Page 68 - 1958-07

Pa?” 4 mumu j sn n tA u sM u w i Nr. 1115

Opinia publică dintoate /a n /e ULitmets şliri * .uitlrrtele s liri • juJJlmeLe sluti *xüürruale

condamnă agresiunea

imperialistă din Orientul arab Vizita preşedintelui Nasser Schiml) de focuri
Intre soldaţii americani
Indonezia lor, nu rezistă criticii, ziarul de­ de demonstranţi care au scan­ . la M o s c o v a
clară că S.U.A. trebuie să-şi re­ dat lozincile : „Jos imperialismul şi insurgenţii libanezi
DJAKARTA 18 (Agerpres). O- tragă trupele din Orientul mij­ american!’“ şi „Jos mîinile de MOSCOVA 18 (Agerpres). TASS transmite: După o vizită

r-Tnia publică din Indonezia con­ lociu. Ziarul „Yomiuri“ condam­ pe Liban“. Conducătorii demon­ în R.P.F. Iugoslavia, preşedintele Republicii Arabe Unite, Nasser, LONDRA 18 (Agerpres). Du­ o relatare a corespondentului
damna agre.sjunea făţişă a SUA nă de asemenea agresiunea a stranţi au înmînat două memo­ a sosit la 17 iulie la Moscova, unde a avut o întîlnire cu preşe­ pă cum transmite din Beirut co­ său special din Beirut, care scrie
în Liban, apreciind-o ca un pe­ mericană. randumuri reprezentantului a n- dintele Consiliului de Miniştri al Uniunii Sovietice, N. S. Hruş- respondentul agenţiei Reuter, că intervenfloniştii americani din
ricol direct Ia adresa păcii în lu­ basadei Statelor Unite. In me­ ciov. Convorbirea s-a desfăşurat intr-o atmosferă prietenească. la 17 iulie în -regiunea aeropor­ Liban sînt în pericol să albă
mea întreagă şi cere încetarea Pakistan morandumul adresat preşedinte­ Au fost discutate problema stăvilirii agresiunii Statelor Unite tului din Beirut a avut loc un ciocniri cu trupele regulate ale
acestei agresiuni. lui Eisenhower se condamnă a- şi a altor puteri coloniale în Orientul mijlociu, precum şi pro­ schimb de focuri între soldaţii Republicii Liban. „Subunităţile
CARAGI 18 (Agerpres). Intr- mestecul american în treburile blemele asigurării independenţei ţărilor arabe. infanteriei marine americane şi armatei libaneze din Beirut“ —
Activitatea neobişnuit de in­ un comentar privitor la debarca­ trăgătorii de elită ai răsculaţilor
tensă a trupelor puterilor occi­ rea trupelor americane în Liban poporului libanez, care este a- Amnistierea deţinuţilor libanezi. scrie corespondentul, ale că­
dentale în întreaga lume, serie ziarul „Pakistan Times“ scrie că preciat ca o „flagrantă încăl­
care a suveranităţii Libanului“. politiei din Irak -k ror tunuri fuseseră îndreptate
ziarul „Suluh Indonesia“, creea­ puterile occidentale întreprind o In celălalt memorandum adre­
ză pericolul unui nou război. săritură primejdioasă în necu­ sat „poporului Statelor Unite“ BEIRUT 18 (Agerpres). Du­ vede de asemenea repunerea in HAGA 18 (Agerpres). Ziarul spre poziţiile! J-Ssculaţilor au în­
Măsurile S. U. A., sprijinite de noscut. se cere retragerea imediată a pă cum transmite postul de ra­ drepturi a tuturor profesorilor, catolic de dreapta „De Floks-
Anglia şi Franţa, sînt un joa cu trupelor americane din Liban. dio Bagdad, la 17 iulie Consi­ învăţătorilor şi elevilor care în krant" publică pe prima pagină tors în prezent acestea spre a-
focul. Argumentele folosite de Intr-un articol de fond, ziarul liul de Miniştri al Republicii perioada regimului monarhic au
S.U.A. pentru justificarea acţiu­ „F.vening GaracLTimes“ scrie c,â Ifalia Irak a emis un decret cu privi­ fost excluşi pe considerente po­ mericăni.
nilor lor nu pot fi acceptate de politica Statelor Unite şi Angliei re la amnistierea tuturor deţi­ litice din instituţiile de învăţă-
oamenii cu raţiunea sănătoasă. este determinată de interesele lor ROMA 18 (Agerpres). Opi­ nuţilor politici. Acest decret pre­ mînt. Activitate intensă ta baza aviatică
Occidentul intervine făţiş în tre­ petrolifere în Orientul mijlociu. nia publică progresistă din Ita­
burile interne ale Libanului şi Răsturnarea guvernului proocci- lia înfierează agresiunea ameri­ americană de Ungă Neapole
Irakului. dental din Irak constituie o lo­ cană în Liban.
vitură puternică la adresa pao- ROMA 18 (Agerpres). Ziarul din Germania occidentală a-
Lukman, secretar general ad­ tului de la Bagdad şi a doctri­ „Messagero“ relatează că la ba­ vioane cu trupe americane, care

