Page 67 - 1958-07

Nr, 1115
V I A Ţ A DE P A R T !
ReducereapreţuMdecost petona deotel—
o problemă care stă la inima
Un număr din ce în ce mai mare înzestrate cu un utilaj modern, maşini Mircea Popescu, ing. Mircea Enescu,
de membri de partid — muncitori, in­
gineri, tehnicieni — de la oţelăria Com­
binatului Siderurgic Hunedoara ştiu să
explice cu pricepere ce înseamnă pen­
tru combinat reducerea preţului de cost
al oţelului. Cîteva zile petrecute în
mijlocul lor ne-au dovedit că organi­
zaţia de partid de aci şi-a pus la inimă
această problemă importantă şi s-a o-
cupat în acest sens nu numai de edu­
carea membrilor de partid ci şi a în­
tregului colectiv.
Colectivul acestei secţii a obţinut
succese îmbucurătoare. In graiul eilre-
lor bilanţul primului semestru sună ast­
fel-: planul producţiei globale a fost
îndeplinit în proporţie de 11.19,15 la su­
tă iar preţul de .cost a scăzut cu
2.400.000 lei. Sînt într-adevâr rezultate
cu care colectivul secţiei O.S.M. se
poate mîndri!
Care a fost aportul c-rganizaţiei de
partid şi metodele folosite pentru ob­
ţinerea acestor succese ? Să dăm cu-
vîntul secretarului organizaţiei de bază
de partid.
— Pentru a putea face faţă sarcini­
lor grele de producţie — ne arată tov.
Adam Toma — ne-am orientat spre
atragerea în rîndurile -organizaţiei noas­
tre de partid a celor mai buni munci­
tori, ingineri şi tehnicieni din secţie.
Numărul membrilor şi candidaţilor de
partid a crescut, aproape s-a dublat.
Atît mai înainte cît şi în ultima vre­
me noi ne-am preocupat îndeaproape de
problemele producţiei şi am îndreptat
activitatea tuturor membrilor de par­
tid spre ceea ce este mai important
— reducerea preţului de cost — con-
şlderînd aceasta drept o verigă impor­
tantă în lupta pentru realizarea sar­
cinilor planului de stat.
Este cunoscut faptul că reducerea
preţului de cost nu este posibilă fără
organizarea mai bună a locului de
muncă, fără folosirea mai bună a
micii mecanizări, a folosirii cu mai
multă pricepere a tehnicii noi. Acestea
sint căi principale care duc la sporirea
productivităţii muncii. Trebuia însă gă­
site formele şi mijloacele prin care toa­
te acestea pot fi realizate cu succes la
specificul şi conform necesităţilor sec-
ţifii-, :,v .- - - ¦.............-
Biroul organizaţiei de bază a pus
îp discuţie aceste probleme, a cerut
sprijinul candidaţilor şi membrilor de
partid, a atras la rezolvarea celor mai
importante probleme numeroşi munci­
tori fruntaşi în producţie, tehnicieni şi
ingineri cu experienţă şi pricepere în
muncă.
Oţelăriile Martin de la C.S.H. sînt
VEŞTI DIN ALBA
Iprodcoop
Printre întreprinderile care
şi-au realizat ¦planul de produc­
ţie semestrial înainte de termen,
este şi întreprinderea Iprodcoop
din Alba Iulia. Muncitorii şi
tehnicienii acestei întreprinderi
au reuşit ca pînă la începutul
lunii acesteia să-şi îndeplineas­
că planul semestrial în propor­
ţie de 105,7 la sută, realizînd
totodată şi creşterea productivi­
tăţii cu 7,4 la sută peste sarci­
na planificată.
Preţul de cost al produselor
realizate în primul semestru a
fost redus cu 0,46 la sută, lu­
cru ce a permis realizarea unor
frumoase economii băneşti.
Printre fruntaşii în întrecerea
socialistă sînt m uncitorii: Aurel
Matei, losif Gross, Nicolae Ciu-
hat, loan Ciulay, Nichifor Măr
mănaş, loan Munteanu, Gh.
Enăşel,. Victor Dudaş şi alţii.
Moara „N. Bălcescu“
Planul de producţie pe pri­
mul semestru al anului 1958 la
moara „N. Bălcescu“ lin Alba
Iulia a fost îndeplinit înainte
de termen, iar pînă la 1 'ulie a
fost şi depăşit cu 1,38 la sută,
productivitatea muncii erescind
în această perioadă cu 6,26
la sută peste sarcina de plan.
