Page 66 - 1958-07

Pag.’ 2
A crescut mare griul
colectiviştilor din G î r b o v a
Pe drumul Reciului în sus, în-
cepînd de „După vii” pînă aeolo
unde un colţ de pădure vrea să
împartă în două cîmpul, se în­
tind unduitoare în sclipiri de ra­
ze, lanuri bogate de grîu. Spice
grele au plecat Gapul spre pă-
mîriit. Paiele foşnesc în adieri
înălţînd neauzit, cînt de slavă o-
mului. A crescut mare griul «®-
lectiviştilor din Gîrbova. A a-
juns in pirgă. Mai frumos griu
aproape că nici nu se putea,
Gu mîna streaşină la ochi —¦e
greu să cuprinzi cu privirea 123
ha. de pămînt semănat cu grîu
— Ilie Gomşa, secretarul orga­
nizaţiei de partid din colectivă,
a cîntărit mîndreţea de grîu. Şi-a
umplut adîno plămînii ou aer cu­
rat şi apoi într-o răsuflare şi-a
vărsat tot aleanul strîns sub
domnia vremurilor trecute:
„Cînd am avut noi, acei care
trebuia să avem, atîta bogăţie ?
Ne-o înghiţea lacom Toma Re-
cer, bogătanul satului, la care lu­
cram in dijmă. Şi îioi ne muş-
cam buzele de foame“.
Secerători harnici
Soarele abia şi-a ridicat ca­
pul de pe perna norilor, oînd în
griul „Cenad“ au intrat coasele
colectiviştilor. Peste 120 familii
din cele 163 înscrise au fost
prezente aci la marea bătăile.
Un duduit de tractor a ţinut iso­
nul fişiitului coaselor care răs­
turnau în polog rod de grîu bo­
gat.
— Să fie cu belşug, baci-Pri-
tea 1 a urat Toma Thies lui
Nicolae Pritea, cel mai calculat
om din colectivă.
— Cu belşug o fi, că ne cu­
noaştem marfa, a venit răspun­
sul imediat.
Cu belşug şi spor este recol­
ta de pe ogoarele colectivei din
Gîrbova. Şi astea nu au venit
din senin. In fiecare zi la în­
demnul şi după exemplul comu­
niştilor din colectivă colectiviştii
au făcut tot timpul lucrări de ca­
litate. Arături adînci cu tracto­
rul, îngrăşăminte artificiale, pli-
viful buruienilor, toate la timpul
potrivit.
— Avem un grîu ca lacrima.
Constantin Moraru, un colec­
tivist harnic, nu şi-a putut stă-
pîni bucuria, după ce a „tre'e-
rat” în palmă cîteva spice smul­
se la întîmplare dintr-un snop.
Rod al muncii noastre unite,
a saşilor şi romîniior uniţi pen­
tru înfăptuirea aceluiaşi ţel
scump nouă şi tuturor care mun­
cesc la fel ca noi — a complec­
tat Ioan Crăciun.
Lucrul înainta cu spor. Cădea
paiul înalt cu spic gras la pă­
mînt. înainta în lan bogat trac­
torul care ducea după el seceră-
toarea-legătoare. Un bărbat voi­
nic, pe nume Mihai Szegsdy, stru­
nea cu dibăcie tractorul care pur­
ta după el maşina de secerai.
Ilie Comşa, secretarul de partid,
ne-a spus : Vedeţi, la noi în co­
lectivă munca este cu spor. An
de an sporesc recoltele. Creşte
bunăstarea în casele colectiviş­
tilor. Avem la îndemînă mijloa­
ce mecanizate, statul ne ajută
să rezolvăm toate lucrurile a-
• Castelul nu se vede decit cind a-
!ungi lingă el. E ascujis in desişul
Prinfre musafirii castelului din NălaJunui minunat parc. Faţada e aco­
perită cu un strat de iederă. E o
frumuseţe castelul si parcul în care putui-o face fiindcă /n-a înconjurat
zburdă copiii, şi lacul pe marginea un grup de copii.
căruia „pescarii" încearcă să înşele
peştii ce nu vor să se apropie de
undiţele improvizate. 'Am ţinut aleea,
nu mai fusesem pe aici, dar din au­
zite ştiam că duce la castel. Pe vre­
muri nu puteai vedea castelul. Era
oprit de baron. Fây Victor era nu­
mele baronului şi tot Nâlaţul îi ştia
de frică. Mi-a poueslit un moş că
pe aleile parcului patrula un paznic
înarm at; liu-ţi da inima să te »pro- Era unui blond. Gesluri la ei, ea la Victor.