junct al G.C. al Partidului @o- nei Eisenhower. Comitetul italian al mişcării Şedinţa extraordinară za aviatică americană din Capo- se îndreaptă de îndată spre O-
dichino, în apropiere de Neapole, rientul mijlociu. Avioanele deco­
munist din Indonezia, a adresai Ziarul adaugă că guvernul partizanilor păcii a dat publici­ se desfăşoară o activitate înfri­ lează de la baza Capodichino la
o telegramă ambasadorului a Pakistanului ar acţiona cel mai tăţii o declaraţie în care chea­
merican la Djakarta în care
protestează cu hotărîre împotri­ nimerit dacă ar evita să se ală­ mă guvernul italian să între­ a Camerei Comunelor gurată. La această bază sosesc fiecare 15 minute.
va debarcării trupelor america­ ture sau să aprobe aventura. prindă toate acţiunile necesare
ne în Liban. în cadrul organelor internaţio­ LONDRA 18 (Agerpres). In din această regiune, consider că, CSPRU - b a z ă
R. D. Vietnam nale, în scopul asigurării coexis­ mai mult decît oricînd, este ne­ pentru invadatorii imperialişti
Demonsfrafii tenţei paşnice în condiţiile res­ seara de 17 iulie Camera Comu­ cesară o conferinţă internaţio­
HANOI 18 (Agerpres). Zia­ pectării drepturilor tuturor po­ nelor s-a întrunit într-o şedinţă PARIS (Agerpres). După cum Agenţia France Presse anun­
de protest rul „Nhan Dan“ scrie că debar­ poarelor şi statelor. Comitetul a extraordinară pentru a dezbate nală la nivelul cel mai înalt. anunţă agenţiile telegrafice, in­ ţă că după ce primul grup de
carea infanteriei marine america­ adresat tuturor organizaţiilor, situaţia din Orientul mijlociu Fără a presa 'utvernul în aceas­ vazia trupelor aeropurtate en­ paraşutişti a aterizat în Iorda­
ale studenţilor arabi ne pe teritoriul libanez este un tuturor cetăţenilor, chemarea de în urma trimiterii unor unităţi gleze în Iordania a avut loc de nia, avioane cu paraşutişti au
act extrem de impertinent şi pre­ a protesta împotriva agresiunii militare britanice în Iordania. tă direcţie, îi cer să reflecteze pe bazele militare aeriene din continuat să decoleze din Cipru
din R. F. Germană zintă o încălcare gravă a Cartei americane din Liban şi de a se la aceasta cu cea mai mare se­
O.N.U. Acest act al imperialişti­ pronunţa energic în apărarea înainte de începerea dezba­ riozitate în viitorul cel mai a-
BONN 18 (Agerpres). Stu­ lor americani, scrie ziarul, urmă­ oauzei păcii. terilor, primul ministru 'Mac-
denţii arabi care urmează cursu­ reşte reprimarea poporului liba­
rile universităţii F* uburg din o- nez şi constituie o primejdie pen- Secretariatul Gonfe'deraţiei Ge­ Millan a făcut o declaraţie în propiat“. insula Cipru. la intervale precise do timp.
raşul Badén Württenberg (R.F. tru popoarele din Irak, Iorda- nerale a Muncii din Italia a a-
Germană) au organizat în cursul nia şi alte ţări care luptă pentru rătat în declaraţia sa că Italia care a căutat să justifice acţiu­
zilei de 17 iulie o demonstraţie independenţa naţională şi pace. trebuie să ceară retragerea tru­