S-au remarcat in mod deose­
bit la obţinerea acestor rezulta­
te ; Frânase Barotv, loan Duca,
Sanda Sătmărean, Ciobanii Ni­
colae.
Oficiu! P. T. T. R.
Şi colectivul de muncă de la
oficiul P.T.T.R. raionul Alba
şi-a realizat sarcinile semestri­
de înaltă tehnicitate. Problema asigu­
rării unor cadre de muncitori care să
.mînuiască cu pricepere aceste maşini,
a fost una din problemele care au s*at
în atenţia organizaţiei de partid. In­
tr-o adunare generală de partid califi­
carea şi ridicarea calificării muncitori­
lor a constituit obiectul unor dezbateri
largi în urma cărora s-au adoptat şi
botărîri corespunzătoare. Au fost înar­
mate patru colective de specialişti care
se ocupă de ridicarea calificării munci­
torilor şi maiştrilor şi de studierea po­
sibilităţilor de reducere a preţului de
cost pe tona de oţel. In acesle colec­
tive au intrat membri şi nemembri de
partid bine pregătiţi din punct de ve­
dere profesional. Organizaţia de bază
a dat sarcini concrete unor membri de
partid, cum sînt Petru Forţu, Vaier
Lăbuneţ, M. Partenie etc. să se ocupe
descalificarea a 3-4 muncitori.
Pentru ridicarea nivelului tehnic», or­ ductivităţii muncii şi reducerea preţului
ganizaţia de bază a ajutat comitetul
de întreprindere ca la coiţul roşu să
se expună cu regularitate conferinţe c*
caracter tehnic. Tot în scopul îmbo­
găţirii cunoştinţelor teoretice, mulţi
muncitori au fost îndrumaţi să urmeze
la şcolile medii din oraş.
Ca urmare a calificării unui mare
număr de muncitori, din iniţiativa co­
mitetului de partid, casa tehnicianului
a combinatului a organizat un concurs
„pentru cît mai multe şi mai bune ino­
vaţii”. La acest concurs din secţia
Oţelărie Siemens-Martin s-au prezentat
cu inovaţii 25 de oţelari. Inginerul Mlr-
cea Popescu a primit sarcină din par­
tea organizaţiei de bază să se ocupe
de rezolvarea propunerilor de inova­
ţii şi raţionalizări venite din partea
oţelarilor. Gazeta de perete „Scînte-
ia de oţel“ a oglindit pe larg munca
membrilor de partid şi a celorlalţi
muncitori pentru realizarea de inovaţii
şi raţionalizări menite să ducă Ia spo­
rirea productivităţii muncii, la uşura­
rea muncii oamenilor, la realizarea de
economii importante. Numeroase ino­
vaţii şl raţionalizări au fost realizate
chiar de membri de partid.
O altă problemă căreia organizaţia
de bază de la O.S.M. i-a acordat o
deosebită atenţie a fost mai buna or­
ganizare a muncii, a întregului proces
tehnologic, precum şi mecanizarea unor
munci mai grele. Această preocupare a
organizaţiei de bază a pornit de la
faptul că adesea în consfătuirile de
producţie muncitorii şi tehnicienii au
discutat despre aceste probleme.
La îndemnul organizaţiei de bază un
grup de specialişti printre care ing.
ale înainte de termen. Pînă la
1 iulie planul de venituri al se­
mestrului a fost depăşit cu 4,4
la sută, indicele de realizare la
diverse servicii variind după
cum urmează : serviciul de man­
date prezentate 108,6 la sută,
serviciul de mesagerii 104,8,
serviciul de telegraf 102,7, con­
vorbiri telefonice interurbane
107,3 la sută etc. Productivita­
tea muncii, raportată pe întreg
oficiul raional a crescut numai
în trimestrul II cu 2,1 la sută
peste plan.
Printre oficiile fruntaşe pe
raion se situează oficiul P.T.T.R.
Alba şi Teiuş. Intre fruntaşii în­
trecerii socialiste de 1a Alba lu-
lia, amintim pe Maria Ruda,
Octavia Solkoi, Maria Susan,
Ana Paşteu telefoniste, Cornel
Medrea şi loan Haţegan —
factori, Iolanda Molnar de la
serviciul de difuzare a presei şi
alţii. S-au mai evidenţiat ; a-
gentul poştal Petru Onea din
Almaşul Mare, Moise Şerban
din Feneş şi oficianţii Gh. Hen-
drea şi Margareta Covaci de la
oficiul P.T.T.R. Zlatna.
