Page 65 - 1958-07

P ROI. F.TARI DJN TO ATF. ŢA RILE, UNIŢI-VA

C I T i Ţ i IN PAG. IV 8

8

• Opinia publică din toate {urile g

condamnă agresiunea imperialistă 8

din Orientul arab.

o

• La Washington: Tratative pen-g

tru coordonare^ !agresiunii în Oii- 8

entul arab. 8

8

• Şedinţa extraordinară a Came- c8
rei Comunelor. g

Anul X Nr. 1115 Sîmbătă 19 iulie 1958 > V 4 pagini 20 bani • In Consiliul de Securitate: Im­
perialiştii încearcă să obţină lega­
lizarea agresiunii lor în Orientul
arab.

• Amnistierea deţinuţilor poli-
tici din Irak.

• Activitate intensă ta baza ame­
ricană de lingă Neapole.

• In faţa hărţii: IRAK

LA SECER IŞ » Mersul lucrărilor de recoltare • Cipru — bază pentru invada­ Tînărul strungar Adolf Schmidt lucrează la atelierul de în­
ţ în gospodăriile de stat torii imperialişti. treţinere al fabricii „1 Mai“ din Petreşti. El este mult apreciat
» de tovarăşii lui, pentru faptul că lună de lună îşi depăşeşte
E cald. înăbuşitor ele cald. Din primele zile, cină griul t fj§ Un număr de frei gospodării de sfat au ferminaf • Schimb de focuri între solda­ norma de lucru şi execută lucrări de bună calitate.
ţii americani şi insurgenţii libanezi.
Ce bine ar !i ca pe o astfel de a dat in pirgă şi era aşteptată » secerişul gg G. A. S. Câlan a terminat ireierişul H La IN FOTO: strungarul Adolt Schmidt, executînd o' piesă Ia
lOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO.^
I strung.
căldură să poţi sta la umbră, încă combina S.M.T.-uliii, ei i