de protest împotriva intervenţiei pelor străine din Orientul mij­ nea guvernului său, vorbind des­ ÎN CONSILIUL DE SECURITATE
trupelor americane în Liban. De­ Poporul vietnamez, scrie zia­ lociu, trebuie să refuze punerea
monstraţia s-a desfăşurat sub rul, cere ca imperialiştii ameri­ la dispoziţie a teritoriilor sale pre o aşa zisă „ameninţare din
lozinca „studenţii arabi con­ cani să părăsească imediat teri­ ca baze pentru’ forţele agresive,
damnă invazia trupelor america­ toriul Libanului. Confederaţia Generală a Muncii afară“ împotriva Iordaniei şi de Im p e ria liştii isie e a ra a s i obţiraa le g a liz a re a
ne în Liban ca o acţiune îndrep­ din Italia a chemat pe oamenii „datoria morală“ a Angliei de
tată împotriva păcii şi democra­ Canada muncii italieni să demonstreze
ţiei“. cu hotărîre şi în unanimitate so­ a-şi ajuta „aliatul“ — adică re­ a g r e s i u n i i tei* m O r ie n ta l a r a ia
OTTAYVA 18 (Agerpres) Cele lidaritatea lor cu popoarele ara­ gimul actual din Iordania.
Sudan mai importante ziare canadiene be şi voinţa lor de pace.
critică în articolele lor redacţio­ Luînd cuvîntul în cadrul dez­ NEW YORK 18 (Agerpres). Arauho (Columbia), preşedin­ Republicii Arabe Unite în trebu­
CAIRO 18 (Agerpres). Agen­ nale agresiunea armată america­ In Italia se extind demonstra­
ţia MEN relatează că Aii Abdel nă în Liban şi subliniază peri­ ţiile de protest împotriva agresi­ baterilor, primul ministru Mac- La 17 iulie, la orele 3,35, ora tele Consiliului de Securitate, a rile interne ale ţărilor arabe. Ne-
Rahman, lider al partidului de- colul pe care-1 prezintă această unii americane din Liban. In pro­
mocrat-popular din Sudan, a fă acţiune pentru cauza păcii. vinciile Bologna, Ferrara. Mo- Mi! lan nu a mai spus nimic New York-ului, a început şedin­ propus să se examineze în pri­ prezentînd nici o dovadă pentru
cut o declaraţie în legătură ou dena, Florenţa au avut loc mari nou, mulţ'umindu-ss să sublinie­ ţa Consiliului de Securitate, ca­ mul rînd plîngerea iordaniană a justifica plîngerea împotriva
evenimentele din Orientul apro­ Ziarul „Toronto Daily Star“ mitinguri în cadrul cărora au
piat. Aii Abdel Rahman a sub­ scrie în articolul său redacţio­ fost adoptate rezoluţii de pro­ ze doar că hotărîrea de interven­ re a examinat situaţia din Li­ Reprezentantul U.R.S.S., A. A. R.A.U., Tukan a trecut sub tă­
liniat că popoarele arabe salută nal : test. In numeroase provincii dm
•evoluţia din Irak şi înfierează Italia tinerii comunişti au răs- ţie în Iordania a fost adoptată ban. Şedinţa din 17 iulie a fost Sobolev, a declarat că în plin- cere faptul că plîngerea guver­
intervenţia americană în Liban „Acţiunile întreprinse de ame­ pîndit manifeste în care chea­ de guvernul său „după consul­ dominată de manevrele de cu­ gerea depusă de Iordania nu se nului iordanian a fost’ prezenta­
care „reprezintă o primejdie di­ ricani sînt o lovitură dată ONU. mă tineretul italian să condam­ tări telefonice cu Washingtonul“ lise alo delegaţiei americane, citează nici un fel de fapte oare tă Consiliului de Securitate du­