ţpii. Baronul avea nasul fin, nu silr
ferea mirosul de „ţopirlan". La el
ţăranii erau ţopîrlani, buni doar să-i
lucreze moşia.
Aşa era pe-atunci.' ăcuma-i altfel.
Castelul nu mai e. al baronului, e al Ladistau, fraiele meu, care arc 10
copiilor. E împărăţia h r, a celor mici. ani şi-i pescar. Acuma-i cu undiţa
Stăpinii raiului din Nătaţ îs copiii.
Şi-s mulţi, vreo 148 şi slau clte 45
de zile. Pe urmă pleacă şi vin alţii.
Aşa-i Nâlaţul acuma, un paradis al
copiilor. 'Mulţi dintre ei au cravaie
roşii. Sînt pionieri. Parcă-s maci,
cînd se zbengu-iesc pe aleile parcului.
Nepotul redactorului
de la „Elore“
'Aveam de gînd să merg ia birou te şi atunci îi spuneţi că aţi vorbii Peirila, Iolanda Mogoş şi fraiele ei a surorilor Voichiţa şi Cornelia Mac­
dar nu. m-m mai dus. N ifi n-aş fi cu .nune. l-am promis s-o fac.
tunci cînd este ceva mai greu.
Anul trecut recolta obţinută de
noi a fost apreciabilă : 1.800 kg.
grîu la ha. Anul acesta deşi re­
colta a fost calamitată, nădăj­
duim să realizăm media la ha.
mult mai mare ca anul trecut.
Şi eu oameni ca ai noştri nu na
este deloc greu. In curînd vom
treiera. Pentru asta avem un ră­
măşag: cine va realiza mai mult,
noi ori individualii ? După oum
se văd lucrurile pînă acum, deja
am cîştigat rămăşagul. Produc­
ţie ca a noastră mai rar în ho­
tarul comunei şi chiar în jurul
ei.
O glumă la vreme
de amiază
Soarele zvirlea de sus săgeţi
de foc. Oamenii aceştia minu­
naţi, colectiviştii romîni şi saşi
din Gîrbova au tăiat grîu nu
glumă. Bine meritată odihna a
sosit. S-au strîns la umbra po­
milor de pe marginea drumului
de ţară.
— Bună-i mîncarea pe vremea
asta şi după muncă rodnică, făcu
o remarcă Terezia, nora cea har­
nică a lui Ioan Ember.
Nici aici nu s-a lăsat mai prejos
Sofia, fiica lui Simion Depner.
Aceste două exponente ale echi­
pelor care erau în întrecere pen­
tru recoltatul grîului, n-au vrut
să fie nici de data aceasta una
mai prejos decît cealaltă,
Ioan Stoian, în aşteptare, le-a
adus oamenilor aminte e vor­
bă rămasă proverbială de pe vre­
mea cînd satul era stăpînit de
2-3 bogătaşi „pînă odihniţi pu­
ţin mai strîngeţi snopii”..
Da. Aşa a fost pe vremea lui
Toma Recer şi a altora «a el,
de la care cerşeam un boţ de
mămăligă pentru o zi de mun­
că.
— Gluma asta spune multe. Şi
cei care au trăit vremurile ace­
lea ştiu cit amar cuprinde in
ea, intră în vorbă Toma Buort-
mes, preşedintele colectivei Dru­
mul socialismului”.
— Amarul ăsta l-am gustat
destul — intră în vorbă un co­
lectivist mai bătrîn. Astăzi însă
ne bucurăm de rodul pământului
care este al nostru şi pe care ni-1
lucrăm cu drag I”
Intr-adevăr colectiviştii din
Gîrbova au arătat cu prisosin­
ţă cît de dragă le este viaţa no­
uă pe care şi-o făuresc tot mai
îmbelşugat prin muncă entuzias­
tă.
Rodul bogat îl strîng la un
loc romîni şi saşi colectivişti.
