Page 63 - 1958-07

Nr. 1114 DRUMUC B m t A tm U L til Pag.~ 3

Bssáa aanü

IndrumaFBS muncii insM orilop Congresul al 11-lea al P.M.R. a pus in faţa organizaţiilor de partid din domeniul in­ sprijinit mai concret
MmW - chezăşie a succeselor
dustriei sarcini multiple şi com plexe pentru înfăptuirea cărora se cere îmbunătăţirea activităţii învăţămîntul de partid

organizaţiilor de partid -atit în domeniul vieţii intern# cit ş l in conducerea-cu competenţă a eco­

nomiei. \ v|

Ga urmare a măsurilor luate de către¦Comitetul regional de partid.în scopul sprijinirii 'De la alegerea lui, comitetul lui de partid s-au deplasat mai
de partid de la GomplextirG.F.R. des la organizaţiile de bază, au
După aplicarea în viaţă a hotărîrii experienţei dobîndite, instructajelor pe­ şi îndrumării permanente a muncii organelor .şi organizaţiilor de partid, acestea au reuşit să-şi ¦ Teiuş—Goşlariu, a pus un accent stat mai jmult în mijlocul lor,
conducerii partidului nostru cu privire riodice ce Ii se fac de către biroul îmbunătăţească în mod simţitor activitatea şi să devină un puternic factor îndrumător şi mo­ -m.ai ’mare pe însuşirea învăţă- OGupîndu-se în special de îmbs?
la îmbunătăţirea structurii aparatului comitetului raional, instructaje care bilizator al maselor de. oameni ai muncii'in lupta pentru traducerea în viaţă a sarcinilor ce re­ iiufiii marxist-leniniste, de către nătăţirea conţinutului muncii a«
raional de partid, în raionul Petro­ constituie totodată şj un valoros schimb vin fiecărui colectiv de muncă al întreprinderii,- secţiei,-'atelier ului sau sectoriţluX-ţn care elp fiecare membru şi candidat de cestora, de pregătirea propagau-
şani munca de îndrumare a organi­ de experienţă între instructori, Coor­ partid, de către toţi cursanţii diştilor, participînd la predarea
zaţiilor de bază, controlul mai con- donarea muncii instructorilor teritoriali îsi desfăşoară activitatea.
se face în aşa fel Irjpît „cea joşi tM> ~ O dovadă grăitoare a creşterii prestigiului organizaţiilor de partid, a capacităţii lor
creţ al activităţii acestora se deş-
de organizare ^şi \mobilizare a mapelor la lupta penjru traducerea in viaţă a hotărîrilor par­

făşoărâ îî nn cn on nn rdl il ţf ii luf nn îi mr n naii bh lut nnne. rroe npnarrftae rdite» ftiimmp oeii csaă csae rgroă'csaeóacso’c%ăr'‘ tidului şi guvernului, îl constituie faptul\.că m ineriifVăii Jiului, nu numai că au lichidat rd- : încadraţi în sistemul învaţărnin- şi seminarizarea unor leşţil.

Prin mutarea centrului activităţii jos în mijlocul organizaţiilor de bază, pen­ minerea in urmă, dar au extras peste prevederile planului de producţie zeci’ de mii de tone de tuiui de: partid.’ Ţinînd seama de Urmărirea atentă de către or-

în întreprinderi, în organizaţiile de tru a le ajuta şi controla permanent. cărbune: Numai în primul semestru al acestui an ei ap extras mai mult de <70.000 tone de faptul' ,c |, principala formă cu ganizaţule de partid din corn-

bază, s-a întărit legătura şec/reţarilor La Uricani, tinde numărul organiza­ cărbune, peste pian. Succese asemănătoare au obţinut''JÎH actioitaţea lor şi colectivele de mum ajutorul căreia se poate asigu- piex a felului cum se desfăşoară

comitetului raional cu terenul, aţ in­ ţiilor de bază este mai mic, s-a reu­ citori „din şidpriirgiep cQtţsfrliciţi, metalurgie etc, , ,_ [a j1nsuşirea, profundă a tezelor învăţămîntul de partid, îndru*