să te laşi cuprins de toropeala nu au stat la odihnă, ci au f secţ»ia G.A.S. Clinic s-au realizat în medie 2.300 kg. Buni oamenii — bune salariile
după-amieziior de iulie. In toi muncit din toate puterile, reu­ ? orz la ha.
întinsul cîmpului, printre la­ şind ca intr-un timp scurt să f
nurile aurii, au răsărit peste recolteze întinse holde de grîu. ¦ Gospodăriile de stat din Cli­ In prezent se treieră ultimii
nic, Apoldu de Sus şi Lăpuşnic snopi de grîu care au mai ră­
noapte, flori albe ce unduiau Cu primele boabe pe care le ţ au terminat secerişul încă la în­ mas netreieraţi la secţia din Căldură toridă. De sus se cer­ printre furnale. Căutăm un om bilitate şi. salarii. Ei au state­
vor treiera s-au hotării să şi a- t ceputul acestei săptămini. In a- Leşnic. ne continuu, ca printr-o sită dea­ şi sîntem hotărîţi să-l găsim, le de plată şi vă puteţi convin­
intr-o mişcare ritmică. Sînt că­ I ceste gospodării se desfăşoară să, un praf fin, negru. Miinile, să-l vedem la lucru cu orice ge.
măşile ţăranilor ce seceră um- cliite datoriile către siat şi » în prezent din plin treierişul. La G.A.S. Petreşti şi Orăştie faţa capătă o culoare gri închis. preţ. Întrebăm in stingă şi in
plind timpul şi zările moleşi­ S.M.T., căci, uitasem să vă Gospodăria de stat din Căian dreapta şi pină la urmă dăm de Propunerea lui Mîtcă ne în­
s-a situat fruntaşă pe regiune in secerişul se va termina pină Pe deasupra, din toate el. viorează ca. un duş rece. Ii strin-
te, cu freamătul viu al muncii. spun, ei au contractat cu statul această campanie, terminind de la sfirşitul acestei săptămini. părţile, un zgom ot tare, in­ gem. mîna, ii urâm succese şl
treierat întreaga recoltă de pă- Treierişul nu mai constituie o sistent, loveşte cu brutali­ — Ilie Mîtcă mă cheamă. plecăm la contabilitate. Intr-o
Peste tot, cit vedeam cu o- peste 3.000 kg. grîu. problemă in aceste gospodării, tate şi mereu, timpanele Prim-topitor...
ioase din acest an. Muncitorii deoarece cea mai mare parte a bietelor noastre urechi. Furna- clădire alăturea cu şirul furna­
cilii, licăreau seceri, luceau Frumoasele realizări ce au din această gospodărie sînt a- păioaseîor s-au recoltat cu com­ liştii ne privesc, unii cu compă­ Bucuroşi ne recomandăm re­ lelor, urcăm la etaj. Găsim bi­
proape gata şi cu dezmiriştitui. binele. timire, alţii işi zimbesc ironic. pede şi-l rugăm să-şi continue rou! şi intrăm in el cu bucuria
coase şi se mişcau domo! uri­ fost obţinute aici de o mină de Treierişul a fost terminat zilele lucrul. cu care intră un călător al Sa-
trecute şi la secţia G.A.S. din Cele mai mult rămase în ur­ Pentru ei, totul e normal, harei în prima oază întâlnită în
aşele combine, ce inghifeau cu oameni dârzi şi hotărî ii să în­ Clinic, raionul Sebeş. La aceas­ — Păi, lucrez şi acum... cale. Un tînăr binevoitor, np
tă secţie s-a realizat o producţie mă sînt gospodăriile de stat din lotul se desfăşoară aşa cum Ne privim miraţi. Omul se serveşte cu scaune, apoi desfa­
lăcomie mii de spice lăsind in vingă, de oameni ca Silaglii medie de 2.300 kg. orz la ha. Sintămăria-Orlea, Boz şi Alba. plimba pe platforma furnalului ce statele de plată.
Şi aceste gospodării de stat vor trebuie. Nu ne lăsăm nici tind Fam întîlnit. Axa lucru...
urma lor o mirişte goală şi Nicolae şi solia sa luiiana ca In curind termină treierişul şi trebui să pună în mişcare toa­ ¦— Notaţi. In luna iunie...
gospodăria de stat din Lăpuşnic. te forţele pentru a termina cit noi. Ne facem că nu simţim Mîtcă ne priveşte şi el curios. Notăm rep ed e: Ilie Mîtcă
căpiţe de paie. baci Gheza şi soţia sa luiiana, mai repede strinsul recoltei din Apoi, probabil văzind că sîntem 1.542 lei, loan Ghiroşca 1.498
acest an. nici căldura, nici pulberea fină cam novici în ale furnalului ne lei, Alexandru ITăjdăţeanu 1.588
Primul popas de ciobanul gospodăriei Matei lămureşte: Iei, Avram Culda 1.483 lei..-.
ITitter, care după ce-şi termină de minereu şi cocs care se li­ — Ăştia toţi sînt prim-topi­
peşte mereu de trupurile noastre — Acum, prea mult de lucru tori, ne informează tânărul. Să
Primul popas l-am făcut la treburile la stînă dă fuga îm­ n-avem. noi furnaliştii. Fonta se vă dau acum cţiva topitori.
G.A.C. „Alexandru Petofi" din preună cu soţia sa Ana să dea asudate şi ne strecurăm mai de­ topeşte, rinele sînt gata. Acum
Oieidea. In ograda mare, um­ ajutor la recoltat. Aşa mai suit parte printre rinele încinse şi urmărim doar procesul de to­ Notăm, din n o u : Emil Hăuli-
broasă, a gospodăriei, rn-a in- şi Nagij Sigismund şi Vilma că 1.338 lei, Dumitru Duca 1.306
lei, Remus Hriţcu 1.267 lei...
timpinat o fală blondă cam de Vass şi preşedintele Gheza

vreo 18 ani. Era I. Vass, fiica Vass care arată încă destul de

preşedintelui Gheza Vass. tânăr, cu toate că are peste 50

Nil după mult timp sosi şi de ani şi a crescut 8 copii din

preşedintele. Cum tocmai se care unii şi-au întemeiat deja

pregătea să plece pe timp, Fain cămine proprii.

