Page 7 - 1958-07

Nr. Í101 'tşQ w n m m zu i _Pdg. 3__
ÍW »ÍW Í5SSS s
¦MBKwasaawofta

Educarea conisfă a tineretului - O PRODUCŢIE A STUDIOURILOR SOVIETIC Concursul„§ă ne
sarcină de baia organizaţiei U.TJ. cunoaştem
ţinuta! natal“
Uniunea Tineretului ,j. rea şi depăşirea sarcinilor de
tor constituie pentru parti^. producţie, în întreprinderea în
cipala sa rezervă de cade care ei lucrează. La Orăştie, odată cu încheie­
rea anului şcolar, a luat sfîrşit 0 0 OO 0 0 aOO 0 0 OO 00^ 00 OO CO C VOO.OO OO OO 0 0 -0 0 0 0 0 0 -0 0 0 0 0
şi prima etapă a concursului
aceea U.T.M.-ului, ca org. De pildă, brigada de montori „Să ne cunoaştem ţinutul natal“, du-l o comandă cînd este in
concurs la care au participat proastă dispozifie sau cînd îşi
ţie revoluţionară a tinerţ cazane de la electromontaj Pa- peste 80 de elevi de la şcoala Firme Clisio-jse
din ţara noastră, îi revine , medie „Aurel Vlaicu“ şi de la
na de a organiza, creşte roşeni, condusă de Vasile Ba­ şcoala elementară de 7 ani. Pe str.ada principală din o - are clienţii lui„graşi , că ti
tiu, realizează în fiecare lună o
duca tineretul în spiritul j. normă şi jumătate. Brigăzile Lucrările prezentate sub for­ %rasul Sebeş două firme au unvai şi-amar. Şi ca să fie mai
ţăturii marxist-leniniste. Ed de tineret de ia mina Vulcan, mă de monografii ale satului na­
tal, reflectă dragostea cu care 1 conţinut 'curios. La atelierul autoritar I. Bercovici conchide
s-au apropiat elevii de frumu­
rea comunistă a tineretului conduse de F.merlo Gsiki, Ioan seţile ţării, de producţiile popu­ cooperativei meşteşugăreşti, ia astfel de comenzi în felu
deci o sarcină de bază a oi lare, de realizările remarcabile de coafură, firma este spartă următor: ştii cine¦ suit e u ? I
din ultimii ani. Monografiile
nizaţiilor U.T.M. Vişa, Pavel Boyte, Vasile Ne- au fost însoţite de obiecte de ar­ şi pe ea stă sc r is : „co fură"! Ş tim ! Este ospătar şi încă
tă populară, fotografii, hărţi, de­ ...Cred că nu mai e cazul la un local de stat, şi că ati-
Organizaţiile U.T.M. din greanu, sînt în fruntea luptei sene, etc.
să dăm amănunte despre ce a- tudinea lui nu cadrează. Nii-i
lea Jiului, sub conducerea şi Pentru sporirea producţiei de Pentru cele mai bune lucrări nume impresii îţi poate }urni- aşa tovarăşi de .la T.A.P.L. Pe-
au primit premii elevii: Todea
drumarea permanentă a o r|cărbune, dînd în fiecare lună Ileana, Suciu Sonia, Dunu An-u- za o asemenea „firmă“ . troşani ?
ţa, Ieskel Ladislau, Torneanu
nizaţiilor de partid, au obţinzeci şi sute de tone de cărbune Elena, Lăzărescu Ioan, Popescu O a doua firmă îndeamnă . • .
Aurel Vlaicu, Rob Ioan — toţi de
rezultate bune în această muncpgste plan. Numai brigada lui cetăţenii să se aboneze ia zia-
la şcoala medie „Aurel Vlaicu“
Dc pildă, organizaţiile U.T.lyasjle ţsjegreanu a extras pînă şi Munteanu Mioriţa de la şcoa­ re şi reviste pe anul 1957. Nu g S(e un nou produs pus în
de la electromontai Paroşeni i la elementară de 7 ani.