Hambarele sînt pline. Creşte şi
se dezvoltă continuu gospodăria
colectivă.
Pe nesimţite timpul pentru odih­
nă s-a scurs. La marginea din jos
a lanului „După vii” s-a auzit
dip nou duduit de tractor şi fî-
şîit de coase care răsturnau spi­
ce grele, spice de aur din care
se scoate pîinea albă, multă şi
bună, pentru oamenii muncii.
Munca spornică pe ogoarele co-'
lectivei din Gîrbova se desfăşoa­
ră din plin. Belşugul sporeşte în
gospodăria colectivă şi în casele
colectiviştilor.
v M CAZAN
— Veniţi la noi la preventoriu? mai ştii, nu scăpăm cu una cu două, venit copii ai minerilor din întreaga
— Aveţi pe cineva aici?
*— Staţi mult pe la noi?
— De unde sînleţi?
La care să răspunzi întîi ? Toţi Veteranul preventoriului toriul din Nălaţ, in !ostul castel al
sini curioşi să ştie ceva. Leam făcui
semn cu mîna, s-au liniştit. Voiam
să le spun ceva.
— Ştiu eu, sînteţi ziarist!..;
M-am inors către cel care vorbise. cuviincios, s-a prezentat: Chirică Tocmai ieşiseră de la masă şi se
un om mare. A venit şi s-a prezen­
tai scurt:
— Suit Zottan Baros. Tăticii e lă­
cătuş la m im Lupeni. Sînt la Nă-
laţ de 15 zile şi cu mine a venii şi
pe Iaci...
Voiam să-i spun ceva, dar n-am
reuşii, iot el a vo rb it:
— Cunoaşteţi pe unchiul meu?
Lakatos Andrei ii zice.
Am dat din umeri, nu-l cunoşteam,
îmi părea rău că nu-i cunosc un­
chiul. Zoltan nu s-a sinchisit de as­
ia, mi i-a prezentat în lip să :
— E redactor la „Eiore" / Nu-i ni­
mic că nu-l ştiţi, o să-! inillnifi poa­
**«»»»-H MMMM ¦>44 e88t i ţiB *9_4t Afc• #I i I4 I i I I I I I I I I
drwmwl s m iA tr s m w i Nr: i l l 5
La spitalul rural Procuraţi-vă din librarii
Spre Ilia mergea pe drumul de care din seGţiile spitalului rural lucrările:
ţară o căruţă. In ea zăcea sleit din Ilia se poate spune oîte ce­
de puteri un om de vreo 50 de va. Numai anul acesta s-au pri­
ani. Lîngă el plîngea înfundat mit 1.162 de internări şi s-au
nevastă-sa. Mergeau la spital la totalizat 16.598 zile de spitaliza­ K. MARX-F. ENGELS:.
Ilia. ;.<*• re. Numai ia secţia interne au luţia de la 1848
— Nu ştiu din ce i se trage, fost îngrijiţi 477 de bolnavi. 264 pag. 4,25lei
O preocupare deosebită a con­
dar de cîteva săptămîni e be­ K. M A R X : Optsprezece Bru- /
ducerii spitalului este aceea de
teag — spuse femeia medicu­ a crea condiţiile cele mai bune mar ai lui Ludovic Bona- \
de tratament, hrană şi odihnă
gălăgia veselă a copiilor c e ' s e t lui oare îi şi făcuse fişa de in­ bolnavilor. parte.
zbenguiau in apele înfrăţite ale % ternare. Pretutindeni, ori unde ai pri­ 136 pag. 2,30 lei
vi, poţi vedea o floare, o plantă
Timavelor şi scîrţăitui care- 1 Diagnosticul: colicistită puru­ verde, saloanele îngrijit mobilate V. 1. LENJN: Despre stat
lor ce .se întorceau .încărcate t lentă. Medicii tăcură multă vre­ şi destul de prietenoase. Cazu­
rile deosebite sînt văzute de me­ 32 pag. 40 bani
de la cîriip. ' * me. Perforaţia era destul de dici şi surori de cîteva ori pe
zi. La secţia interne pentru bol­ V. 1. LENJN: Statul şi revolu­
Trecui prin comuna bare in l înaintată şi orice mi.nut trecea navii de hepatită s-a reuşit ca
fiecare să aibă siringa sa. ţia
acele <¦ceasuri .de seară inc&pealt putea‘fi fatal.