rectă pentru pacea din întreaga Aventura Suezului —• scrie în ne acţiunile imperialiştilor ame­ care a încercat prin exercitarea să servească drept bază pentru
lume“. continuare ziarul — ar fi tre­ ricani. şi cu sprijinul şi aprobarea de­ de presiuni asupra reprezentan­ a se vedea în ce măsură această pă începerea debarcării trupelor
plină a Statelor Unite“. ţilor ţărilor membre ale Consi­ plîngere este’ f<5hHaţă. Totuşi, el engleze pe teritoriul Iordaniei.
Japonia buit să pună definitiv capăt di­
plomaţiei canonierelor la care re­ Liderul opoziţiei, Gaitskell, a liului, să asigure sprijinirea a adăugat că delegaţia sovieti­ Astfel, agresorii englezi acţio­
TOKIO 18 (Agerpres). Presa curg acum S.U.A.”. condamnat hotărîrea guvernului că nu obiectează împotriva in­ nează faţă de Iordania la fel ca
japoneză condamnă intervenţia de a trimite trupe in Iordania, proiectului său de rezoluţie. şi agresorii americani faţă de
armată americană în Liban. Deşi Influentul ziar „Globe and arătînd că „această măsură pre­ cluderii acestui punct pe ordi­ Liban.
S.U.A. susţin că au trimis trupe Mail“ arată într-un articol re­ zintă cele mai grave riscuri atî! Tn afară de plîngerea Libanu­
în Liban pentru apărarea inte­ dacţional că luptele care se des­ pentru interesele britanice, cât nea de zi, înitrucit acest lucru Pearson Dixon, reprezentan­
reselor cetăţenilor lor, scrie zia­ făşoară de două luni în Liban şi pentru pacea mondială“. lui, pe ordinea de zi a Consiliu­
vădesc existenţa unui conflict in­ dă posibilitatea să se examineze
tern şi S.U.A. nu au avut drep­ lui de' Securitate a fost inclusă
tul să intervină cu forţele lor
armate. Ziarul avertizează că in­ ...Mişcările revoluţionare din ; de asemenea plîngerea Iordaniei problema intr-adevăr importan­ tul Angliei, a rostit un discurs
ţările arabe — a spus liderul împotriva Republicii Arabe Un'-' tă, cu privire la intervenţia mi­ plin de făţărnicie în care s-a si­
opoziţiei — se bucură de un in­ te. Această plîngere ă fost de­ litară a Angliei în Iordania.
tens sprijin popular şi nu pol lit să demonstreze că Anglia a
In cadrul şedinţei Consiliului debarcat în Iordania trupele sa­
fi minimalizate folosindu-se pusă pentru a se justifica debar­ a luat primul cuvîntul Baba Ed le, chipurile, pentru „a apăra
Din Tukan, reprezentantul Ior­ independenţa Iordaniei.
pretextul unor manevre subver­ carea trupelor engleze în Iorda­ daniei. El a repetat tot ce s-a
mai spus de reprezentanţi ai Reprezentantul american Lod-
sive din afară...“. nia. debarc,are menită să extin­ S.U.A., Angliei şi Libanului, în
„De asemenea — a adăugat dă în continuare împreună cu ce priveşte aşa-zisu! amestec al ge a declarat că guvernul S.U.A.
agresorii americani intervenţia sprijină măsurile Angliei.
Gaitskell — ţinîndu-se seama de
poziţia Uniunii Sovietice, care a Şedinţa continuă.