§ ştim care o fi fost situaţia abo- vinzare la cofetăria cooperativei
mina Vulcan, avînd în permsP prezent peste pIan mai m- alt »»•¦4M prof. VULCU BUJOR
8 namentelor pe 1957, dar ştim ? e COnsum „ Filimon Sîrbu“ din
nenţă ajutorul organizaţiilor d*e tone de cărbune,
Ttnăra Republică Sovietică porneş­ Deci sarcina principală a Puterii - 8 că sîntem în 1958 şi încă la Orăştie. Cine a făcut această
partid, folosind diferite metode Slab s-au ocupat de educaţia te spre construirea vieţii noi. învinşi Sovietice este să controleze marea, ţ
9 jumătatea anului. inovaţie nu am aflai încă. Am
şi forme de educare, au reuşiimunistă a tineretului organi-
in războiul civil, contrarevoluţionarii curprinzindu-l pe contrabandişti. ? 1s Cerberul restaurantului aflat eînstseă Mcă lăimondaedma vî0ndpuotăţi 8g
să dobîndească rezultate î m b u c e U.T.M. de la uzina eleo-
se reorganizează pornind la acţiuni Bătrlna Carapace, un mic vas so- î 8 Acesta a apărut in persoana bea. Necazul este că ea se vin* |
-rjdi5a-™rea nivelului politic şi ideolo- că ..V. u„lca.n, şan. ti,erul 6 Son- diversioniste, crime, sabotaje, ca să
submineze puterea sovietică. Acţiunea vietic, comandat de Andrei şi Re- 8 ospătarului 1. Bercovici de la de cu pretenţia de a fi dulce, g
gic al tineretului, aceste orga- uc^n can 51 termocentrala !Omului „Bătrlna Carapace" se petre­
nizaţii au dat o atenţie deosebită ^rică Paroşeni. Birourile a- piev primeşte sarcina grea să Infrum. 1 3 restaurantul „Minerul" din Pe- De ce aşa ? N e poate spune %

organizării şi desfăşurării anu- tor organizaţii U.T.M. tre- ce la Odesa. Reacţiunea din Odesa te primejdia care vine din spre mare. , 8 troşani. Să nu-l ofensezi făcîn- conducerea cooperativei. 8

este alimentată cu material exploziv Qu eroism, în lupte palpitante, Bă- | CO 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO OO OO OO OO OO OO OO OO OO CO O O OO OO OO OO 0 0 0 0 0 0 OOOO 0 0 O 0 0 5 0 0 0 0

lui de învăţămînt politic. ; să pună capăt delăsării de şi cu marjă de contrabandă, prin şa- Mna Carapace u tw in g e pe duşman. 1
landa contrabandistului , Anio,s, care Filmul rulează pe ecranu..l. cinema- *•
Recrutarea cu grijă a cursan- . au <j[at dovadă şi urraînd pătrunde in apele Odesei, unde e aş- J Reclamaţiile şi sezisările sînt
ţilor, lămurirea acestora despre lul Gelorlalte organizaţii, teptai de către un barcagiu contrare- rezolvate com petent
importanţa invatamintului poli- .... . „ 7 . . to g ra J M „R Sîrbu" din Deva între *
tic, asigurarea unor lecţii atrac-
tive şi temeinic pregătite a fă­ e raob,llK,ze * *» irea«a la voluţtonar. 4 şi 6 iulie 1958. \
cut ca tinerii să participe cu •uncă temeinică de educare
drag la învăţămînt şi să depună Spectacolul echipei teatrale La fiecare sfat popular se sînt repartizate secţiilor în com­ De menţionat este şî felul în
mult interes în însuşirea a cît feştere a utemişti lor şi neu­ prezintă aproape zilnic diferiţi petenţa cărora revin. Pe acest care procedează şi secţiile la ren
1. R C. L Ii. cetăţeni cu cereri care cuprind extras se indică şi termenul în zolvarea acestora. Aşa, de pildă,
mai multe cunoştinţe politice şi trilor. Şi organizaţiile de o serie de reclamaţii şi sezisări. cetăţeanca Ana Miciea a reda-*
ideologice. Pl din aceste întreprinderi Peste cîteva' zile artiştii ama­ vram. Piesa reflectă un moment Rezolvarea acestora în mod | Din aciivifafea mat faptul că nu se bucură de
tori ai T.R.G.L.H. vor prezenta din viaţa şi activitatea unui di­ competent şi la timp, este una 5| stalurilor populare acces la bucătărie în locuinţa
De asemenea au fost organi­ tie să acorde o mai mare în premieră piesa într-un act rector de întreprindere în con­ din principalele căi de întărire repartizată de I.L.L., cu toate
zate mai multe întîlniri între at» muncii şi activităţii or- „Un pas necugetat“ de Ludovio ştiinţa căruia îşi fao loc pentru a legăturilor dintre sfaturile care trebuie rezolvate. Dar mun­ că acest lucru este posibil.'