structorii teritoriali au posibilitatea şă şit ca instructorul să cuprindă toate Iii scopul generalizării experienţei pozitive, a-m etodelor de mitică .folosite de orfani- . învăţăturii marxisT-leniniste, este marea îndeaproape a acestuia a

ajute în permanenţă organizaţiile de organizaţiile de bază ajutîndu-le con­ zaţiile de partid din industrie, publicăfţţ măi joş, cîteva materiale pare tratează diferite -'aspecte învăţămîntul de partid, noi am făcut ca, spre deosebire de anii

bază de care răspund. cret ceea ce a dus la o îmbunătăţire ale muncii acestora, pentru -traducerea ‘ în viaţă a sarcinilor ce le stau în faţă. acordat atenţia^ cuvenită acestui trecuţi, conţinutul lecţiilor să

Îndrumaţi de către secretarii comi­ simţitoare a activităţii acestora. lucru, punînd^ în faţa organiza- fje mai bogat şi mai legat de

tetului raional de partid, instructorii La această mină se desfăşoară bine ţii lor de bază sarcina de a în- activitatea practică a cursanţi-

teritoriali şi-.au îmbunătăţit munca j în şi munca de primire în partid. Toţi cadra pe toţi membrii şi can- lor. Frecvenţa, cu toate greută-

prezent el ajută mai concret organi­ candidaţii primiţi în acest an sînt didaţii de partid şi activul fără ţile inerente muncii în ture, s-a

zaţiile de bază, le controlează îndea­ muncitori, care lucrează direct în pro­ de partid în diferite cercuri şi îmbunătăţit ajungînd pînă la

proape asupra felului cum îndeplinesc ducţie. cursuri.' 85—90 la sută. Gursanţii s-au

hotărîriie luate. Este important de subliniat faptul Exploatarea minieră Petrila este una Crainic şi alţii caro, realizează zilnic jă faţă de avutul obştesc ce se mai Drept urmare, în cele 30 pregătit, mai temeinic şi au ai

Voi reda cîteva aspecte din munca că unii instructori, preocupaţi de mul­ dintre cele mai mari din Valea jiului. depăşiri de plan între 15-40 la 1sută. manifestă mai ales la unii tineri. De cercuri şi cursuri de partid, or­ ,plicat în viaţă cele studiate la
mea de coordonare a activităţii in­ tiplele probleme ce li se ridică în fa­ De aici se scot zilnic cantităţi imense ganizate în acest an şcolar au cercuri şi cursuri. Drept dovadă
In cadrul consfătuirilor de produc­ asemenea, cu ajutorul „radiotelevizo-

structorilor teritoriali, din localităţile ţă, pierd uneori din vedere să se ocu­ de cărbune energetic necesar econo­ ţie comuniştii sînt printre primii care rţilui“ sînt popularizate realizările ob­ fost cuprinşi peste 800 de stau faptele. Cursanţi ca loan
de care răspund direct şi cîteva din re­ pe de organizaţiile de bază din alte miei naţionale. Incepînd cu anul 1957, fac însemnate propuneri privind îmbu­ ţinute şi sub o formă satirică se com­ cursanţi.
Moraru şi Eugen Man, mecanici
încă de la începutul anului de locomotivă, Simion Popa,
zultatele obţinute de aceştia. ramuri de producţie. In alte cazuri a- harnicul colectiv al minei şi-a îndepli­ nătăţirea procesului de producţie, iar bat lipsurile existente.