să prindă-viaţă şi-urcai dea-'* — E necesară o intervenţie me­ Spaţiile verzi, parcul din ju­ 140 pag. 2,55 lei
rul spitalului au fost făcute tot
Iul către O breja.’ ' ;$ dicală, Operăm. Pregătiţi instru­ de personalul spitalului prin V, I. LEN1N: Revoluţia prole­
munGă voluntară După-amieze
Aci, la hotarul intre c e l e i mentele — se auzi <vocea gravă întregi, pînă seara tîrziu, medi­ tară şi renegatul Kautsky
două ,aşezări,, pe¦o tarla .îriţin- % a unuia dintre mediGi. cii, surorile, infirmierele nu mai 114 pag. 1,50 lei
conteneau cu spălatul şi aranja­
să de peste 80 de ha. aparii-'* Surorile Măria Tudor şi Vic­ V. 1. L E N IN : Despre munca
tul aleilor şi rondourilor cu
nind G.A.S. Alba Ialia) cioc o- j toria Burza, pregătiră „totul pen­ flori. încă de la intrarea în spi­ aparatului de stat sovietic
tea o - activitate- intensă. <Doi J tru operaţie. După-5 ore de la tal îţi dai seama cît de buni
K. M A R X : Luptele de clasă 288 pag. 4,10 lei.
gospodari sînt tovarăşii de la
tractorişti de la S.M.T. Alba,* stabilirea diagnosticului bolnavul spital. in Franţa (1848-1850) Aceste opere, apărute in
comunistul Vasile Carol si uie- $ şi fost operai EDITURA POLITICĂ, vin în
mistui Viorel 'Miclăuş, care lu- J In sala. de operaţie toţi erau Merită să fie evidenţiaţi medi­ 152 pag. 2,25 lei sprijinul însuşirii învăţăturii
erau pe o combină remorcată J împietriţi, p.e obrajii medicilor cii Muţi-u Iordovan si Iulian E- F. E N G ELS: Originea famili­
remia, sora Cornelia Pitic, in­
de un tractor U.T.O.S., se firmierele Florica Gheorghiuţ şi ei, a proprietăţii 'private marxist-leniniste despre esenţa
Rozalia Covaci.
aseră la întrecere cu alţi oa­ curgeau broboane de sudoare. în­ şi a statului de clasă a statului şi a rolu­
meni care abia reuşeau să înţelegerea, caimitatea, răbda­
stângă, cu un camion „Stea- * cordare. Oare îi va fi salvată rea, prietenia, toate aceste cali­ 195 pag. 3,50 lei lui său.
viaţa ? Avea acasă copii oare îl tăţi sînt comune oamenilor ce
aşteptau. lucrează aici. Bolnavii îi iubesc In c u rîn d în librării
gul roşu", sacii plini de boabe ¦ ...Operaţia, destul de compli­ şi le ascultă sfaturile totdeauna.
aurii, presăraţi de combină în ¦
cată, a reuşit. Astăzi bătrînul In luna iulie EDITURA PO­ lozinca „Pentru pace, pentru
tot lanul. ¦
Ioan Cercea e sănătos. Merge LITICA va publica lucrările: pline, şi independenţă naţio­
In cîteva ceasuri s-a şi um- ¦ alături de feciorii tineri la mun­
ca cîmpului. — CONSFĂTUIREA PE ŢA­ nală".
pitit camionul cu saci de grîu ¦
Dar acesta n-a fost unicul caz RĂ A ŢĂRANILOR SI LUCRA­ — UZINELE „1. G. FR1MU
pe care i-a transportat imediat ¦ mai greu pentru personalul me­
dical de la spitalul din Ilia. De TORILOR DIN SECTORUL — SINAIA“ . Este vorba de o
la baza de recepţie. ¦ aici a plecat sănătoasă şi în­ SOCIALIST AL AGRICULTU­ monografie economică elabo­
Mai departe, în zarea ine- ¦ RII. Volumul cuprinde ex/iu-
nerea tovarăşului Gh. Gheor-
cată în lumină se vedeau vreo ¦ rată de Institutul de cercetări
economice al Academiei R.P.R.
