Page 69 - 1958-07
P. 69
' íuncQcara-Uev?. ^
PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE, UN1ŢI-VĂ!
ZILEI
DE 23 AUGUSTjfruntaşi din unităţile
socialiste agricole
Sînt numeroşi colectivişti şi înto-
vărăşiţii care, dovedind dragoste Cărbune pesfe plan
faţă de munca în comun, în aceas
tă campanie au muncit cu hărni Harnicii mineri de la exploa- în frunte, fiind urmat de secio-
cie. Datorită hărniciei lor, gospo tarea Ţebea, dau pe zi ce tre rul II cu o depăşire de 77 tone
dăriile colective şi întovărăşirile ce zeci de tone de cărbune peste de cărbune.
sînt fruntaşe la strînsul recoltei. Iată pian economiei naţionale. In ce
cîtiva din aceştia: In fruntea întrecerii se află
le 18 zile care au trecut din a- brigada nr. 12, condusă de Că-
ceastă lună, ei au îndeplinit plă ţălean Roman lui Urs de Ia sec
regiunea noastră nui de producţie în proporţie de torul I şi brigada nr. 8 de Ia
104,1 la sută. sectorul II, abataj frontal, unde
lucrează Gherman Teodor, Flo-
Sectorul I, care a dat în plus
107 tone de cărbune, s-a situat rea Mihoc şi Nicolae Mihoc.
s ta n c a o n tilo - Re a l i z ă r i A n s e m n a i e
1
Colectivul de la exploatarea nul III condus de inginerul Fre-
Ghelar munceşte cu însufleţire derik Mera, care a dat peste
( â r llo r a ra b i pentru ‘ a întîmpina Ziua mine prevederile planului 390 tone
rului şi ziua de 23 August cu minereu de fier. Raionul III es
cele mai .bune rezultate în mun te urmat de raionul I, condus de
Popoarele arabe luptă pentru Infierâm cu hotărîre că. Astfel, ei au reuşit ca pînă comunistul Vasile Florea, care in
aceeaşi perioadă, a dat peste plan
agresiunea la data de 18 iulie inclusiv, să 122 tone minereu de fier. Raio
nul I se evidenţiază şi prin fap
o cauză dreaptă şi ea va triumfa ELENA COSTEA 5 îndeplinească planul de pro tul că luptă neîncetat pentru îm
bunătăţirea calităţii minereului.
Acţiunile criminale ale imperialiştilor iot sufletul, şi strigăm : „Jos mîinile membră a gospodăriei colective din ducţie in proporţie de 102,4 la
americani şi englezi in Orientul mijlo imperialiştilor de pe ţările arabei"
ciu şi apropiat au !ost condamnate de Iohiel, raionul Alba. sută.
către muncitorii fabricii chimice din O- Alţi muncitori ca Viorel Stoica, Irvo-
răştie intr-un miting ce a acut loc sîm- chenie Tudor, Vasile Vasu şi losif Ru- La mitingul de protest, care siunii anglo-americane şi cer ca Fruntaş în întrecere -'.sie raio-
bătă, la sfirşitul lucrului. su, care au mai vorbit, au condamnat a avut loc duminică în Ilia, au trupele celor două ţări imperia
de asemenea acţiunile tîlhăreşti ale im luat cuvîntul numeroşi partici liste să fie retrase din Liban şi Zi de producţie mărită
Mitingul a fost deschis de iov. Ioan perialiştilor americano-englezi. A vor panţi, printre care se numără Iordania.