insolit. Din vorbă în vorbă, Începusem seri cunosc şi mă

aflai multe lucruri despre a- simţeam bine în mijlocul lor,

ceasta gospodărie care a îm­ dar timpul trecea şi trebuia să

plinit de curînd virsta ie 5 mai bat încă un drum destul CINSTESC ZIUA LOR pire. Cinci evacuăm zgura sau — Vreţi şi de la întreţinere ?
ani. 18 familii, de ţărani mun­ de lung, de aceea mi-am luat descărcăm fonta, alunei să ne Pofti i : Teodor Flagea, lăcătuş,
citori şi-au adunai laolaltă cele rămas bun de la aceşti oameni vedeţi. Şapte sudori nu ne a- 1.311 lei, loan Dălîndă, electrici­

peste 45 ha. teren arabil şi au harnici şi am pornit mai d e­ jung... an, 1.298 lei, loachim Mihăiles-

început să-l muncească 'hnpre parte. In fruntea întrecerii angaj: meniul luat. Pină in moine dul Sîntem lămuriţi. II întrebăm : cu, apaductier, 1.243 lei, Ghe­
de !aţă cl au depăşit angajamentul — Eşti fruntaş tovarăşe Mît- orghe Scutaru, lăcătuş, 1.298
ună, smulgind păminhilui roa­ Al doilea popas Harnicii mineri ai Văii Jiului în- şi maistru din sector şi au luat unele ~că? lei...
de din ce in ce mai bogate. măsuri pentru asigurarea creşterii

Secretul prosperităţii lor nu Intr-un târziu am ajuns la tîmpină ziua lor şi ziua de 23 August, cu 3.9'n tone de cărbune 7st aici s-a producţiei. Ga urmare, în luna iunie, — Sînt. Ne-am înşelat. Credeam, că
cu succese înseninate in muncă. Des- (.'.im o productivităţi de 0,990 tone sectorul II a reuşit să extragă 531 — Şi cit tiştigi pe lună ? biroul contabilităţii ne va primi
e greu de aflat. Este însăşi Mihalţ, unde m-a întâmpinat îăşurînd larg întrecerea socialistă, mi­ pe post. tone de cărbune peste plan, iar în 15 — Peste 1.500 lei. cu răcoare. Dar stăm de numai 5
hărnicia, munca lor pl.nă de
TOMA P.El«E
zile din luna aceasta, 350 tone de căr­ — întotdeauna ?
avînt şi de abnegaţie pentru (Continuare în pag. 2-a) nerii extrag în fiecare zi zeci de tone Succesele obţinute pină acum con­ bune în afara planului. — In fiecare lună. minute şi cămăşile sînt ude pe
cauza comună. de cărbune peste, prevederile ptanuiui. stituie o garanţie sigură că minerii din tot spatele. Căldura, din birou

hrQ* Q.. •î*»#»•<•••¦>©••«••• i rt«. •«.»«. I«. a. •« La această muncă însufleţită, partici­ Uricani vor munci şi în ’viilor'ou ace­ Brigăzi fruntaşe în această perioa­ Frumos salariu. Dacă ne gin- e mai tăcută, mai insistentă si