utemişti şi membri de partid la Bunkstein, care se repetă sub) puţin timp influenţele burgheze. populare ca organe locale ale ca biroului nu se opreşte aici. I.L.L.-ul a chemat la sfatul
igaţijjor U.T.M., să le con­ îndrumarea tov. Marinescu A-' Organizaţia de partid şi coleo- puterii de stat şi cetăţeni. Gu cîteva ziie înainte dc expira­ popular părţile, le-a confruntat,
care aceştia din urmă au vorbit tre şi să le sprijine pentru rea termenului, în cazul în care apoi a mers la faţa locului şt a
despre trecutul de luptă al parti­ Datorită acestui lucru, pe lin­ cererile nu au fost rezolvate, se găsit că cererea lui Ana Mi­
dului. Au fost organizate întîlniri a-Şdeplini cu cinste sarcinile gă sfaturile populare orăşeneşti cercetează stadiul lor, urgentîn- tica poate fi rezolvată favorabil.
ce u 'fo st încredinţate de şi raionale au fost organizate du-se rezolvarea. Exemple se pot da încă multe,
pari birouri speciale care să se 0-
cupe cu problemele privind re­ Important este şi faptul că Proce’dînd în felul acesta, ce>
IOAN ARAMA zolvarea cererilor oamenilor, periodiG comitetul executiv al tăţenji oraşului Alba Iulia st,
muncii. La majoritatea sfaturi­ sfatului popular, analizează fe­ adresează cu încredere sfatului
cu tinerii care au studiat în Uniu- rn abatajul fruntaşilor tivul, reuşesc însă să descopere lor populare, problemei rezolvă­ lul în care sînt rezolvate cere­ popular cu diferitele reclamaţii
nea Sovietică în cadrul cărora şi să lichideze toate greşelile să- rii cererilor oamenilor muncii i rile oamenilor muncii. şi sezisări, avînd convingerea că
s-a vorbit despre grija partidului vîrşite de director, aducîndu-1 se acordă toată atenţia. ele vor fi rezolvate în timp scurt
; A im şi în mod competent.
şi guvernului nostru pentru creş­ Urmare din pag. l-a) prieteni şi tovarăşi. Cu clţiva ani în din nou pe drumul cel bun. Printre sfaturile populare ca­
terea de cadre de specialişti te­ urmă, Michiev nu se gîndea că pra­ Rolul principal va fi susţinut re acordă atenţia cuvenită re­ h
meinic pregătite, despre viaţa şi clamaţilor şi sezisârilor se nu­
munca oamenilor sovietici, des­ de 'din luna iunie, sectorul II din fesorul lui de atunci, ing. Mura, îi va de tov. Gicu Popescu, iar cele­ mără şi cel al oraşului Alba }•
pre dragostea cu care au fost lalte personaje vor fi interpre­ Iulia. In anul trecut, la acest
care şi ei parte, să dea 1.730 ione ji şef, că odată va lucra în sectorul I tate de tovarăşii Ion Remus, sfat popular au fost primite un o
număr de 89 scrisori. Toate au
de o,ne peste plan, iar în cursul lui. Profesorul avea cele mai bune fost rezolvate în termenul pre­ 6
văzut de H.6.M. In anul acesta
înconjuraţi tinerii romîni care anuhcesta să dea 15.000 ione de păreri despre elev. Şi Michiev mun- î3offînger Alice, Petrescu Felitia faţă de reclamaţiile şi sezi­ Numărul colecti­
sările oamenilor muncii, sfatul viştilor care işi con­
au studiat în U.R.S.S., despre cărbc peste prevederile planului, ceşte bine ca să nu dezmintă păreri- şi alţii. Regia este semnată de popular al oraşului Alba Iulia struiesc case noi
prietenia dintre tineretul nostru Spk că majoritatea oamenilor le statornicite. El caută să !ie mereu ? tov. Săcădat Vasile. acordă aceeaşi atenţie. Esie creşte an de an.