Olariu, secretar al Comitetului raional bit apoi muncitoarea Maria Gavriluţ Gherasim Orşa, preşedintele SILVIU,'rJORCA CALAN (de Ia subredacţia deplinit planul în proporţie de
de partid Orăştie. care, in numele femeilor din fabrică, — Sînt mamă — a spus tov. noastră voluntară). In cinstea 126,92 la sută, la sortimentul lin
şi-a exprimat indignarea faţă de agre gospodăriei colective din Ilia, Pîroşca Varady — şi noi mame Conferinţei sindicale mondiale a gotiere de Ia turnătorie, echipa
Muncitorul Aurel Tătar a condamnat cu siunea imperialistă în Orientul arab: Gabor V. Radu, preşedintele Tri le nu dorim să mai fie un nou tineretului muncitor, la uzina lui losif Novac a îndeplinit pla
„Nu vrem să ne mai moară copiii în bunalului raional Ilia, Irina război. El aduce numai dezas „Victoria“ din Călan a avut loc nul în proporţie de 120 la sută,
'indignare acţiunile imperialiştilor: „Eu, flăcările mistuitoare ale războiului / — Lucaci şi alţii. tru şi suferinţă. Vrerii să trăim o zi de producţie mărită. iar Ia sortimentul piese sanita
ca mai toţi de aici din sală, — a spus a spus ea. Toate mamele din lume do .în pace alături de soţii, copiii şi re, tov. Ludovic Cojan a îndepli
el — am cunoscut din plin cruzimea resc să-şi vadă copiii fericiţi şi le sîn- — Sînt om bătrîn ; am parti fraţii noştri. Alături de întregul Colectivul de muncitori, teh nit norma în proporţie de 166 !a
'celui de-al doilea război mondial. Prin gerează inima cînd aud vorbindu-se cipat la primul război mondial, nostru popor. noi. mamele ne ex nicieni şi ingineri a depus mult sută.
războaiele din Coreea şi Vietnam, prin despre război. Mamele din fabrica noas am trăit şi simţit pe propria-mi primăm revolta faţă de acţiuni interes în muncă pentru ca de
agresiunile din Yemen, Oman şi Alge tră se alătură milioanelor de mame şi spinare urgiile celui de-al IMea păşirile lor să fie cit mai mari. Depăşiri însemnate au fost
ria, imperialiştii n-au urmărit declt ob spun răspicat: „Ucigaşilor, încetaţi ac război mondial; ştiu, ce înseam le mîrşave ale imperialismului S-au obţinut depăşiri însemnate
ţinerea de profituri mari, de subjugare, tele voastre criminalei Sînt deajuns la nă războiul a spus tov. Nicolae la furnalul tineretului, unde bri înregistrate Ia aproape toate sor
de răpire a libertăţii şi independen crimile vărsatei", „Jos mîinile de pe Crişan, deputat în sfatul popu american şi englez, înfierăm cu gada Iui lonaşcu Muntean a în
ţei acestor popoare. Acum ei în lar raional. De aceea, protes timentele de la turnătorie, la se-
cearcă să înăbuşe lupta popoarelor li tez cu hotărîre împotriva agre hotărîre agresiunea murdară îm
micocs şi Ia întreţinere.
potriva popoarelor arabe.
ÎOSIF CRAŞCA
banez şi iordanian prin forţa arme ţările arabei’’. ,,Retrageţi-vă trupele je In rai preşedintele întovărăşirii >din satul Oţel peste plan
lor. Dar n-au să reuşească, aşa cum fuitoare din Liban şi Iordania I’’. Galtiu, raionul Alba.
n-au reuşit nici pînă acum. Aceasta
In încheierea mitingului, muncitorii,
pentru că popoarele arabe luptă pen tehnicienii, inginerii şi funcţionarii de ne de oţel peste plan. Această
creştere s-a obţinut prin realiza
tru o cauză dreaptă, şi cauza lor e sus la fabrica chimică Orăştie au întocmit Agresiunea americano-engleză numeroşi cetăţeni s-au ridicat la Oţelarii hunedoreni reuşesc ca rea unui indice de utilizare a
ţinută de toate popoarele iubitoare de o moţiune de protest prin care cer cu în Orientul arab a stîrnit un val cuvînt cerînd să se pună capăt în fiecare zi să dea zeci. de to cuptorului ridicat.