80 de secerători şi o combină. ¦ ghiu-Dej la consfătuire, cuoîn- în colaborare cu tovarăşi din
Văzindu-mi mirarea, tov. « tovărăşită Catiţa Dan şi Roman
Vlas mi-a spus că secerătnrii * Pogan din Lăpugiu, Sofia Josan tările rostite de participanţi, conducerea Uzinei. Experienţa
sînt colectiviştii din Obreja. ,¦ şi mulţi alţi bolnavi. Despre fie­ referatele celor opt comisii pozitivă acumulată de această
constituite de consfătuire,
iar combina a venit in ajuto- ¦ precum şi chemarea adresată uzină sugerează şi altor co­
Propunerile cetăţenilorAcoJ-o, pe tarlaua colectivei, ¦ lective căutarea căilor pentru
rul lor. ¦ ţăranilor muncitori de pe în­ o activitate mai orodactivă.
în afdra colectiviştilor cw e r.îtiă « treg cuprinsul ţării. — RAIA V1DRAŞCU: NOTE -
— M. THOREZ : ARTICOLE
atunci au şi terminat de se- l se r e a l i z e a z ă ŞI CUVTNTĂRI. Volumul, cu­ DE DRUM DIN VIETNAM.
cerat peste 11 ha., muncesc şi J prinde şi o prefaţă scrisă de Cartea reliefează numeroase 1
tractoriştii S.M.T.-ului Popa ¦ S-a inaugurat noul pentru stîlpii pe care nu peste autor pentru ediţia romînească, aspecte ale luptei curajosului
cămin cultural mult timp vor întinde reţeaua
Ioan, Davicl Nicolae şi ponta• ¦ electrică. Prin contribuţia în redă lupta Partidului Comunist popor vietnamez !centru liber­
¦¦¦¦¦*¦ Nici cînd n-'au mai văzut în muncă a cetăţenilor, s-a procurat
toarea Eva Popa. satul lor ţăranii muncitori din tot materialul lemnos, s-au să­ Francez din 1934 pînă in 1957, tate şi socialism, pentru unifi­
Almaşul Sec, comuna Cîrjiţi, ra­
Din nou pe drum ionul Ilia, aşa o construcţie mă­ pat gropile şi s-au plantat 120 lupta care s-a desfăşurat sub carea patriei sale.
reaţă ca cea a căminului cultu­ de stîlpi. S-au evidenţia! în a-
Gînd am pornit spre casă, ceastă acţiune deputaţii Gheor-
ghe Josan, Ionel Josan şi ţăra­
umbrele serii îmbrăţişau pă- j
mintul încropit de arşiţă, tră- ¦
gînd pesţe cerul de foc, valuri *
tot mai întunecate, răcoroase • ral care s-a terminat nu de mult.
şi odihnitoare. * Această construcţie a fost fă­ nii muncitori Trăian Băbuţa, Sil­
viu Lugojan şi Emanoil Cercea.
Bărbaţi, femei si copii se in- o cută prin contribuţia în natură Tot în satul Brîznic se constru­
torceau de pe cîmp, păşind a- ¦ şi în muncă a cetăţenilor. ieşte acum şi noul local de co­ Rezultatul meciurilor de baraj pentru
gale, cu ochii zimbitori şi mul- * operativă. promovarea în campionatul regional de fotbal
Va lumina becul
ţum-iţi de roadele m u n c i lor «
Văzduhul se liniştea treptat, * electric Peste puţină vreme ţăranii In etapa de duminică 13 iulie, trila — 1 Mai Petreşti 3-0; Mi-
iar noaptea însoţită de cinte- ¦ muncitori din BrîzniG vor avea
cooperativă nouă, iar pe uliţele în cadrul meciurilor de baraj
cele păsărelelor, cobora din » Pe marginea şoselei din sătul satului şi în casele lor va stră­ pentru promovarea în campiona- nerui Brad — Şantierul Hune-
luci becul eledrio. tul regional de fotbal, susţinute
înalt ca o răsplată binemerita.- * Brîznic era o animaţie neobiş­ de echipele campioane raionale doara 2. , Rec0|ta Deva _ M1.