Din partea biroului Comitetului ra­ cestea sînt neglijate pe considerentul nit şi depăşit lună de lună sarcinile organizaţiile de partid urmăresc în­ 1 Eficacitate în munca de agitaţie are de învâţămînt, comitetul de par- maistru, Simion Rancea, mai-

ional de partid răspund de munca că nu sînt legate în mod direct de de producţie. In acest an, pînă în ziua deaproape realizarea acestora.’ şj panoul „îndrumătorul" îrjstalat în tid a acordat atenţie selecţionării stru principal, Todor Bîrluţ şi
organizaţiilor de partid din localităţi­ procesul de producţie de cărbune (în de 9 iulie din abatajele minei s-au scos In centrul preocupării noastre’ şl a sala de apel a minei, prin care cu propagandiştilor. In rînduriie a- mulţi alţii se menţin mereu
le Lupeni şi Uricani. La Lupeni, in­ cazul Văii Jiului). peste prevederile planului peste 20.200 regularitate şe arată aspecte pozitive qestora au fost atraşi cei mai fruntaşi în producţie, iar alţii ca
structor teritorial este tov. Ludovic tone cărbune, productivitatea planifica­ organizaţiilor de bază a sfat şi stă şi negativc din activitatea sectoarelor, buni muncitori, ingineri şi teh­ Liţu Filip, Alexandru Petrio,
Tahler, iar la Uricani tov. Augusţin In scopul asigurării unei continue tă a fost depăşită cu 6 la sută, reali- permanent organizarea temeinică a în­ nicieni. In vederea pregătirii lor,
îmbunătăţiri a activităţii instructorilor, trecerii socialiste pe bază de obiective udovio Acs, deţinători de tere-

Bido. li s-a recomandat acestora să foloseas­ zîndtt-se totodată economii la preţul de concrete şi urmărirea . rezultatelor ob­ i Preocuparea ce am avut-o faţă de printre altele, am urmărit ca ei nuri arabile, s-au înscris în în­

Cu cei dci instructori teritoriali ţin că în munca lor de zi cu zi presa cost de peste 1.300.000. Numai sectorul ţinute în întrecere. ridicarea nivelului muticii politice a fă. să participe cu regularitate la tovărăşirile agricole din Teiuş

o legătură permanentă, mă informează şi publicaţiile de partid. Acestea îi a- ÎI de pildă, sector fruntaş pe întreagă La succesele înregistrate de către cut .posibil ca exploatarea noastră să şedinţele de pregătire, organizate cu întreaga suorafaţă.
cu regularitate despre activitatea lor, jută pe de altă parte să aibă în per­ Valea Jiului şi deţinător al „Căştii de colectivul minei noastre a contribuit se numere astăzi printre exploatările de către cabinetul de partid
le dau îndrumările necesare pentru a manenţă în centrul atenţiei problemele aur a tehnicianului", a dat pînă la a. fără îndoială îmbunătăţirea simţitoare fruntaşe pe întregul combinat carboni­ Totodată, memhfji cpmitetului După încheierea anului de în­
rezolva diferite probleme. Ambii in­ cele mai importante ale politicii par-, ceeaşi dată aproape 19.000 tone cărbu­ a muncii politice de masă. întreaga fer al Văii Jiulpi. de partid au făcut periodic ex­ vâţămînt de partid, organizaţii­
structori îşi desfăşoară activitatea pe tidului şi guvernului. ne., peste plan. rpuncă de agitaţie politică a fost a- puneri fn faţa propagandiştilor le de bază au analizat felul cum
baza planurilor de muncă, planuri ca­ xată pe sarcinile legate de creşterea In prezent, răs.punzînd chemării la ajutîndu-i să aprofundeze pro­ cercurile şi cursurile ce au func­
re cuprind cele mai esenţiale proble­ De asemenea li s-a recomandat . in­ La baza' acestor succese stă munca productivităţii muncii, reducerea pre­ întrecere lansată de colectivul minei blemele actuale ale politicii par­ ţionat în anul şcolar 1957— 1958
me de care se ocupă într-o anumită structorilor să studieze în med şiste- politică desfăşurată de organizaţiile de ţului de cost, popularizarea metodelor Lupeni, muncitorii tehnicienii, inginerii tidului nostru, precum şi al le e- şi-au desfăşurat activitatea şi au
perioadă de timp. Iată un exemplu matio principalele probleme economice ¦partid în* vederea mobilizării minerilor, avansate de muncă şi în special a şi funcţionarii exploatării noastre, în­ venimente interne şi internaţio­ tras învăţăminte preţioase care,
în această direcţie. ale întreprinderilor în care îşi desfă­ tehnicienilor şi inginerilor la lupta pen­ iniţiativei minerilor de la Aninoasa, ini­ drumaţi de către organizaţiile de par­ nale.
şoară activitatea. tru realizarea sarcinilor de producţie. ţiativă îmbrăţişată şi aplicată cu suc­ tid muncesc cu însufleţire pentru a în- puse în aplicare, vor asigura oa
Pînă în luna aprilie a.c., mina Lu­ In scopul înfăptuirii acestui obiectiv a ces dc 47 brigăzi de mineri de la. Pe­ tîmpina Ziua minerului şi ;2fjua de 23 La indicaţia comitetului de
peni nu şi-a realizat planul de pro­ Se poate spune că activitatea ma­ fost subordonată întreaga activitate de trila. partid, organizaţiile de bază au în anul ce urmează să organi­
ducţie. Munca instructorului teritorial jorităţii instructorilor s-a îmbunătăţit partid. Comitetul de partid, organiza­ analizat periodic felul cum se
simţitor. Aceasta nu înseamnă însă zăm pe baze şi mai temeinice
învăţămîntul de partid,