Sscsrişul s-a terminat, aria e pregătită, pă în mare măsură inginerii şi teh­ eaşi însufleţire pentru a da cit mai dă s-au dovedit a fi cele conduse de dim şi la toate celelalte înles­ mai insuportabilă. Mai bine-i ar
nicieni, conducerile minelor şi sectoa­ mult cărbune patriei. Sinlem siguri că Ştefan Gantz şi Gheorghe Danciu. niri (locuinţe, dispensar medi­ fară. Acolo măcar ştii de ce
r batoză nu-ca-n palmă relor, care intervin imediat cînd apar Ui următoarele zile, colectivul acestei cal, club, creşă, şcoli gratuite, transpiri. Ieşim, şi coborîm. Ne
unele defecţiuni tehnice şi care asigi.- • mine uşi va reînnoi angajamentul, Un im portant succes gândim la oameni şi la salarii.
Iot comuna Dobra se seceră în ieratului. Dar cu ce să începi ră o bună aprovizionare a abatajelor pentru ca în permanenţă să existe un lot ce s-a făcut in Hunedoara), Buni şi oamenii, bune şi sala­
prezent ultimele suprafeţe cul­ dacă batoză nu-i ca-n palmă?. cu materialele necesare si cu vagone- stimulent mobilizator in întrecerea Colectivul minei Lonea, după n-avem decît sa ne dorim o
tivate cu păioase. întovărăşirea Au tot aşteptat intovărăşiţii ca te goale. pentru titlul de exploatare ţruntaşă pe ce a analizat posibilităţile pe muncă asemănătoare. riile. Aşa şi trebuie. Muncă mul­
din satul Abucea a terminat se­ doar, doar, S.M.T. Orăştie se va bazin. care le avea, s-a angajat ca în tă şi de calitate, răsplată cores­
Astfel, colectivul minei Uricani, în cinstea Zilei minerului să extra­ — Şi zici că-ţi ajung banii punzătoare.
prima jumătate a acestei luni a în­ Din nou în frunte gă 5.000 tone de cărbune peste ăştia pentru o lună de zile ?
deplinit planul în proporţie de 121,7 Ne-am înviorat. Intrăm, din
— Gîteodată ¦îmi mai şi râr
mîn.

cerişul in ziua de 16 iulie. Cu o gîtidi să le trimită batoza plani­ lă sută. In felul acesta Tinerii din Atunci cînd un sector este ajutat în prevederile planului. Pină la Zi­ Căldura (n e aflăm in apropi­ nou printre furnale şi furnalişti.
zi în urmă au terminat de se­ ficată. De la sfat s-au dat tele­ Uricani se menţin în fruntea întrecerii permanenţă şi cu perseverenţă, rezul­ ua minerului mai sînt cîteva erea unei rine />e care se scur­ Acum chiar că nu mai dăm a-
cerat şi ţăranii muncitori cu foane, s-a urgentat trimiterea socialiste pe bazinul carbonifer al Văii tatele nu întîrzie să se arate. Aşa s-a săptămini. Minerii din Lonea ge zgura fluidă), o simţim pină tenţie căldurii, sudorii, şi prafu­
gospodării individuale. In acest batozei. De la S.M.T." Orăştie Jiului. întîmplaf şi fa sectorul II al minei însă şi-au îndeplinit de pe acum in oase. Mîtcă de fel. El n-are lui. Glumim, stăm de vorbă cu
sat a început acum treierişul. s-au făcut promisiuni, au fost angajamentul luat. sudoare nici pe faţă. Jinduim furnaliştii. Asistăm la o descăr­
Rezultate bune au obţinut în aceeaşi
întovărăşirile din Dobra şi Stre- date asigurări. Promisiunile ce­ perioadă şi minerii de la Lenea, care Vulcan oare a mers slab cîteva luni care. Privelişte neasemuită, e-
Acest important succes, se da- după o adiere de vtnt.
tea termină de asemenea sece­ lor de la S.M.T. au rămas însă au extras peste plan 1.667 tone de îri şir. Ge! care a dat un ajutor pre­ toreşte faptului că toate sectoa­
rişul în cel mult două zile. — Şi mai sînt furnalişti care moţionantă. Plecăm, cu regret.

vorbe goale, iar intovărăşiţii cărbune. La Vulcan, deş: nu s-au în­ ţios acestui sector a fost comitetul de rele minei dau cărbune peste primesc aşa salarii mari ? Furnaliştii sînt oameni aspri,