şi tinerii din Uniunea Sovietică. în fruntea Întrecerii, iar abatajul în semnificativ în această direcţie
Utemiştilor li s-a vorbit în mai munci)ine. Există însă, ca la fie- care lucrează, să fie mereu fruntaş, WILIAM KOKOSY faptul că din 18 cereri înregis­ In clişeu: un as­
care lte muncă, cei mai buni din- trate pînă în prezent, 17 au fost pect de la construc­
tre cehi. Printre aceştia se numă­ corespondent rezolvate în termenul legal, jar ţia casei tov. Arou
una este în curs de rezolvare, Groza, membru al
multe rînduri despre trecutul ră şefie schimb Gheorghe Nis- G.A.C. „Dr. Petru
termenul ei nefiind depăşit. Groza" din Băcia,
glorios de luptă all partidului, toreanuninerii Vasile Zaharia, Seminar cu activiştii culturali raionul Hunedoara.
al clasei muncitoare, al U.T.G.- Gheorg.Roibu, Mihai Neaiui, va- Gum procedează biroul de re­
ului, despre eroii clasei munci­
toare 'din tara noastră, despre gonetart.iorel Todcrici Cpns'antin De curînd a fost organizat în co­ zolvare a retiamaţiilor şi sezi-
onoarea de ,a fi membru sau
candidat -de partid. Vornicii', muna Qeoagiu din raionul Orăştie un lectivul căminului cultural din Homo- isărilor oamenilor muncii de
rod (director Ocneanu Dumitru) cate aici ?
Ga urmare a muncii desfă­
şurate în scopul educării tinere­ In cut minei Petrila este aşezat j seminar raional la oare au participat a reuşit să organizeze 28 de confe­ In primul rînd la acest birou
tului în spiritul dragostei faţă panoul !‘aşilor în producţie. Vizi- directorii de cămine culturale, respon- rinţe urmate de programe artisticei
de muncă, faţă de avutul obşlesc, formaţia artistică a căminului a pre­ există 0 clară evidenţă a tuturor
al ataşamentului şi dragostei tatorii, c sînt în număr mare î n \ sabiIii co,turiIor bibliotecari, a c zentat 5 piese de teatru, au avut loc
faţă de partid şi guvern, în spi­ cererilor. In ziua înregistrării
ritul internaţionalismului prole­ această padă a vacantelor -tivişti culturali. Cu această ocazie s-au
tar, disciplina în muncă s-a îm­ lor se face de pe acestea un ex­
bunătăţit simţitor şi tinerii con­ excursiilorau cu ochii la intrare ţinut iecţii teoretice şi practice, re­ 15 seri de basme pentru tineret, re­
stituiţi în brigăzi de producţie de acest \ou. Mulţi dintre mineri ferate pentru directori şi bibliotecari. cenzii, consfătuiri cu cititorii biblio­ tras asupra conţinutului şi apoi
îşi aduc pe zi ce trece un aport le sint cucuţi din ziare. Sini cu­ Au fost prezentate metode şi forme de tecii etc.
tot mai însemnat Ia îndepiini- rioşi totuşi le vadă chipurile, să activitate specifice pentru copii -şi ti­
descifreze oăşirile. Printre ei se neret în perioada de vară (serile tine­ In acelaşi timp s-,au arătat lipsurile
află şi oaii din sectorul II, sec­ retului, activitate sportivă şi artisti­ din activitatea -căminelor culturale din
tor fruntaş mină. Alături de por-, că, audiţii colective la radio, focuri Techereu, .Galbena, Bulbuo, Măgura,
iretul şeful de sector, ing. Emil de tabără, excursii) precum şi metode Bucium şi alte sate.