Construiesc şi orăşeneşti s-au înregistrat ur-
tă pentru munca încordată de ¦ nuită. Zeci de oameni, ieşiseră cu . (forfait) ; \ ie­
peste zi. « mătoarele rezultale : Minerul Pe- neru ^el1U0
cazmale şi lopeţi să sape gropile
t°r*a Haţeg — Victoria Dobra
o nouă şcoală 3-0 (forfait).
Clasamentul După etapa din 13 iulie
La întîlnirile dintre deputaţi şi 1. Şantierul Hunedoara 5 4 0 1 17:2 8
alegători de multe ori s-a discu­ 2. Minerul Petrila 3 3 0 0 9:0 6
tat despre noul local al şcolii ce 3. Victoria Haţeg 4 3 0 1 9:3 6
trebuie construit în Roşcani. A- 4. 1 Mai Petreşti 5 3 0 2 8:5 6
nul acesta propunerea prinde 5. Minerul Brad 3 2 0 1 6:3 4
viaţă. Noua şcoală de 7 ani a în­ 6. Locomotiva Alba 4 2 0 2 4:6 4
ceput să se ridice. S-a terminat 7. Recolta Deva 4 1 0 3 3 : 13 2
turnarea fundaţiei, s-au pregătit 8-9. Minerul Teliuc 5 0 0 5 0 : 12 0
cele 55.000 bucăţi de cărămidă, 8-9. Victoria Dobra 5 0 0 5 0 : 12 0
20.000 kg. var şi peste cîteva zi­
le se va trece la construcţie. Participaţi la concursul popular de jocuri
distractive organizat de revista
Deputaţii din comună s-au
veac nou
străduit să alcătuiască brigăzi
Corul din Poiana, care a ajuns să fie cunoscut în întrea­ care să dea la mînă cărămida CROAZIERA PRIETENIEI
ga ţară, împlineşte in curînd 50 de ani de existenţă. In vederea zidarilor, să care apă şi chiar
sărbătorii acestui eveniment, la Poiana se fac intense pregătiri. Participanţilor la concurs li se oferă 100 PREMII
să pregătească varniţa. constînd din cîte o călătorie cu vaporul PE M A R E A
In clişeul din stingă tov. GHEORGHE BOGDAN, dirijor
prim al corului. In clişeul din dreapta tov. IOAN BANU, di­ In primele rînduri se situea­ N E A G R Ă (CRIM E E A Şl CA U CAZ)
rijor secund.
ză Emil Caba, preşedintele co­
mitetului de cetăţeni şi Ioan Su-
ciu.
Buletinele de participare la concurs se găsesc de vînzare la
şi Oriansa Pop, de la Constanţa, a Consiliul Reg. A.R.L.U.S., chioşcuri, tutungerii, casele cinema
Elenei Calrina purta ştampila din
(tograielor şi in- comisiile A.R.L.U.S. din instituţii şi intre
Ploeşii. Din toate colţurile ţării ve­ I prinderi. A
neau scrisori, le aducea „Moş Puş­
că". 14şa cred copiii că moşul se
S-a auzit un clopoţel care • chema e din Aninoasa, iar Rakovschi Erncsl Orchestra de estradă şi muzică populară
a Sfatului popular al regiunii Hunedoara - Deva
copiii la masă. Norocul meu; altfel din Lupeni. Sînt aici copii mulţi. Au duce pe la casele lor. Sînt copii!...
'A primit scrisoare şi Rodica Ghera- instituie un
CONCURS
de nepotul redactorului de la „Flo­ ţară: de la Doiceşti, din Anina, de sim de la tatăl ei, miner la Comă-
de creaţie
re". la Şotînga şi din alie părţi. S-au cu­ neşii. Ii scria Vasile Gkerasim fiicei
pentru librete de spectacole-concert, complete sau fragment''-e
noscut şi s-au împrietenit la preven- sale: să fii cuminte şi ascultă­ (schetciuri. scenete, texte de prezentare, tablouri de spectacol,
etc.), precum şi lucrări muzicale de muzică populară şi uşoară,
toare, să m îninci. iot, ca să te in- inspirate din tematica bogată a vieţii noi şi luminoase din sa­
graşi. Scrie-ne cum te împaci cu pri­ tele şi oraşele regiunii Hunedoara, probleme actuale cu carac­
Copiii sini in sala de mese. Parcă baronului Fây Victor. ter general ca : transformarea socialistă a agriculturii, satiră
e o seră de flori roşii, sala. l.a o etenele şi în special cu Angela". împotriva formelor retrograde, birocratice, victoria noului asu­
masă e unul mai înalt, mai înalt A venit „Moş Puşcă“ ’Angela e verişoara Rodicăi. Se îm­ pra vechiului, luptă pentru pace, construirea socialismului etc.