Două brigăzi din cadrul în­ din Dobra aşteaptă, aşteaptă registrat mari depăşiri, colectivul mi­ partid al minei. Tovarăşii din comitet plan. In fruntea întrecerii so­ — Destui. Dacă vreţi să ştiţi dar cit de bravi!

tovărăşirii agricole din Dobra zadarnic. In faţa acestei situaţii nei a reuşit să îndepli îească planul ou stat de vorbă cu fiecare brigadier cialiste, se află sectorul V. mai precis, duceţi.-vă la conta- GH. PAVEL'

au terminat secerişul de mai se naşte o întrebare firească: în proporţie de 100,7 la sută.
multe zile. După terminarea se­
cerişului, întovărăşiţi-; din cele Ce fac oare tovarăşii de la Cu angajamentul depăşit Ziua de lucru nu începuse încă. ÎN TRECERE ce, 29 la reparaţii curente şi 5 va­
două brigăzi, au făcut pregăti­ S.M.T. Orăştie ? Cînd au de Zgomotul, care de obicei foaia ziua goane la reparaţii capitale. Cifre im­
rile pentru a începe imediat gînd să trimită batoza pentru ca Cu cileva luni in urmă, minerii de pluteşte nestingherit prin iot ateli­ şedinţe operative, oamenii dădură să Partida lui lo m Viad numără 30 presionante, cu care oricine se poate
treierişul. Au amenajat aria, că­ intovărăşiţii din Dobra să poa­ la Uricani s-au angajat ca în cinstea plece. Dar un semn a lui loan Viad, de oameni. Este cea mai mare parti­ mladei. laiă de ce, şi în partida lui
ruţele au început să transporte zilei de 23 August să dea patriei 5.500 erul, mai slăiea pitii prin ungherele îi reţinu. dă din secţia vagoane. Cea mai ma­ loan Viad, munca se desfăşoară în-
griul pe arie unde este clădit în tă începe treierişul ? Să sperăm tone dc cărbune peste plan şi să spo­ halci, gaia să-şi înceapă joaca, o- ir-un ritm rapid.
stoguri. Urmează începerea tre­ că răspunsul la aceste întrebări rească simţitor productivitatea mun­ dată ou intrarea primului muncitor.
va li dat prin trimiterea urgentă cii. Chiar de la început, minerii de Razele soarelui abia răsărit, işi fă­ — Şi-apoi, mai sîntem şi In peri­
a batozei. aici au muncit bine pentru a respecta ceau plimbarea de dimineaţă, cerce- oada de vară — spunea loan Viad —

Und parcă vagoanele ridicate de pe — Măi băieţi, se apropie 23 Au­ re, dar şi cea mai bună. De 6 ani cînd ţăranii muncitori sfrîng recolta

osii, pe cele care lînjeau dună vop­ gust. Vă ştiu inimoşi şi harnici, Ce este mereu fruntaşă pe secţie. Mun­ de grîu, iar cerealele contractate cu

sitori si pe cele deja gata, care aş­ ziceţi, îl cinstim aşa cum se cuvine? citorii nu lipsesc niciodată fără mo­ statul, trebuie transportate în ":agn-

teptau nerăbdătoare să zburde pe — Mat încape vorbă/ — răspun­ tive de la lucru, îşi depăşesc zii: ic zii si silozuri. Un vagon mai mult

nesjirşita cale !erată. Liniştea era seră „băieţii". normele, se ajută ca să le transporte mai repede, esie

deplină... Se gîndiseră şi între ei, împart întotdeauna bine venii.