Subcenirul tehnic
de linii
Tot în cursul semestrului I
a.c. colectivul de muncă de la
subcentrul tehnic de linii iin Al­
ba Iulia şi-a realizat planul de
reparaţii şi revizii periodice la
teleimprimatoare în proporţie de
100 la sută, la posturile telefo­
nice în proporţie de 116 la sută,
centrale B. L. în proporţie de
108 la sulă, cablu telefonic 140
la sută, reparaţii periodice la
traseu propriu radiofieare 111
la sută, fire reparate 230 la sută.
comuniştilor
ing. Alexandru Pedimonte ş.a. au stu­
diat posibilitatea reducerii preţului de
cost pe tona de oţel, în urma căreia
prim topitorul Alexandru Nojogan a
lansat chemarea: „fiecare tonă de o-
ţel cu 40,51 lei mai ieftină 1”. Această
chemare patriotică a găsit un puternic (zo n ă oarecare de oraş (caz practic ) Joliot Curie au luat cuvîntul mai întregul Congres.
ecou în rîndurile muncitorilor oţelari.
lnţelegînd că acţiunea pentru redu­
cerea preţului de cost poate fi încunu­
nată de succes numai prin atragerea
marii mase a muncitorilor din secţie,
organizaţia de bază a îndrumat comu­
niştii care au sarcini pe linie sindicală f gară de cale ferată (în cazul nos- j
să se ocupe mai cu grijă de buna or­
ganizare şi desfăşurare a întrecerii so­
cialiste, îndeosebi pentru creşterea pro­
de cost. Pentru antrenarea în întrecere
a tineretului au fost create cu spri­
jinul membrilor de partid, brigăzi de
producţie şi un schimb al tineretului.
In cadrul „Joii oţelarilor“ care a de­
venit o tradiţie la O.S.M. se desfă­
şoară o largă acţiune de popularizare
a tehnicii noi şi a metodelor înainta­
te în muncă. Membrii de partid cu o L baia combinatului siderurgic ( iarna telor Unite ale Americii au debarcat in Liban,
bună pregătire profesională, fruntaşi în [¦ şi vara) şi ştrandul I.C.S.H.-şuiul ţară independentă şi suverană.
producţie, au sarcina să organizeze ex­
puneri în faţa unor grupuri de munci­
tori, să le demonstreze practic cum
trebuie aplicate metodele de elaborare
rapidă a şarjelor. Organizaţia de bază
a îndrumat comitetul de secţie să or­ f trecere, amindouă au fixai la in- litică din Liban este un eveniment cu caracter
ganizeze un schimb de experienţă în­
tre oţelari, între echipele de la cup­
toare. Astăzi, metoda de elaborare a
şarjelor rapide este aplicată de majo­
ritatea muncitorilor din secţia O.S.M. r C.S.H.), iot sot si soţie, plătesc
La oţelăria Siemens Martin mai sînt
încă rezerve care pot reduce cu mult
preţul de cost. O dovadă grăitoare în
acest sens o constituie însăşi faptul că
în luna iunie a.c. preţul de cost pe
tona de oţel a fost redus nu cu 40,51
lei cît prevedea angajamentul ci cu
86,31 lei pe tonă. Întreţinerea mai
bună a cuptoarelor, dozarea mai judi­
cioasă a încărcăturii metalice, realiza­
rea corectă a oţelului în lingo'.iere,
evitarea erupţiilor — lată numai cîteva
din problemele de care organizaţia de
bază dacă s-ar ocupa mai mult ar ob­
ţine rezultate şi mai bune în reduce­
rea preţului de cost.
Avem convingerea că organizaţia de
partid din această secţie, îmbunătă-
ţindu-şi metodele de muncă, va şti să
atragă întregul colectiv la realizarea de
noi şi valoroase economii, la reducerea
continuă a preţului de cost — factor
de seamă în creşterea nivelului de trai
al oamenilor muncii.
IU L IA
Printre muncitorii şi tehnici­
enii care au contribuit in mod
deosebit la realizarea şi depăşi­
rea sarcinilor de plan se numă­
ră supraveghetorii de lin ii: loan
Para,' Grigore, Mureşan, Petru
Moguţ etc.