Muru, se c şi chipul şefului "de\ de Popularizare a cărţii (recenzii, seri Discuţiile purtate, Qglj.ndind munca
activiştilor culturali, au fost un prilej

brigadă Ghahe Michiev, fiul p es-) literare- simpozioane etc.). binevenit de îmbogăţire a metodelor

carului din \ia Dunării. Acum sta u 3 Dltl au rcieSit: 0 serie de de lucru şi a cunoştinţelor.
I. GH. POPA
îam p_reună _la m o u l ‘fruntaşilor. S în t?) mmreuuarnIiicrziiaiirimcu?llft'uurrdnaeilre. liAPAsuffrroviost din domeniul corespondent
evidenţiat co-

PLEACĂ OAMENI LA' PĂDURE călţărl pentru cei "doi copii, Aurel Reducerea iocaţiilor - element important
şi Miron. Sălăşan Ioan Bulelean a pentru ieftinirea eirbaasin livrat de min a
Ori 4 e cile ori mă gîndecirn la Sibiului, Făgăndui, Tg. Jiului şt alături de cei tineri, glasurile lor fac scrisori venite de la multe I.F.E.T.- lucrat 22 de zile, şi-n pungă duce a-
stinjenar.i, craii pădurilor cum le mai chiar ale îndepiaiei Orşove. cum Jreişpe sute şi jumătate", iar şi preparaţia din Lupeni
zice lumea, mi-i închipuiam oameni ca melodia să prindă şi mai mult uri, scrisori ce cuprind elogii la a- Simerdoni Zepa, care s-a dus mai tir.
posomoriţi, închişi la fire si tăcuţi, Acum sînt pe două sute de viaţă: dresa hărniciei stînjenarilor haţe- ziu şi-a lucrat doar 9 zile, aduce şi
oameni care nu ştiu să zîmbească stinjenari. Porni să coboare că­ el familiei 720 lei. Veniţi din exploa­
şi nici să r'idă. Zilele trecute am siat „Viscoleşte( geru-i mare, gant. tările Novaci, Buia, Straja, Arieş, ( Urmare din pag. l-a). desfăşoară pe o întindere foarte mare,
în mijlocul unui grup nu mai mic tre Măcaş de un o să-i ia maşina. Baia de Aramă, ori dc la Zăvoiu, stin- posturile de dispeceri l.a preparaţia
de 230-250 stinfenari. Au zimbit oa­ Cei care i-au ptecut pînă !a mar­ Stînfenarul habar n-are. Clacsonul maşinii ne întrerupe 'dis­ jenarii s-ati întîlnit din nou. La mar­ Vulcan şi Uricanl să fie prevăzută cu Lupeni, trebuie îndrumate pentru a cu­
menii, aif rîs şi-au glumii. Am fost ginea satului, răn1 în urmă. Femei­ Bate vîntul, ploaia-i deasă, cuţiile. Oamenii îşi iau bagajele şi ginea satului a venit Solomia lui S i­ două benzi transportoare în loc de noaşte în mod real mişcarea şi situa­
nevoit să-mi schimb impresia pe care le flutură basmale, copiii fac şi ei Stînjenarului nu-l pasă. ies la îmbarcare. „Zisul” o să .i ducă una, pentru o mai rapidă .descărcare. ţia vagoanelor puse la încărcare sau
mi-o făcusem înainte despre ei. cu mlnuţele. Bărbii întorc capul, Ie pînă în gara C.F.R. Subcetate ş i de minic Midoşoni, a venit şi Ana care-l Cea mai importantă sursă de reduce­ descărcare. Este nevoie de o conduce­
răspund la salut !apoi, plecînd mai M ăi,/... mâi /..." aci fiecare va pleca spr.e exploata­ re a locaţiilor este însă folosirea Ia re unică a lucrărilor cu vagoanele. In
Freamătă satul departe, se desparde salul in care rea unde e repartizat. aşteaptă pe Romulus Prejban, omul ei, justa ci capacitate a staţiei C.F.R. prezent manevra aparţine preparaţiei,
