţie mine­ Hampu le-a mai amintit ortacilor săi:
zaţi să folosească fiecare prilej pentru a strînge recolta la timp rul Nanu Marin — că am putea scoate
şi fără pierderi. Ba mai mult, unele sfaturi populare nu mani­ peste plan numai în luna iunie 150 — Să muncim acum şi mai bine pen­
festă exigenţa cuvenită în problema amenajării ariilor, cunos- tone de cărbune. tru a dobîndi noi victorii jn activitatea
cînd că majoritatea ţăranilor muncitori şolicită să fie pregă­ noastră.
tite ariile pentru ca imediat după terminarea secerişului să — La atîtea m-am gîndit şi eu că
înceapă treierişul. am putea da, ţinînd seama de greu­ — Aşa vom face 1 au răspuns orta­
tăţile de lucru de aici — răspunse bri­ cii.
Comitetul raional de partid Hunedoara trebuie să ia mă­ gadierul Hampu Nicolae.
suri corespunzătoare pentru îndreptarea situaţiei. Vp trebui să îndemnaţi de această dorinţă, mem­
îndrume şi să ajute organizaţiile de partid de la sate pentru a Acesta a fost angajamentul pe care brii brigăzii minerului Hampu Nico­
desfăşura o intensă muncă politică în vederea mobilizării ţăra apoi minerul Hampu, în numele bri­ lae au continuat cu entuziasm înlre-
nilor muncitori la urgentarea secerişului şi treierişului. găzii sale, l-a |uat în consfătuirea de cerea obţinînd la sfîrşitul şutului un
producţie ţinută pe sector. important su cc es: 25 tone de cărbune
Sfaturile populare trebuie să fie mai mult controlate şi a- extrase peste prevederile planului. A
jutate de către comitetul executiv al sfatului popular raional pen­ ...Era la sfîrşitul lunii iunie. In a- doua zi, brigada a muncit şi mai bine
tru ca acestea să se ocupe cu mpi multă răspundere de orga­ batajul cameră nr. 5 est se făcea bi­ depăşindu-şi planul cu 30 tone. In 14
nizarea lucrărilor de seceriş şi treieriş. lanţul rezultatelor obţinute pînă a- zile lucrătoare din această lună, briga­
tunci. Feţele înnegrite de cărbune ale da minerului Hanipu Nicolae a reuşit
minerilor radiau de bucurie. să extragă cu 150 tone cărbune mai
mult decît avea planificat.
— Cît credeţi că am dat peste plan
bute nenumărate rase de animale, în în luna aceasta? — îşi întrebă Hampu — Şi aceasta este numai începutul
Nicolae ortacii (îşi notase depăşirea — a spus zîmbind brigadierul. Pînă
adincul pămtntldui .sint tăinuite nutri cînd trecuse pe la biroul sectorului). la sfîrşitul lunii, veţi mai auzi de noi.
cantităţi de cărbune, !ier şi metale no­ — In orice caz peste 150 tone, au Ce vom face? In orice caz, lucruri şi
bile. Aceste bogăţii fac din regiunea răspuns minerii, fiindcă făcuseră şi ei mai bune. Intîmpinăm doar două mari
noaslră una din cele mai bogate re­ o mică socoteală a vagonetelor date sărbători şi brigada noastră ţine cu
giuni ale ţării, regiune in care, tn anii în plus. orice preţ ca în cinstea lor, să obţină
puterii populare, valorificarea g esto r — Două sute treizeci — se auzi gla­ cele mai importante succese în lupta
bogăţii a luai un puternic avint. la sul brigadierului. Deci ne-am depăşit pentru cît mai mult şi mai bun cărbune.