T. PETRU
corespondent
La biblioteca din Geoagiu
Urcînd cîteva scări, la etaj, pe
dreapta, am intrat într-o sală în­
grijită, cu cărţi amenajate pe
specialităţi. Era . biblioteca din
Geoagiu. Pe rafturi, cărţi pe
specialităţi : marxism, literatură,
agricultură, ştiinţă şi tehnică etc.
Nu lipsesG nici poveştile pentru
cei mici.
Printr-o comparaţie, în care
U nam ţinut cont totuşi de anumite
condiţii,' mi-am dat seama cît
de mică şi de neîngrijită este
biblioteca căminului cultural din
Miceşti care nu are nici măcar
o evidenţă precisă a cititorilor.
Fără doar şi poate că la bi­
blioteca din Geoagiu am putut
afla repede tot ce m-a interesat.
Volume în bibliotecă sînt în
jurul lui 6.000, iar cititori perma­
nenţi peste 520.
Dar fiindcă sîntem în plină
campanie de recoltare, colectivul
bibliotecii acordă o importanţă
deosebită activităţii bibliotecii în
această direcţie. Astfel,' 417 cărţi,
care fac parte din fondul mobil,
au fost împărţite bibliotecilor
căminelor culturale de pe raza
comunei. La aria din comună s-a e vorba de muncă. Lui i-au fost
amenajat o bibliotecă volantă, „elevi” mulţi dintre cei care lu­
dotată cu cărţi legate de pro­ crează în secţia vagoane. I-a în­
bleme agrare, unde pe grupuri, văţat meserie cu răbdare şi ori
elevii claselor a VI şi VIT-a e- de cîte ori aveau vreun necaz,
lementară, vor citi ţăranilor mun­ alergau să il destăinuie şi lui
citori despre superioritatea mun­ I Nistor-baci,
'DRUMUL SOCIAÎJSMULUI Pdor.’ 3
Telegram e externe
fSe pot face economii Congresul mondial pentru desarmare
la capitolul
, şi colaborare in tern aţio n ală
„iluminatul public“ ;
Pentru a nu servi de exemplu şi^
( altor sfaturi populare, descriem mai > STOCKHOLM (Agerpres). - sistenţei, Rameshwari Nehru a ţii Consiliului pe întreaga Ja­
declarat că trebuie să se ceară ponie pentru interzicerea arme­
[ jos metoda Sfatului popular orăşe- După cum s-a mai anunţat, în retragerea trupelor agresorilor lor atomice şi cu hidrogen, a-
> nesc din Hunedoara in această di- şedinţa din seara zilei de 16 iu­ din Orientul apropiat, cu ale supra mişcării de solidaritate a
lie a Congresului de Ia Stock- cărui popoare se solidarizează popoarelor din Asia şi Africa.
ţ recţie. Metoda e foarte sim plă: O holm, după raportul lui Frederic
Noi, a spus Rameshwari Nehru,
y — cartierul .vechi de oraş din ju-4 mulţi delegaţi care au vorbit Cele două războaie mondiale, salutăm propunerea de a se crea
rut castelului), se lasă fără becuri.< despre diferite probleme privind a declarat d-na Nehru, au ară­ o zonă denuclearizată, dar con­
Firesc este să se facă alunei eco- j dezarmarea şi colaborarea inter­ tat că violenţa nu duce la suc­ siderăm că aceasta este prea
nomii la becuri, taxe energetice etc. ; naţională. Prima a luat cuvîntul ces. puţin, că trebuie să tindem spre
Cartierul „ales“ poate să cuprindă) reprezentanta Indiei, d-na Ra- crearea unor zone în care să nu
meshwari Nehru. Ea a vorbit Vorbind despre rolul O.N.U. existe nici un fel de arme. Re­
i şi o zonă unde este plasată o . despre pericolul pe care îl creea­ ca instrument al menţinerii pă­ prezentanta Indiei şi-a exprimat
ză politica războiului rece şi a cii, Rameshwari Nehru a subli­ în încheiere convingerea că Con­
t, tru gara mică de pe traseul H une-) blocurilor militare. Noi, a spus niat în aplauzele delegaţilor că gresul va putea să elaboreze un
y doara—Feţişoara) — depinde d ej Rameshwari Nehru, am venit lipsa reprezentantului Republicii program practic de acţiune.