pace din lume. La această cauză ne hotărîre retragerea trupelor imperialis de mînie şi in rîndul populaţiei agresiunii întreprinse de impe ne de oţel peste prevederile pla
alăturăm şi noi, muncitorii fabricii, din te din Orientul arab. muncitoare din raionul Haţeg. nului. Folosind cu multă atenţie In felul acesta, oţelarii de la
rialiştii americani şi englezi îm şi pricepere cele 8 ore de lucru, Combinatul siderurgic Hunedoa
ei sporesc necontenit cantităţile
La mitingul care a avut loc potriva ţărilor arabe. de oţel. Astiel, la O.S.M. nr. 1, ra întâmpină zîu,a de 23 August
Mitingul de la Atelierele duminică dimineaţa în centrul — Soldaţii americani şi en s-au înregistrat în primele două cu succese însemnate în muncă.
de raion peste 300 muncitori, glezi — a spus tov. Farcaş Ioan decade ale acestei luni, 1.500 to
ţărani muncitori, intelectuali, ti — nu au debarcat în Liban şi
neri şi vîrstnici şi-au manifestat
C. F. R. simpatia şi solidaritatea cu lup Iordania ca să-şi apere ţările lor Pentru oamenii muncii din fllielar
ta antiimperialistă a popoarelor pentru că graniţele acestor ţări
Ieri dimineaţă cu mult înainte spus printre altele : „Noi, munci din Orientul arab şi au cerut să se află la nvi de kilometri; n-au
fie retrase imediat trupele agre venit nici să se apere împotriva
de începerea lucrului, în faţa a- torii cinstiţi, din secţia de loco soare din aceste ţări .Expunerea unui eventual atacant pentru că Şi la exploatarea minieră din Ghelar recepţionarea unui club
telierelor C.F.R. Simeria se strîn- motive înfierăm cu toată hotă- făcută de tov. Francisc. Gaşpar, Libanul şi Iordania sînt nişte prevăzut cu sală de spectacole
seseră peste 2.000 de muncitori rîrea acest act agresiv care a- activist al Comitetului regional pitici în comparaţie cu cele două cu peste 400 locuri, bibliotecă,
de partid, asupra desfăşurării Ghelar se dă o mare atenţie ri sală de lectură şi cabină de pro-*
state imperialiste. Noi cerem cu iecţie. Noul club va satisface ce
şi lucrători din întreprinderile şi meoinţă pacea lumii şi cerem evenimentelor din ţările arabe a toată hotărîrea să se pună capăt dicării de noi construcţii social- rinţele mereu crescînde ale oa-<
instituţiile oraşului ca să pro Organizaţiei Naţiunilor Unite să acestei intervenţii banditeşti ca menilor muncii din Ghelar.
testeze împotriva acţiunilor de militeze pentru scoaterea afară a fost în repetate rînduri întrerup culturale, în scopul creşterii ni
intervenţie militară a imperialiş- trupelor imoerialiste din Liban re ameninţă pacea întregii ome ANA MICLEA '•> ! '< velului de viaţă al oamenilor
Mor americani şi englezi în Li şi Iordania“. tă de participanţii la miting care niri. membră a întovărăşirii din satul muncii.