creat poporul muncilor de-a lungul vea­ Hunedoara ,pe Ungă creşterea uriaşă angajamentul luat. C. MATEESCU
curilor. „Invirtita". „Jieneasa”, „Rtiirea-
na”, „Mocăneasca”, doine şi cinlece de a producţiei siderurgice, se fabrică pro­
o rară frumuseţe, dansuri sprintene
— bătute, ceardaşuri şi polci, jocuri duse noi, de mare importanţă pentru Orchestra de estradă şi muzică populară
pâdureneşti, haţegane şi ţa rin i; snoaaa a Sfatului popular al regiunii Hunedoara - Deva
şi gluma cu substrat politic si social, economia naţională. Cocsul — produs
care satirizează apucăturile rele —; log­ instituie un
ic la un loc, înveselesc şi educă. de mare însemnătate nu numai pentru
CONCURS
Prin formaţiile noastre cultiiral-artis- industria siderurgică, ci şl pentru dez­
iice şi cu ajutorul lor, cultivind dragos­ de creaţie
tea pentru lot ce este inainlat in cul­ voltarea industriei chimice — este a-
tură şi artă, se poale şi trebuie să se pentru libreiţ de spectacoie-concert, complete sau fragmentare
facă o puternică şi permanentă educa­ nul din produsele noi, fabricáis doar (schetciuri. scenete, texte de prezentare, tablouri de spectacol,
ţie pairioiică. Programele cele mai bu­ etc.), precum şi lucrări muzicale de muzică populară şi uşoară,
ne, cele mai gustate şi aplaudaie de tn ultimii ani la Hunedoara. inspirate din tematica bogată a vieţii noi şi luminoase din sa­
public, sint cele străbătute de patrio­ tele şi oraşele regiunii Hunedoara, probleme actuale cu carac­
tism, de ideile vieţii noi, care promo­ La Călan se fabrică semicocs, fol in. ter general c a : transformarea socialistă a agriculturii, satiră
vează iot ce este nou in viaţa cotidi­ împotriva formelor retrograde, birocratice, victoria noului asu­
ană. ir-o uzină nouă, consiraiiă in anii pu­ pra vechiului, luptă pentru pace, construirea socialismului etc.
Bine se orientează unele comitete ra­ terii populare. Dar dacă am vrea să Pot participa la acest concurs scriitori şi compozitori pro­
ionale de partid, ca cel de la Sebeş, fesionişti şi amatori.
care ă iniţial recen t' o expoziţie de inşiruim toate produsele noi ce se fa­
ariă populară, parada porturilor, a b- Depunerea lucrărilor se va face în plic închis, pe adresa :
biceiurilor şi alte manifestări cultural- brică acum in regiunea noaslră, ne-ar Orchestra de Stat Deva, str. Avram Iancu nr. 10 ..PENTRU
artistice asemănătoare ,care stimulează CONCURS“ pînă cel mai tîrziu l a :
activitatea şi creaţia pe acest tărim. trebui multă hlrlie. Numai Inirepri i-
a) Pentru schetciuri, scenete, texte de prezentare, tablouri
In unele localităţi s-au organizat ex­ derile de industrié locală, cred e în. a- de spectacol etc. pînă la data de 25 august 1958 ;
poziţii de cusături şi ţesături, expo­ c-eşli ani, produc peste 80 'dé sortimen­ b) Pentru lucrări .le muzică populară şi uşoară, pînă la
ziţii de arlă plastică şi aplicativă, de data de 25 august 1958;
porturi ele. care s-au dovedii 8 fi In­ te de bunuri de larg consum, t drept
teresante şi atractive. Avem frumuseţi c) Pentru librete de spectacol coţriplete, pînă la 10 septem­
multe in întreaga r-egiune, avem Imen­ cuvint se spune deşpre regiunea Hune­ brie 1958.
se bogăţii ale solului şl subsolului. So­
lul produce variate produse agro-ali- doara că produce de 'a cărbune şl o- Lucrările depuse pentru concurs vor fi studiate şi examinate
mcnlâre, 'pe bogatele 'jTăşiijii 'sint eres- de un juriu de specialitate, iar lucrările găsite corespunzătoare
ţel pînă la mătase artificială, maşini- vor fi achiziţionate spre a fi introduse în spectacolele viitopre.
Primele trei lucrări din fiecare gen găsite foarte bune şi cores­
unelte de înaltă precizie, tricotaje, con­ punzătoare, vor îi premiate. Lucrările respinse vor ii ridicate
personal de autori de la sediul instituţiei.
servé 'de carne, produse !adate şt mul­
te alte produse de consum.
Fiecare om al muncii de pe melea­
gurile regiunii Hunedoara poale fi nări-
dru că trăieşte şt munceşte în această
bogată şi frumoasă regiune a ţării, ca
'bogate tradiţii 'de triplă şl cri oameni
hărnici şi pricepuţi. Pitoreşlile aşezări
frumuseţile şi bogăţiile, cultură, aria,
obiceiurile şi tradiţiile de luată, con­
stituie bogate izvoare de îndemn la
luptă patriotică pentru progresul conţi,
niiti al patriei. "
T. PETRI' ysB