aici de departe în speranţa de Populare Chineze la O.N.U. slă­
„orientare". a găsi o ieşire din situaţia de beşte această organizaţie şi re­ La sîîrşitul şedinţei, Congre­
duce eficacitatea acţiunilor sale. sul a adoptat prin voturile tu­
( E cam „sărat“ preţul ^ neîncredere şi nesiguranţă care In continuare ea a vorbit des­ turor delegaţilor, cu excepţia
a devenit deosebit de acută în pre diferitele forme ale luptei unuia, următoarea rezoluţie în
j; băilor la Hunedoara ;> ultimele zile. pentru pace şi a atras în mod problema situaţiei din Orientul
deosebit atenţia asupra activită­ apropiat:
| încă nu au reuşit toţi locuitorii ^ In aplauzele furtunoase ale a-
( Hunedoarei să aibă baie la locuin- „Congresul pentru dezarmare şi colaborare prezintă pentru pacea şi independenţa popoare­
( ţă. Singurele băi publice au rămas: internaţională a aflat că forţele armate ale Sta­ lor din Orientul apropiat, concentrarea trupelor
Statelor Unite, Marii Britanii şi Turciei, şi pla­
nurile agresive ale ţărilor pactului. de la Bag­
( (de sezon). Una aparţine direcţiei Această agresiune este cu atît mai inadmisi­ dad faţă de Irak, care este un stat independent.
C administrative a combinatului, iar bilă, cu cit s-a produs într-un moment cînd din Acţiunile mai sus amintite reprezintă un pericol
ţ alta comitetului sindical de între­ declaraţiile secretarului general al Organizaţiei nu numai pentru popoarele din Oriental apro­
it prindere I.C.S.H. Lulndu-.se la in- ) Naţiunilor Unite şi din raportul pregătit, de ob­ piat, ci şi pentru întreaga lume, care este ame­
servatorii Naţiunilor Unite a reieşit că criza po­ ninţată de riscul unui război mondial in care
să' se folosească arma termonucleară.
Ctrare preţuri „sărate“. La ştrandul intern şi nu este cazul de nici un amestec străin. Congresul ad resează tuturor "popoarelor che­
C sindical I.C.S.II., două bilete costă Congresul protestează în mod solemn împotri­
C 5 Iei (pentru soţ şi soţie), la ccm- marea de a lua toate măsurile pentru a se pune
C binat (cei ce nu sini angajaţi la va acestei acţiuni care încalcă însăşi princi/nile imediat capăt agresiunii şi intervenţiei şi a se
Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Congresul opri conflictul a cărui extindere ar 'primejdui
destinele omenirii“ .
atrage atenţia asu/rra /pericolului pe care îl re­
Cs împreună 10 lei, in timp ce baia Ridicîndu-se în picioare, de­ bai, secretarul general al Con­ realizarea acestui ţel se 'află
siliului de solidaritate al popoa­ angajate toate torţele iubitoare
sărată din Deva percepe doar ju­ legaţii Ia Congres au salutat relor din Asia şi Africa. El s-a de pace.
mătate din taxele impuse hiiiu.do- > rezoluţia cu aplauze furtunoase.
renilor de unităţile amintite. j ? ocupat în cuvîntarea sa, între­ A mai luat cuvîntul Walter
ruptă în repetate rînduri de pu­ Friederich (R.D.G.), care a re­
De I baia din Deva e sărată la j STOCKHOLM (Agerpres). - ternice aplauze, de lupta hotă- levat pericolul înarmării Bun-
rîtă a popoarelor airo-asiatice
propriu, iar cele din Hunedoara j Corespondenţă specială. In şe­ împotriva amestecului imperia­ deswehrului vest-german gu ar­
dinţa din dimineaţa zilei de joi liştilor în treburile lor interne. me atomice, atît pentru poporul
sînt „sărate" la preţ. E chestie de 0 lucrările Congresului au conti­ El a dat ca exemplu Libanul, german cît şi pentru toate po­
nuat cu dezbaterile asupra pro­ unde imperialiştii americani în­ poarele Europei.