a fost orientată înspre sprijinirea or­ că nu mai există unele lipsuri. ţiile de bază şi-au întocmit la începii- Cei peste 400 de agitatori instruiţi August cu noi succese în producţie. desfăşoară învăţămîntul de par­ GHEORGHE STANCA

ganizaţiilor de partid de a lua mă­ In oraşul Lupeni, de pildă, existînd tul anului planuri de. măsuri în care, de către organizaţiile de bază şi de ALEXANDRU GOADA tid, luînd măsuri în vederea li­ secretar al comitetului de partid

surile necesare în vederea înlăturării multe organizaţii de bază, instructorul au prevăzut sarcini concrete în vetde- - către comitetul de partid în diferite ple- secretar al Comitetului de partid chidării lipsurilor constatate In de la complexul C.F.R.

piedicilor care frînează îndeplinirea teritorial n-a putut să le cuprindă pe rea susţinerii măsurilor tehnico-organi- nare, prin munca politică de ia om Petrila acelaşi timp, membrii ?omitelu Teiuş — Coşlariu
planului. Faptul că instructorul terito­ toate, din care cauză în activitatea zatorice elaborate de conducerea ex’pioa- Ia om, prin convorbirile pe care ei le

rial a intrat des în mină, s-a docu­ acestora există încă unele lipsuri. Ast­ tării. Pentru cunoaşterea acestor mă­ organizează, au adus o importantă con. O ORGANIZAŢIE DE BAZA
mentat asupra situaţiei concrete de fel, munca cu activul fără de partid suri, prin organizaţiile de bază s-a -t.ribnţie la" antrenarea în întrecerea so­
acolo i-a permis acestuia să poată yeni este nesatisfăcătcare. Mai sînt lipsuri asigurat prelucrarea lor în faţa în­ cialistă a unui număr de peste 2.000

cu propuneri preţioase în faţa orga­ şi în privinţa educării candidaţilor, în tregului colectiv âl minei. muncitori din subteran. Printre a- CU ACTIVITATE RODNICĂ
nizaţiei de partid şi a conducerii mi­ munca politică de masă, mai ales la Periodio,. comitetul de partid şi or-: gitatori se găsesc mineri fruntaşi ca
nei în scopul îmbunătăţirii muncii. construcţii. De asemenea sînt unele ca­ Gh. Micheev ş.i Nicolae Păsărică, teh;
ganizaţiile de bază analizează telul cum