pacă bine amîndouă, se împacă bine
toţi copiii. S-au împrietenit. Pot participa la acest concurs scriitori şi compozitori pro­
'decît alţii. M-a văzut, s-a ridicat şi, Vestea a trecut din gură in gură. fesionişti şi amatori.
Depunerea lucrărilor se va face în plic închis, pe adresa :
Orchestra de Stat Deva, str. Avram Iancu nr. 10 „PENTRU
pregăteau de culcare. După masa de A plecai „Moş Puşcă". La plecare CONCURS“ pînă cel mai tîrziu la :
a deschis cutia, era plină de scri­
— Iţi place prevenioriul? prînz se doarme 2-3 ore. Aşa-i regu­ sori. Scriseseră copiii acasă. Poves- a) Pentru schetciuri, scenete, texte de prezentare, tablouri
— Foarte m u lţi lamentul : somn obligatoria, cinci de spectacol etc. pînă Ia data de 25 august 19581;
— Mult de lot ? mese pe zi, jocuri, cîniece eic. ieau părinţilor că o duc bine, că au
— Sini pentru a şasea oară la mincare bună, că au dormitoare şi b) Pentru lucrări de muzică populară şi uşoară, pînă la
Nâlaţ. — A venit „Moş Puşcă" I fiecare e cu paiul lui, scriau că la data de 25 august 1958;
Unul de lîngă mine a spus-o întii. sosire fiecare a primii lenjerie de
c) Pentru librete de spectacol complete, pînă la 10 septem­
— De unde eşti? Au repetai-o apoi alţi 3-4, şi pînă brie 1958.
— Bucureşti. Tatăl e şofer; Anion la urmă au slrigat-o toţi în cor: ,fl pat, costume de haine pentru ioale Lucrările depuse pentru concurs vor fi studiate şi examinate
Chirică îi zice. venit Moş Puşcă"... Mă pregăteam zilele şi altele pentru sărbători. Scri­ de un juriu de specialitate, iar lucrările găsite corespunzătoare
au că au periuţe de 'dinţi şi că fac vor fi achiziţionate spre a fi introduse în spectacolele viitoare.
„Veteranul" e la aceeaşi ninsă ca să întreb despre cine-i vorba, dar baie în fiecare săplămină, că me­ Primele trei lucrări din fiecare gen găsite foarte bune şi cores­
nepotul redaclorului de la „Elore”. n-am mai înirebat. Mă lămurisem dicul îi vede mereu la „Roentgenul" punzătoare, vor îi premiate. Lucrările respinse vor ti ridicate
Fac cunoştinţă şi cu alţii. Micuţul preventoriului, că tovarăşele instruc­ personal de ajîjjiîri cţe 1a sediul instituţiei.
Georgel Croitorii e dm Comăneşti, intre timp. Pe alee, cu chipiu şi toare şi învăţătorii U învaţă cîntece,
geantă la gît, îşi făcuse apariţia un
fraţii Dorin şi Cornel ilea sini din jocuri şi poezii, că fac excursii şi că
Brad, Elena Dochioiu e din Cons­ !ador poştal. Puhoi de copii în ca­ ascultă poveşti. Muiie scriu copiii
lea lui. Asia era „Moş Puşcă", fac­
acasă în scrisorile lor. Părinţii se
tanţa, Georgeta Dinulcscu din FiJ.i- torul. bucură, le creşte inima. Copilăria
peşiii de Pădure, Eva Donca din Au primit scrisori copiii. Cea a lui
Lonea, Margareta Brusiureanu de la tor — a părinţilor — a fost altfel.
Onea Odeia venea de Ia Comăneşti, 'Aşa copilărie^ să nu mai fie.
PETRE FARGAŞ1U
Ioan sini din Uricani, Altila Miklos ra, de la Brad, cea a Elenei Badea