y ,piuanţă". j cearcă să înăbuşe cu torţa ar­
melor aspiraţiile poporului liba­ In continuare a vorbit gene-
blemelor incluse pe ordinea de nez spre libertate şi independen­ ralul Jose Ratael Gabaldon (Ve­
ţă naţională. In numele popoa­ nezuela), care s-a oprit în cu­
In cinstea festivalului zi. relor din Africa şi Asia, Youseîf vîntarea sa asupra luptei popoa­
A luat cuvîntul Youseîf El Se- El Sebai a exprimat admiraţia
:i solidaritatea acestora cu po­ relor latino-americane împotriva
tineretului porul Irakului, care a reuşit să politicii de înteudare economică
răstoarne regimul vîndut impe­ şi politică dusă de S.U.A. El a
Pentru tinerii mineri de !ă De la rialiştilor şi să ia în mîinile pro­ amintit cu acest prilej „primi­
Aninoasa, cel de-al treilea festi­ Ministerul Apără prii destinele safe. rea“ care i-a fost tăcută nu de
val raional al. tineretului consti­ mult vicepreşedintelui Nixon în
tuie o întrecere entuziastă in al U.R.S.S. Kaoru Yasoli, luînd cuvîntul, ţările Americii Latine.
lupta pentru mai mult cărbune. s-a ocupat de lupta poporului
japonez pentru interzicerea ar­ In şedinţa de dimineaţă a mai
Printre cei care s-au angajat melor atomice, arătînd că în luat cuvîntul Grace din Austra­
lia, Oscar Lange — Polonia,
să întîmpine sărbătoarea tinere­ MOSCOVA (Agerpres). Zia­ Bonvie din Norvegia.
tului cu succese cit mai de sea­ rul „Pravda“ din 17 iulie publi­
mă în extragerea cărbunelui se că următorul comunicat al Mi­
numără şi brigada condusă de nisterului Apărării al U.R.S.S.:
Moisiu Remus. In conformitate cu planul pre­
Desele greutăţi obiective ivite gătirii de luptă a forţelor ar­
la locul de muncă au făcut ca mate ale U.R.S.S., cu începere de
în luna iunie brigada lui Moi­ la 18 iulie 1958 în regiunile mi­ Lucrările Conferinţ9ei sindicale
mondiale a tineretului muncitor
siu să nu-şi poată realiza sarci­ litare Transcaucazia şi Turkes-
nile prevăzute. Chiar şi în pri­ 1tan vor avea Ioc aplicaţii ale
mele zile .ale lunii curente, tine­ trupelor de uscat şi forţelor ae­
rii conduşi de Moisiu au trebuit riene militare.
să depună eforturi susţinute pen­ La aplicaţiile din regiunea mi­ PRAGA. Corespondentul Ager­ lonez care cheamă pe tinerii din
pres transmite: In şedinţa din înYer.ga lume la unitate de ac­
tru a scoate brigada de sub plan. litară Transcaucazia vor parti­ 16 iulie a Conferinţei sindicale ţiune.
mondiale a tineretului muncitor,
Munca plină de elan tineresc cipa şi forţele din flota Mării la discuţii a luat cuvîntul dele­ Delegatul din Ecuador, Ebas
gatul suedez Nils Henri Karls- Guionez, a vorbit despre grelele
şi perseverenţa însă, le a dat Negre. son. El a declarat că tineretul condiţii de trai ale oamenilor
suedez este solidar cu lupta pen­ muncii din această ţară şi des­
posibilitatea ca la 9 iulie să ra­ Aplicaţiile din regiunea mili­ tru revendicările legitime ale ti­ pre discriminarea ce există în do­
meniul salariilor, mai ales în ce
porteze îndeplinirea planului de tară Transcaucazia vor ti con­ nerilor : dreptul la muncă, la re­ priveşte muncitorii care lucrează
tribuire egală pentru muncă e- în agricultură.
producţie zilnic, iar în urmă (oa­ duse de A. A. Greciko, mareşal
rele 5 zile să înscrie un nou al Uniunii Sovietice, iar în re­
succes deosebit: 360 tone de giunea militară Turkestan — de
cărbune extrase peste plan. K. A. Mareţkov, mareşal al Uni­
LUCIA LICIU unii Sovietice.
gală şi dreptul Ia învăţătură. Conferinţa îşi continuă lucră­
Delegatul chilian Luis Figuero rile.
a vorbit despre situaţia econo­ In seara zilei de 16 iulie a
mică din America Latină. El a avut loc la Praga o întîlnire a
cii mecanizate, despre succesele cărţii este insuficientă la Geoa­ comunicat printre altele că în delegaţiilor din R. P. Polonă, R.