anunţat că nu poate rămîne in­ puterilor imperialiste în Orien­

diferentă fată de evenimentele tul apropiat.

rul „Asahi“, adevărata cauză a tervenţia trupelor americane în
intervenţiei este revoluţia care Liban va avea consecinţe peri­
a avut loc în Irak. In iegătură culoase. Aşa se face că din anul 1916, După ce in anul 1954 Irakul în­
Dar poporal irakian n-a înce­

cu aceasta, ziarul subliniază că Pînă şi ziarul de obicei pro- Dintr-im cenţi u al unui pact agresiv şi războinic, Bagdadul Mesopotamia (Irakul de azi), cheie un acord de „ajutor" mili­ tat nici o clipă lupta. Actul re­
justificările S. U. A. sînt cu to­ american „Gazette“ arată in ar­ a devenit săptămîna aceasta capitala celei mai tinere republici irece sub influenţa economică şi tar cu S.U.A., „ specialiştii" a- voluţionar ce a avut loc la 13—
tul neconvingătoare. Amestecul ticolul său redacţional că „Wa­ din lume: Republica Irak. In legătură cu actul revoluţionar politică a colonialiştilor englezi, mericani. cont roit nd fot mai mult 14 iulie e o dovadă grăitoare în
S.U.A., scrie în continuare, zia shingtonul sprijină o cauză ca iar în anul 1920, Anglia obţine armata irakiană, iată că in anul această privinţă. Patrioţii, ţării
rul, nu, corespunde deloc intere­ re nu se bucură de popularitate mandat asupra noului, stat for­ 1955 guvernul irakian Urăşte au înlăturat monarhia, regimul
selor menţinerii păcii, aşa suni In rindurile poporului libanez...". mat, Irak. Ulterior, în anul republican nou creat a denunţat
declară ele, ci, dimpotrivă, înăs­ 1922, între duo em ul aservit im­ ţara in faimosul pact agresiv toate tratatele înrobitoare înche­
presc şi mai mult situaţia in­ India perialiştilor al Irakului şi An­ intitulat pactul de la Bagdad. iate de fostul guvern, a denun­
Ulterior, Irakul „acceptă“ şi
ternaţională. f
NEW YORK 18 (Agerpres). ce a avut loc în Irak la 13-14 iulie, mai mulţi cititori ai zia­ glia e încheiat un tratat pe doctrina Dulles — Eisenhower, ţat pactul de la Bagdad, Fede­
După cum transmite corespon­ rului nostru ne-au solicitat să publicăm un documentar despre ajungind să fie considerat ca un
Subliniind că évenimentele din dentul agenţiei Associated Press Irak. Le răspundem prin materialul de mai jos. timp de '20 de ani, rare consfin­ bastion al imperialismului in 0 - raţia irako-iordaniană şi a de­
aceste două ţări au un caracter din Galcutta, la 17 iulie s-au a- rientul mijlociu.
exclusiv intern şi că nici un fel dunat în faţa clădirii ambasadei ţeşte regimul de dominare a clarat că pe plan extern va pro­
de argumente ale S.U.A., care S.U.A. din Galcutta, cîteva sule Angliei. în această ţară. După crearea Republicii Ara­
încearcă să justifice amestecul be Unite, la inspiraţia imperia­ mova o politică conformă cu in­
Deşi printrun acord încheiat liştilor anglo-americani, lrak.nl
Cuprinzind un teritoriu de a- sută din numărul locuitorilor in 1930 Anglia, acordă Irakului şi. Iordania se „asociază." şi. for­ teresele tuturor arabilor, împo­
proximativ 300 mii kilometri ţării, sînt analfabeţi. independenţă în p ro tein ele in­ mează Federaţia irako-iordania-
triva imperiali.smuIui.
patrafi şi noimi o populaţie de Irakul a atras pe imperialişti terne, acesta e un act formal, nă, cu intenţii declarate de a
5 milioane locuitori, Irakul este (in special pe cei englezi, şi ar propagandistic, pentru a linişti lupta împotriva unităţii naţiunii Astăzi Irakul nu mai este mo­
® ţară situată în Orientul mij­ rnericani), prin însemnatele sale revolta şi nemulţumirile mase­ arabe, pentru care se pronunţă
LA WASHINGTON lociu, majoritatea graniţelor ei bogăţii, in petrol. Prin rezervele lor !arai populare irakiene, rare narhie. Irakul este. cea. mai tâ­
fiind de uscat. Are ca vecini sale, Irakul ocupă locul al trei­ cu consecvenţă Republica Arabă
următoarele ţări: Iranul, Turcia, lea în Orientul mijlociu ,7 ele se ridicau iot mai hotărît împo­ Unită. nără republică din lume — Re­
Republica Arabă Unită (provin­ reprezintă W la sulă din. totalul triva jafului imperialist. publica Irak, care şi-a propus
cia Siria), Iordania, Arabia Sau- rezervelor lumii capitaliste. Bo­
Tratative pentru coordonarea dită şiI Kuweit-ul. Capitala ţării găţiile Irakului, şi faptul că a- Intr-adevăr, încă in 1920 are să meargă pe un drum nou, pe
agresiunii în Orientul arab loc in Irak o puternică revoltă drumul călăuzit de interesele po-
populară, care însă e infrintă
WASHINGTON 18 (Ager­ acţionează singuri in Liban — porului irakian, a maselor largi
pres). Comentând plecarea pre­ scrie corespondentul — la Lon­
populare. CON ST. MACOVEI