Deodată însă, cineva a păşit sprin­ ei la arest lucru, bucuriile şi greută­ E greu să descrii muncă ă trei­
ten în hală. Odaiă cu ei, apoi cu cei aşa că propune­ ţile ca maţii. Sec­ zeci de oameni şi încă dintre cei mai
ce l-au urmai, zgomotul a prins să rea lui Viad ju ţia de vagoane a harnici aflaţi în întrecere. Sn »orbeşti
se trezească. Pesle cileva minute, primită cu bucu­ mai Intîi despre ¦niturile pi care le

păcăniiul sacadat al ciocanelor de rie. începură din încheiat primul se­ baie Alexandru Stcinciu, n u despre

nituit, scrişnelul pilelor şi murmurul foaie părţile pro- mestru al anului ţapiul că loan Munteanu şi-a aiu rs
înfundat al compresoareior, au pus punerile. ¦ ¦ cu 26 vagoane, re­ meşterul în ridicarea cil Vinciul a
siăpînire pe iot atelierul. Începea o vizii periodice, peste plan, cu 56 vagonului... Să vorbeşti /?pini despre
zi obişnuită de lucru, Ia secţia va­ — Ei, nu toţi deodată — . îi mus­ vagoane, reparaţii curente, în, ajara iinărui Dumitru Salin, sau T itu . Bar­
goane a Atelierelor C.F.R. din Si- tră loan Viad, dar se vedea de pe sarcinilor şi cu planul la reparaţii bu, care se bucură de aceiaşi pre­
msria. faţă, că inima lui e plină de bucurie. capitale realizai in întregime. Dc ase­ ţuire din partea bătrînulul . lean
menea, î n . ce priveşte .'calitatea re­ Viacl...
!oan Viad, şeful partidei de 'lăcă­ Unul a propus una, altul alia. Ri­
nă la urmă, angajamentul partidei

tuşi, un om în vîrsiă, dar încă în s-a concretizat: un vagon, revizie paraţiilor, acestea s-au făcui irepro­ Despre cine să .scrii mat Iritli 7 .
putere, cu firişoare argintii pe ia periodică, pesle pian. şabil. Nu degeaba, din 1953, secţia Şi în iim.p ce gîndurile caută ie­
Umple şi cu o fală brăzdată ca un de vagoane din Simeria este, singura şire din această situaţie, soarele, care
răboj, împărţea sarcinile pentru fie­ Lileva clipe după aceea, fiecare se ajunsese sus pe bolta cerului, pri­
care om al partidei. afin la locul de muncă. Ciocanul de pe ţară care nu are nici un vagon vea prin ferestrele mari ale halei şi
căzut în termenul de garanţie. La
nituit, ciocanul de mină, pila, vin­

— Tu, Alexandru Stanciu, îţi iei ciul, caprele de lemn, ioale sculele, aceste succese, şi partida Iul loan se minuna. Vagoanele,- care teri se

cei patru oameni ai iăi şi începeţi îşi găsiră întrebuinţare în miinile Viad a avut o pondere mare. mai aflau ridicate pe osii, au trecui
nituitul la primul vagon. Tu, loan harnice ale ortacilor lui Viad. Acesia, Luna iulie a început sub seninul la vopsii, iar cele de la vopsii, aş­

Săbău, vei merge cu mine. Iar voi, irectl pe la fiecare, conlrolă caiitalea marii întreceri în cinstea zilei da 23 teptau să fie trimise la muncă. Mii-

Dumitru Salin, Tilu Barbu şi loan lucrului, dădu îndrumări acolo unde August. Primele ¦10 ¦zile, dovedesc ne, această hală va găsi alt peisaj,

Laminorul bluniing va intra în curînd în funcţiune. Gu acest mare agregat, Hunedoara Muntcanu, ridicaţi cu vinciul •vago­ mai erau necesare, apoi, împreună cu că muncitorii' sini hoiărîţi să-şi rea­ iar poimîine cu toiul aliui. Numai
va căpăta un profil siderurgic şi mai complect. nul dc colo. Tu... loan Săbău, trecură la un vagon nou lizeze şi să-şi întreacă angajamente­ oamenii vor rămine aceiaşi: inimoşi
sosit, pentru a vedea precis ce anu­ le. Ei au reparai în perioada amin­ şi harnici.
IN FOTO : Aspect din marea hală a laminorului de 1.000 împărţirea sarcinilor n-a durat me trebuie reparat... tită, 42 vagoane la revizii periodi­
mult. Odată cu terminarea aşa zisei P. GHEORGH1U
wwv ?\