scandau: „Jos mîinile imperia De pe locul său s-a ridicat la Bucerdea Vinoasă, raionul Alba. tţ De curînd, a avut loc la mina
cuvînt invalidul de război Cos-
ban şi Iordania. Mitingul a fost In aplauzele însufleţite ale liştilor de pe ţările arabe !“, tea Lăscuţ:
„Pentru pace luptăm noi, jos cu
deschis de tov. Petru Crainic, participanţilor la miting, a fost cei ce vor război 1“. — Ca cetăţean care am cunos
secretar al Comitetului raional adoptată o moţiune adresată Or cut grozăviile celui de-al doilea
ganizaţiei Naţiunilor Unite, prin Plini de indignare şi revoltă, război mondial, — a declarat el
de partid Hunedoara. — mă ridic cu indignare împo
care se cere retragerea imediată triva agresiunii imperialiste în
Au luat apoi cuvîritul nume din Liban şi Iordania a trupelor Orientul arab şi cer să fie retra Amurgul serii i-a prins pe or- să culeagă rodul fără pierderi. arături de toamnă pe o suprafa
roşi muncitori, care au înfierat, imperialiste cotropitoare. dem seceriqd .ultimele spice de
cu tărie actul de intervenţie mi ,griu. Le-au mai rămas doar "cî-
ieva ha. de orz nerecoltat dar
litară imperialistă menit să şi. acesta pentru puţin timp. In Pentru asta ei au ieşit din vre ţă de peste 50 ha.
zorii zilei de miine ţăranii mun
Cerem să fie retrase trupelezdruncine independenta popoare citori de aici sînt hotăriţi să în me la seceriş, au dat bătălie cu O afirmaţie a tehnicienii ne-a
ceapă virtos numea • pentru a
lor din Liban şi Iordania. Tov. se trupele americane şi engle termina cu această treabă care lanurile întinse de griu, secară bucurat însă şi mai mult. Ea
ze din l.'ban şi Iordania. nu mai poate aştepta.
Iuliu Vernichescu, inginer şef la şi orz, adunînd spicele doldora ne-a comunicat că s-au luat din
Cei care au terminat mai îri-
S.U.A. şi Angliei din Liban şi iordaniaatelierele C.F.R., vorbind în nu tîi secerişul au fost membrii ce de boabe. timp măsuri pentru amenaj-area
lor două întovărăşiri agricole,
mele muncitorilor, tehnicienilor Peste 1.500 muncitori, ţărani şi in să înceteze de îndată intervenţia arma Tov. Bugarin Elena, medic, care, folosind fiecare ceas de lu In trecere ne-afn oprit şi pe celor trei arii şi mulţi dinfife în
şi funcţionarilor, a spus printre telectuali din oraşul Deva şi-au expri tă americano-engleză în ţările arabe. cru au reuşit să-şi siringă întrea
altele: „Muncitorii atelierelor mat duminică dimineaţa în cadrul u- Donţiu Melerina, profesoară, la sfatul popular. Aici, am în- tovărăşiţi şi ţăranii muncitori
.noastre au luat la cunoştinţă nei adunări, indignarea faţă de agre In numele muncitorilor din oraşul Szabo Ioan, farmacist, Orăşea- ga recoltă încă de acum citeva
cu indignare de intervenţia ar siunea S.U.A. şi Angliei, împotriva lup Deva tov. Ioan Adarn, maistru miner nu Tiberiu, funcţionar ş.a. au tilnit pe tehnicianul agronom Do cu gospodărie individuală aii şi
mată a statelor imperialiste în tei drepte de eliberare de sub jugul la întreprinderea minieră Deva, şi-a condamnat de asemenea agresiu zile. Şi nu întîmplător. .