cipitată spre Washington a mi­ dra se consideră că britanicii este oraşul B "rt4ad. Alte oraşe cesiea puteau fi exploatate cu din cauză că proletariatul nu
nistrului de Externe englez, a- se vor „ocupa“ de golful Per­ mai. importante sini Moşul, Kir- mină de lucru ieftină au făcut era organizai şi unit în luptă.
gsnţia France Presse sublimară sic şi de imensele resurse pe­ kuk, Samara, Basra. Teheran«
ca această ţară să fie vizată de In anul 1932 ia fiinţă in Irak tos./

că „scopul acestei călătorii este trolifere ale acestei regiuni. Cit priveşte 'populaţia ţării, a- către puterile coloniale încă cu Partidul Comunist, nare. desi. e

coordonarea definitivă a acţiu­ Joi scara s-a anunţat că mi­ ceasta e formată în special din mulţi, ani in urmă. nevoit să 'activeze în ilegalHote.

nii anglo-americane în Orientul nistrul de Externe canadian, arabi ( heste 75 ia sută) şi lo­ In timpul primului război conducn. ele aici înainte Iu nla REPUBLICA ARA&fl Ş j

mijlociu, mai ales ţinînd seama Sydney. Smîth, a sosit în capi­ cuieşte in marea ei majoritate mondial teritoriul de astăzi al antiimperialislă a poporului ira­ UNJTÂ
de faptul că totul lasă să se pre­
vadă că această acţiune s-ar pu­ tala Statelor Unite pentru a par­ la sate. Doar o pătrime din Irakului-a fost teatrul unor lupte kian. N SlR/A #
tea extinde grabnic şi în alte ticipa la întrevederile Dulles— populaţia Irakului trăieşte la o- crincene ale Angliei împotriva <¦/
ţări decît Libanul, şi mai ales Deşi după cel 'de-a! doilea MI
în Iordania si golful Persic“. Ci­ Selwvn Llovd. Agenţia France război, mondial luata de elibe­
tind surse londoneze, corespon­ Presse relatează că ziua de 17 raşe. Din cauza cruntei exploa­ Turciei, care se alăturase Ger­ rare naţională se înteţeşte, mo­ ODsmesc^.
dentul agenţiei France Presse iulie a fost dominată de o „in­ tări. imperialiste, la care a fost ¦ maniei. Deşi n-a înregistrat suc­ narhia internă şi jugul impe­ y S \\
subliniază că Lloyd va căuta tensă activitate diplomatică la supus decenii de-a rindul. mase­ cese militare. 'Anglia a câştigat rialist nu pot fi înlăturate, deoa­
„să ia, îmnreună cu colegii săi rece de fiecare dată guvernan­ ) VRmrr>ctn N '?\VŞ\ .
americani, hotărîri privind o îrrî- Washington“, anunţînd şi o în­ le Iar(ii populare din Irak au a- mult mai mult. Spectillnd nemul­ ţii ţării, de teapa. lui. Nuri Said, ® * - ^\ "
oărtire a sarcinilor occidentali­ trevedere Ia amiază între amba­ înăbuşe în sînge lupta eroică a
sadorul Franţei la Washington, juns în ultima vreme intr-o si- ţumiri'e populaţiei arabe împo­ poporului irakian. Pe zi ce irece \Tv>!- o yX
iualie de cruntă mizerie. Pro­ triva jugului otoman, Anglia ţara e tot mai. mult aservită im­ RLICfl JX J
Herve Alphand, şi secretam! de centul mortalităţii, din această
pricină, pste foarte ridicat. După sprijină cererile si năzuinţele a- f l A & A \ i _____ ARABIA
cesteia, fâcînd astfel primul pas
spre infiltrarea în bogatele re­ SAUDITA

lor“. Din moment ce americanii stat, Dulles. statisticile internăVioncile, 95 la giuni în petrol ale Irakului. perialiştilor englezi.şi americani.

6Redacţia şi administraţia zlafutul »tr. (Aiţjfe ar, 9, Telefoa: 188-189. laxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.l.l.R. nr, 238 320 din 6 noiembrie 1919. - Tiparul s întreprinderea Poligrafică .1 Mai" — DEVA.