Instructorul teritorial de la Uricani, zuri cînd nu se urmăreşte suficient în­ conducerea tehnico-administrativă a ex­ nicieni ca Gh. Cenaru sau ingineri ca La o exploatare minieră sectorul elec­ iăţit activitatea in ullţma perioadă. La producţie şi în activitatea obştească,
tov. Bido Augusţin, s-a ocupat îndea­ deplinirea hotărîrilor luate. ploatării se preocupă de îndeplinirea a- Liviu Felea, Emil Muru şi alţii. tromecanic are un rol deosebit de această îmbunătăţire a contribuit în cum sînt tov. losif Gothar, loan La-
proape de organizaţia de partid în ve­ numitor indici ai planului, propunînd important în buna desfăşurare a pro­ mare măsură munca desfăşurată de or­ zăr, Alexandru Ileş şi mulţi alţii. A-
derea desfăşurării muncii politice pen­ Obiectivul principal al muncii noas­ măsurile necesare pentru înlăturarea • Pe lîngă munca desfăşurată de agi­ cesului de producţie. De multe ori re. ganizaţia de bază P.M.R. de aici. Pe ceştia ajută în mod concret organi­
tru mobilizarea colectivului minei la tre cu instructorii este dezvoltarea cu­ unor lipsuri semnalate. tatori, comitetul de partid şi organi­ zultaiele muncii minerilor depind de drept cuvînt această organizaţie este zaţia de partid la înfăptuirea sarcini­
îndeplinirea planului de producţie. Da­ noştinţelor lor teoretice şi practice, ri­ zaţiile de bază au folosit .cu succes felul cum îşi duce activitatea acest considerată astăzi ca cea mai bună de lor ce-i stau în faţă. Organizaţia de
torită bunei organizări a muncii, în dicarea la un nivel tot mai înalt al Merită a fi scos în evidenţă faptul şi alté forme ale muncii1 politice de sector. Asigurarea energiei 'electrice, la exploatarea minieră Lupeni. lată bază se sprijină în mod real pe aeil*
prezent, mina Uricani este fruntaşă activităţii lor generale, determinarea că în fruntea luptei pentru obţinerea masă. In scopul popularizării rezulta­ şi pneumatice, buna funcţionare a u- cîteva fapte care dovedesc pe deplin val fără de partid, se consultă in re­
pe întreaga Vale a Jiului. unei îmbunătăţiri calitative a muncii unor cantităţi cît mai mari de cărbune, telor obţinute de fruntaşii întrecerii so­ tilafehr şi a maşinilor suit condiţio­ acest lucru. zolvarea multor probleme, se preocupă
de partid în toate organizaţiile de mai bun şi mai ieftin, s-au situat în­ cialiste, la gazeta de perete apar ma­ nate de munca colectivului sectorului cu grifă de educarea lui. ’Aşa se face
Instructorii teritoriali rezolvă cu com­ bază de care aceştia răspund. totdeauna membrii şi candidaţii de par­ teriale care oglindesc munca desfăşu­ electro-mecanic. Biroul organizaţiei de bază se pred- că din rînduriie activului fără de par­
petenţă cea mai mare parte a proble­ tid. Tovarăşi c a : Gh. Neagti, Franciso rată de aceştia, metodele folosite de cupă de pregătirea temeinică a adună­ tid, cei mai buni tovarăşi au fost pri.
melor ce se ridică în faţa lor. S a ALEXANDRU PLIC Sectorul electromecanic de la ex­ rilor generale, d’ e alegerea celor mai miţi în rînduriie candidaţilor de par­
ajuns la aceasta datorită pregătirii şi secretar al Comitetului raional Bartha, Mihai ‘Ştefan, Vasile Sidorov, ei şi combat în acelaşi timp atitudi­ ploatarea minieră Lupeni şi-a îmbună- importante probleme care să fie discu­
Cornel Cenuşe, Iuliu Borca, Pamfil
de partid Petroşani nile de indisciplină' sau lipsa de gri-