Liban şi Iordania. Noi muncito colonial a popoarelor libanez şi iorda exprimat indignarea faţă de actele sa nea colonialistă a S.U.A, şi An rina Susuan care ne-a spus treierat. Printre primii care au
rii, atelierelor C.F.R. Simeria, cu nian. mavolnice ale guvernelor S.U.A. şi An gliei şi au cerut evacuarea ime La Oarda, ca în toate comu
forţele de care dispunem, putem gliei. Noi minerii — a spus vorbitorul diată a truoelor cotropitoare im multe lucruri. Am aflat că la ¦făcut acest lucru se numără în-
contribui la, edificiul păcii, mun Adunarea a fost deschisă de tov. Ic; n — cerem cu toată tăria guvernelor perialiste din ţările arabe. nele raionului Alba,-intovărăşiţii
cind cu elan sporit pentru în Henţu, preşedintele Sfatului popular al S.U.A. şi Angliei să-şi retragă ime Oarda, lanurile cu păioase s-au tovărăşiţii Gheorghe Jibeteanu,
deplinirea planului ştiind că oraşului Deva. Din rîndurile celor pre diat trupele din Liban şi Iordania. A- ¦& şi ţăranii muncitori- cu gospo
prin aceasta luptăm totodată şi zenţi au izbucnit lozinci de ură şi dis ceastă agresiune este una din cele mai întins pe o suprafaţă de aproa Nicolae Munteanu, Ioan Mun-'
pentru capacitatea de apărare a preţ faţă de imperialiştii anglo-ameri- mîrşave acţiuni actuale ale mperialiş- Duminică după-amiază, la ora dărie individuală sînt obişnuiţi
patriei noastre dragi“. ca n i: „Afară cu imperialiştii ameri tilor americani şi englezi. cînd flăcăii şi fetele din Coro- pe1 600 ha. din care o parte în teanu şi ţăranii muncitori cu
cani din Orientul arab“, „Să fie re ieşti obişnuiesc să se adune pen
Preşedintele Comitetului de în trase imediat armatele agresoare din Domnii imperialişti, a spus în cu tru a învârti cîte o ardelenească semnată aparţine întovărăşirilor gospodărie individuală Sofron
treprindere, . Cismaş Victor, a I.iban şi Iordania“, „Jos mîinile impe vîntul său tov. Wiliam Kokosy, preşe „Al IMea congres“ şi „30 De Munteanu, Nicolae Şercleaniiy
spus : Acţiunea americano-engle- rialiştilor de pe Orientul arab“ !. dintele comitetului de întreprindere după fluieraşul satului, sala că cembrie“. Am fost apoi informaţi
T.R.C.L.H., dau mereu greş în acţiunile minului cultural devenise neîn- că de îndată ce s-au recoltat pă- Simion Drăghioi şi alţii. . _
ză dovedeşte şi de data aceasta Tov. Tache.Stoicovici, preşedintele Co lor. Ei uită că în lume există astăzi căpătoare pentru mulţimea care ioasele intovărăşiţii şi ţăranii Ritmul în care se treieră îri
faptul că imperialiştii sînt duş mitetului de luptă pentru pace din ora o solidaritate internaţională a oameni se adunase pentru a-şi arăta mi
mani de moarte ai păcii şi li şul Deva, a arătat că amestecul trupe lor muncii, că există puternicul lagăr 'nia împotriva agresiunii bandi prezent la ariile din comuna
bertăţii popoarelor. In momentul lor anglo-americane în Orientul arab al socialismului în frunte cu Uniunea teşti, a imperialiştilor americani Oarda ne face să fim convinşi
de faţă pacea generală, munca nu este întîmplător. Imperialiştilor a- Sovietică, care nu permit să fie întoar şi englezi în Liban şi Iordania,
noastră creatoare sînt ameninţa mericani şi englezi nu le este pe plac să înapoi roata istoriei. Forţele păcii in cuvîntul lor .ţăranii .muncitori muncitori cu gospodărie indivi că în cel mai scurt timp toate
te. Populaţia oraşului Simeria faptul că popoarele libanez şi irakian din lumea întreagă vor fi în stare să Albescu Achim, Hătărăscu Lu-
crcţia, Albescu Victor, Matei Co-; duală au dezmiristit si au făcut păioasele vor fi treierate.
mănel ş.a. şi-au exprimat revol
munceşte liberă pentru constru luptă ferm împotriva jugului colonial, împiedice aplicarea planurilor crimina ta împotriva agresorilor imperia
irea socialismului, îşi -creează o deoarece ei pierd astfel sursele de ex le, odioase ale imperialiştilor. întreaga lişti care ameninţă pacea lumii.