colectiviştilor din regiunea noas­ giu. Din această cauză, dintre prezent în .Chile există peste Cehoslovacă, R. D. Germană şi
tră, cît şi din celelalte regiuni ţăranii muncitori, sînt numai 84 200.000 de şomeri dintre care 1<» F. Germană care participă la
ale ţării. Pe lingă acestea în co­ cititori permanenţi ai acestei bi­ 35 la sută sînt tineri şi tinere. conferinţa sindicală mondială a
laborare cu căminul cultural din blioteci. Numărul acesta este tineretului muncitor. Participan­
Geoagiu, biblioteca a tăcut un prea mic. De aceea, munca de A luat apeji cuvîntul un 'mem­ ţii la întîlnire au discutat pro­
număr de 53 lozinci mobiliza­ popularizare şi răspîndire a căr­ bru al delegaţiei poloneze care blema înlăturării primejdiei ato­
toare, de campanie. ţii în rîndul ţăranilor muncitori mice. Ei au adoptat o declaraţie
a arătat că tineretul polonez şi-a comună în care condamnă înar­
Totuşi munca de popularizare a trebuie îmbunătăţită. legat soarta de ideile socialis­ marea atomică a Germaniei oc­
mului şi contribuie jYrin toate
mijloacele la construirea unei
vieţi mai bune. Delegatul po­ cidentale şi sprijină cererea de
om destoinic lonez a remis apoi Conferinţei a se crea o zonă denuclearizată
mesajul tinerelului muncitor po­ în Europa centrală.
...Secţia vagoane. Zgomotul Graficul de producţie în drep­ Artişti romîni peste hotare
asurzitor al ciocanelor acoperă
totul. Cîteva vagoane îşi aş­ tul numelui lui Barbu întohleau- VARŞOVIA 18 (Agerpres). Publicul polonez a primit cu
teaptă rîndul să fie reparate. O na arăta depăşire şi aceasta luni deosebită căldură pe solii artei
echipă de lăcătuşi şi sudori, exe­ Artiştii romîni de la Teatrul de romineşti, iar ziarele au relevat
cută diferite operaţiuni la un va- de-a rîndul. Cînd se vorbea de Operă şi balet din Bucureşti, nivelul artistic înalt al soliştilor
gon. fruntaşii de la secţia vagoane, de care se află în turneu în R. P. Maria Voloşescu, Mihail Arnău-
calitatea lucrului, numele lui nu Polonă au dat spectacole în o- tu, Elena Cernei, Mircea Buciu,
- Aici, mai trebuie o sudură lipsea niciodată. Harnic, înde- raşele Varşovia, Poznnn, Lodz, Ionel Tudoran, al balerinilor
— răzbate un glas destul de cu­ mînatic, calm şi cu multă voinţă, Katowice, unde au interpretat Irinel Liciu şi Gabriel Popescu,
noscut pentru toţi ceilalţi. Este Barbu Nistor, se bucură de res­ ca şi măiestria deosebită a diri­
al lăcătuşului Nistor Barbu, care pectul tuturor. Pentru rezultatele rolurile principale în operele jorului Jean Bobescu.
terminase reparaţia unui vagon sale deosebite, obţinute în muncă, Carmen, Faust, Aida, Gio-Gio-
în momentul acela revizia, ce conducerea atelierelor principale San si baletul Lacul lebedelor.
trebuie de tăcut la următorul. G.F.R. Simeria l-a promovat în­
tr-un post de răspundere — la Avioane am ericane continuă să violeze
F. un om trecut de 50 de ani, spaţiul aerian al Austriei
cu tîmplele albite. Domol la vor­ controlul tehnic, muncă pe care
bă şi iscusit la fapte. Lăcătuşul o efectuează cu aceeaşi pasiu­ VIENA (Agerpres). Autorită­ spre 17 iulie. Poliţia de securi­
Nistor Barbu îi numai suflet cînd ne şi pricepere.
Pentru hărnicia lui şi pentru
toate calităţile bune pe care le ţile austriece au anunţat că în tate din oraşul Innsbruck a a-
are, locuitorii din Biscaria (el ciuda protestului guvernului a- nunţat că zborurile avioanelor
locuieşte aici), au încredere în ustriao adresat ambasadei S.U.A. americane deasupra Austriei au
din Viena, formaţii de avioane fost semnalate la orele 21, 23
comunistul Nistor Barbu şi il americane de transport au conti­ precum şi în cursul dimineţii în­
preţuiesc. Dovada cea mai bună nuat să violeze spaţiu! aerian tre orele 03—04.
este că l-au ales deputat în cir­ al Austriei în noaptea de 16
cumscripţia lor.