tate, Aşa de pildă, In ultimele adunări tid. Numai în acest an de pildă, or-

In ultinuil timp, Comitetul de par­ ii i‘ . gejierafe< s-a aitaliza[ţ mţtnca comiteliilui .ganizaţia de bază a priinit 28 candi­
tid şi organizaţiile de bază de la u- şmdical de secţie asupra felului cum daţi de partid, lucru care dovedeşte că
zina „Victoria” Călan au obţinut numărul celor primiţi în rînduriie acesla munceşte pentru antrenarea tu­ se munceşte bine şi în ceea ce priveşte
succese importante pe linia primirii candidaţilor-şi a ţnembrilor de partid’ turor muncitorilor ’în întrecerea socia­ întărirea nodurilor organizaţiei.
de noi membri şi candidaţi de par­ a crescut simţitor. Cele mai bune listă. S-a analizat de asemenea cum
tid. In scopul cunoaşterii acestor re­ Cu sprijinul membrilor de partid,
alizări . şi pentru generalizarea me­ ;rezultate le-au obţinut organizaţiile' | • ase - preocupă conducerea, sectorului de candidaţii, în marea tor majoriiaie, se
todelor bune folosite în această direc­ pregătesc iemeinic pentru a intra în
ţie de către organizaţiile de partid de sarcină de mare răspundere de» bază nr. I şi 2 de la turnătorie, ia reducerii' preţului de cost, de rînduriie membrilor de partid. Celor
aici redăm cîteva aspecte ale mun­ care au desfăşurat o activitate rodnică
cii tor relatate de tov. lacob Ladis- de la furnale, de la semico’cserie şi creşterea proctuctivilăţii muncii etc. A. pe linie de producţie şi pe linie obş­
Iau, secretarul comitetului de partid. tească, au crescut din punot de vedere
!de. Ia transporturi. Rezultatele nu rie naliţînd aceste probleme, adunarea ge­ politic, organizaţia de bază a hotărit
— Am vrea să cunoaştem cauzele să le reducă stagiul de candidatură.
pentru care munca de primire de can­ zat într-o şedinţă de comitet, la care 0 metodă care a dat rezultate a fost ducţie, din rîndul membrilor activului ’mulţumesc însă. Cu (oală strădania nerală a propus în acelaşi timp şi In ultimul timp le-a fost redus stagiul
didaţi şi noi membri de partid şe au participat membrii tuturor birou­ şi aceea că în adunările generale fără de partid şi mai ales din rîn­ tov. Andrei Sereş, Anton Duban, Dă-
desfăşura anevoios în trecut. rilor organizaţiilor de bază, felul ale organizaţiilor de bază în care se dul tinerilor utemişti. noastră, avem încă organizaţii de măsuri corespunzătoare pentru înlătu­ nilă Matei şi Alexandru Fecior, fruntaşi
cum se desfăşoară munca politică discută cererile telor care solicită a în producţie.
— Ar fi greşit să nu recunoaştem pentru primirea de •candidaţi şi noi fi primiţi în rînduriie candidaţilor — Aţi afirmat că majoritatea can­ bază unde munca politică pentru pri­ rarea lipsurilor, pentru îmbunătăţirea
că şi îp trecut am. obţinut unele re­ membri de partid. Gu acest prilej, de partid au fost invitaţi tovarăşi din didaţilor primiţi prpvin din rîndul ti­ Trebuie subliniat şi faptul că orga­
zultate în această muncă. De la re­ am constatat că în general, toate nerilor. Puteţi să ne spuneţi cum aţi mirea de noi membri şi candţdaţi de mwicii. Merită aienţie şi faplul că or­ nizaţia de bază nu neglijează nici pro­
deschiderea porţilor partidului şi pină organizaţiile de bază, (excepţie făcînd activul fără de partid. Lcest lucru a controlat şi ajutat munca in rînduriie blemele muncii de propagandă şi agi­