La mitingul care a avut loc în
viaţă nouă şi nu doreşte să fie ploatare ale petrolului. Intervenţia a- lume iubitoare de pace şi libertate cere
împiedicată în munca să. Pentru mericană în Liban, a arătat vorbitorul, retragerea imediată a armatelor crimi satul Văidej a luat parte aproa
aceasta luptăm cu hotărîre împo este una din cele mai periculoase aven nale de pe teritoriul Libanului şi Ior pe toată populaţia satului — bă-
triva războiului şi a acelora care turi, căci ea crează o serioasă amenin daniei. trîni şi tineri-, femei şi copii.
îl doresc şi ne solidarizăm din ţare pentru pacea lumii. Petrol şi mînă de lucru ieftină, be In cuvintele. înţelepte rostite
tot sufletul cu lupta dreaptă a Exprimîndu-şi simpatia şi solidari neficii mari, iată ce-i frămîntă la era de Coroi Teo’dor, unul 'din bă-
popoarelor ce merg pe drumul tatea faţă de lupta anticolonialistă a actuală pe imperialiştii americani şi trînii satului, se • simţea toată
cuceririi libertăţii şi independen popoarelor arabe, vorbitorul a subliniat englezi — a spus tov. Năstase Farma- ura şi revolta întregului sat îm
ţei. Agresiunea imperialistă în că sutele de milioane de oameni iubi- zon directorul P.T.T.R. regional. potriva ' cotropitorilor americani
Liban şi Iordania este o faptă lori de pace cer într-un glas retragerea Solidari mai mult ca oricînd sutele şi englezi.
nedemnă pentru civilizaţia noas — N-au ce căuta în ţările ara-'
tră şi cu atît mai mult noi în imediată.a trupelor intervenţioniste din de oameni ai muncii din oraşul Dev
fierăm cu toată hotărîrea acest be aceşti tilhari neruşinaţi. Po
act mîrşav şi cerem cu insisten Liban şi Iordania. . s-au pronunţat hofărît împotriva acalo- poarele arabe vor şti ele să-şi
— Ne dăm seama că prin' debarca . ra care ameninţă pacea lumii, cerînd
rea trupelor pe teritorii străine, a spus cu fermitate încetarea imediată a a-
ţă să fie retrase imediat trupe tov. Emil Lasjău, directorul şcolii me meslecului în treburile' interne’ ale ţă împartă singure-dreptatea, n-au
le americane şi engleze de pe dii „Decebal“, imperialiştii vor să dez-, rilor din Orientul arab. nevoie de americani şi nici de
teritoriul Libanului şi Iordani lănţuie un nou măcel mondial, mai dis In moţiunea de protest adoptată în englezi. Trupele tîlharilor care Siderurgiştii, constructorii şi toţi oamenii muncii din oraşul Hunedoara, întruniţi zilele trecute într-un mare
trugător decît cele de pîn& acum. Moi unanimitate de r<ri prezenţi la miting, au venit acolo după petrol, să
ei. ' _ .......... ’ însă, vrem să ne bucurăm de zilele .adresată legaţiilor S.U.A. şi Mari plece ime’diat înapoi. miting, şi-au manifestat ura împotriva agresorilor imperialişti care au debarcat trupe în Oriental'arab. IN CLI
^Cuvinte pline dc indignare la însorite ale vieţii noi din Republica Britanii din Bucureşti, oamenii mim ii ŞEU : Aspect din timpul mi1iri;;uiui.
adresa acţiunilor iriTperialisnlu- noastră. Copiii noştri vor să înveţe, să din oraşul Deva cer să înceteze de La fel ca el au vorbit şi ţăra
lui american' au adus şi alţi se joace fără teamă de nici o primej îndată agresiunea imperialistă ruşinoa nii muncitori Bcg Mihai, Gdres
muncitori. Tov. Vasiu Ioan, monj die. Iată de ce cerem cu toată hotărîrea să din Orientul arab. ai ion ş.a.
tor la secţia Fă locomotive, a