la sfîrşitul anului 1956 noi am primit cele de la turnătorie şi furnale), ajutat, după părerea mea, ca oamenii tineretului ? partid se desfăşoară slab. Este vorba ganizaţia de bază urmăreşte îndea­
un număr de 209 candidaţi de par­ munceau slab pe aceasţă linje. Şi, să cunoască şi mai bine modul în
tid. Cea mai mare parte dintre aceş­ cum era şi firesc, rezultatele erau care trebuie să se pregătească, pen- _ p ornind'!de la ide&a că tinere. de organizaţiile de bază de la secţiile proape felul cum sînt puse în aplicare
tia • sînt muncitori şi posedă acele nosatisfăcătoare.
calităţi ce trebuie să-l caracterizeze tul constituie un izvor principal de electrică şi montaj. Aici, deşi sînt propunerile făcutş, frăgînd la răspun­
pe un copiunist. Compoziţia mun­ cadre, noi am luat cîteva măsuri po­
citorească se ridica atunci *la apro litice pentru educarea lui. Atn orga­ posibilităţi, nţimărul celor primiţi este dere pe cei vinovaţi de neexecutare —
Ximativ 75 la sută. Totuşi, faţă de nizat, de pildă, întîlniri între comu­
posibilităţile pe care le aveam, nu- niştii vîrsţnipi şi tineri. Su acest cu totul nesatisfăcător. Pentru a îm­ atunci cînd e cazul.
mărql candidaţilor primiţi era încă prilej tovarăşi ca Adolf ©ruker şi
mic. Cauza ? O muncă politică slab Gheorghe Szabo au vorbit utopiştilor bunătăţi activitatea acestor organb Un fapt pozitiv în activitatea aces­
organizată şi mai ales o preocupa­ despre trecutul glorios de luptă al
re insuficientă atît din partea comite­ partidului, despre drepturile şi obliga­ zaţji am luat hotărîrea ca o perioadă tei organizaţii de. bază este acela că
tului de partid cît şi a organizaţiilor ţiunile pe care le au comuniştii şi
de bază. Pentru înlăturarea neajunsurilor Convorbire cu tov. despre gloriosul Gomsomol al Uniu­ mai îndelungată de timp să muncim tuturor membrilor şi candidaţilor de taţie. In acest an au fost cuprinşi in
setpnalale, în acea şedinţă am luat IACOB LADISLAU - nii Sovietice. în aceste organizaţii de bază, să le partid le-au fosi repartizate sarcini învăţămîntul de partid, ioţi membrii şi
— Puteţi să ne relataţi pe scurt hotărîri concrete merţite să învioreze secretarul Comitetului
cum s-a îmbunătăţit munca de pri­ activitatea organizaţiilor de bază în de partid de la uzina De asemenea, la aproape tealc adu­ ajulăm mai mult. Atenţia ncastră va concrete, controiindu-se in mod siste­ candidaţii de partid. Pentru viitorul an
mire în partid şi ce metode aţi folo­ privinţa primirii de noi membri şi nările generale ale organizaţiei de
sit în acest scop? candidaţi de partid. Am indicat tu­ „Victoria“ Călan bază U.T.M., participă cîte un mem­ fi îndreptată înspre a face ca fiecare matic îndeplinirea lor. Periodic, în şcolar, s-a terminat recrutarea şi în­
turor birourilor organizaţiilor de bază bru al comitetului de partid, care a-
— Vreau să arăt în primul rînd să analizeze la rîndul lor în adunări tru a putea deveni candidaţi de jută Ia desfăşurarea lucrărilor aces- comunist din aceste organizaţii să adunările generale, . membrii şi can­ cadrarea membrilor şi caiulidaţiior de
că munca noastră în această direc­ generale (podul cpm s-au ocupat co­ partid.
ţie s-a îmbunătăţit cam de la încc- muniştii de pregătirea şi educarea j0''3 î' d3 îndrumări practice de fe- simtă răspunderea personală pentru didaţii de partid prezintă scurle infor­ partid în învâţămînt, selecţionîndu-se
pulul anului 1957. Atunci, s-a anali- muncitorilor — în scopul atragerii lor — Ciţi candidaţi de partid au fost ?ul cum tinerii trebuie sa se pregă-
în partid. Ceea ce cred. că a contri­ primiţi din anul 1957 şi pînă în pre­ tească pentru a deveni candidaţi de îmburiătăţirea compoziţiei sociale a mări despre modul cum s-a achitat de si propagandiştii care vor conduce ac­
buit la obţinerea succeselor înregis­ zent ? partid.
trate, începînd din anul 1957, a fost partidului. In acest feb cred că în sarcinile ce le-au fost încredinţate. A- tivitatea cercurilor şi cursurilor.
şi faptul că, la indicaţia noastră, — Acesta este cel mai uşor lucru — Ce ne-aţi putea spune îu legă­
organizaţiile de bază şi-au îndreptat de relatat. De la 1 ianuarie 1957 şi scurt timp şi aceste organizaţii de ceastă formă de control asupra înde­ Cele ciieva aspecte ale activităţii or­
atenţia îndeosebi s--p-r--e---m---u-n--ciiit«o,r:i.i ca- pînă în prezent ău.fost primiţi217poj tură cu munca de viitor a comite­
re lucrează nemijlocit în producţie, candidaţi dieu p- a'rStidJ, ceea ce îLns.e.a. _m:n_ăi bază vor ajunge Ia nivelul celorlalte plinirii sarcinilor s.a dovedit eficace, ganizaţiei de bază din sectorul electro.
fruntaşi în îndeplinirea sarcinilor de că în medie, lunar au fost primiţi tului de partid ?
producţie şi în activitatea obştească peste 15 oandidaţi de partid. Socotesc Pot să mai adaug că pentru viitor ea contribuind la creşterea simţului de mecanic al Exploatării miniere Lupeni
şi au încrediriţat comuniştilor sarcina că merită atenţie şi faptul că în pre- — Am afirmat că în ultima vreme ne-am propus să ne intensificăm şi răspundere al fiecărui membru şi can­ demonstrează că aici s-au obţinut suc­
de a se ocupa de ridicarea nivelu- zent peste 98 la sută din cei primiţi mai mult eforturile în direcţia educă­ didai de partid. cese importante. Cu ioaie acestea însă,
provin din rînduriie muncitorilor frun- rii candidaţilor de partid, deoarece mai există unele lipsuri. Unii membri
în aceasţă muncă avem încă unele Iată cîteva exemple de felul cum sînt ai biroului ca iov. Mihai Uliu se sus­
lipsuri. repartizate sarcinile. Tov. Nemeş Gas­ trag de la îndeplinirea sarcinilor, nu
par răspunde de munca U.T.M., tov. Iii piă pentru a justifica încrederea ce
Sînt convins că prin ajutorii] ce-1 Biro Miliai de munca A.R.L.U.S., iov. le-a fost acordată prin alegerea lor in
primim din partea Coţqjtetuluj raional Teodor Barbu face parte din colecti­ biroul organizaţiei de bază. Faţă de a-
de partid Hunedoara, votn obţipe noi vul de redacţie al gazetei de perete, iov. ceastă atitudine considerăm că şi Co-
succese în munca de primire în par­ Kertesz Remus răspunde de difuzarea miieiul de partid ai minei Lupeni tre­
tid a cefor mai înaintaţi muncitori, presei. Alţi membri şi candidaţi de par­ buie să ia poziţie, cunoscind că prin
tid au sarcini pe linie de producţie sau activizarea tuturor membrilor de partid
fruq'nşi în producţie; oameni care fac parte din coelctivul de agitatori.

luptă din toate puterile pentru înfăp­ Pe lingă organizaţia de bază s-a ta îndeplinirea sarcinilor se pot obţine

lui politic şi profesional al acestora, iaşi, care lucrează nemijlocit în pro- tuirea hotărîrilor partidului. c¦r'"e'“a“tţîîfucni activ fără de partid compus rpzuilate şi mai bune.

'peste 90 de muncitori fruntaşi in P. UNGUR