se vor întoarce der peste 4-5 sap- La secţia raională a recrutării şi şi pe cei doi copii: Axente şi Ionel. Bărbăteni. Aici, fiind loc destul, se iar descărcările sînt efectuate de mină
tămîni. repartizării forţelor de muncă oamenii — Să ne vedem peste o lunăt... Feciorii lui Prejban, împreună cu ta­ poate face o bună friere a vagoanelor (Lupeni şi în mai mică măsură U.ri-
coboară. Urmează să-şi primească [oile îmi strigă unul. tăl lor, aduc acasă peste 3.000 de lei. şi introducerea lor mai raţională la cani) şi sînt .executate cu prioritate
In dimineaţa aceea ferestrele case­ „Banii stfac la de drum şi să fie din noii instruiţi Salul din care săptămîni la rînd au încărcare. Prin aceasta s-ar descon­ operaţiunile de manevră .pentru încăr­
lor se luminară cu mult înainte de pădue...“ de felul cum trebuie să se păzească de — Aşteptăm ziarul/... glăsuieşte lipsit bărbaţii, prinde din nou viaţă. gestiona în bună măsură şi stafia care, neglijîndu-se de .multe ori des­
ivirea zorilor. Oamenii irinteau por­ accidente, cum să lucreze îri pădure. altul. Toţi sînt veseli, ioţi zâmbesc S-au întors la vetrele lor cei pe- care C.F.R. Lupeni. Este drept că aici tre­ cărcările, ceea ce constituie o sursă
Mă amestec printre ei şi fac cunoş­ şi rîd. Da, rid şi zîmbesc oamenii des­ în munte nu-i înspăiimuită nici vîn­ buie să intervină şi o înţelegere între importantă de locaţie. Iată deci, un alt
ţile, strigau pe la geamuri scuiîndu. In cabină, Ioan îăneasă, şoferul tinţă cu ciţiva. Inir.un grup surprind pre care crezusem că nu ştiu s-o tul nici ploaia, nici răceala nopţii şi Departamentul transporturilor şi orga­ motiv care pledează pentru o condu­
şi — tovarăşii lor de drum şi orta­ de pe camionul 25.65 Dv. scrutează o discuţie pe iernă hărniciei: nici gerul iernilor. S-au întors la nele Departamentului cărbunelui din cere unică a mişcării vagoanelor.
cii de muncă. cu privirile drumul a se aşterne ca facă. Un nor de praf se ridică în casele lor siinjenarii şi-n desagi poar. M.t.G. Staţia din Bărbăteni ar putea
o panglică în faţa nnşinii. E al pa­ — Haţegani-s lucrători buni I Nu tă pentru cei de-acasă făină, slănină, fi folosită şi de constructorii Trustului In concluzie, lupta minerilor din Lu­
Printre cei care se treziseră primii trulea drum pe care- face în acea că mă laud, dar am luat-o înaintea urma maşinii. Au plecat „craii pădu­ cutii cu conserve, haine şi alte lucruri 7, care ar avea o distanţă mult .mai peni pentru reducerea preţului de cost
era şi Miron Grozoni, utemist. N-a zi de la Măcaş la Haţeg, -.ale de bihorenilor, a cîmpulungenilor şi chiar rilor”. de. trebuinţă. Au venit pentru o săp- mică de transport pînă la atelierele ai cărbunelui, trebuie să fie mai bine
împlinit încă 20 de ani dar copacii peste 50 km. In caroserie clie .35-40 tămînă, două, şi apoi din nou, într-o de prefabricate din Bărbăteni şi ar sprijinită şi pe linia reducerii îocaţii-
pădurilor ce se întind de Ia Lupeni stinjenari îşi povestesc întîmplărUe a dimboviţenilor. RLndul trecut n-am întoarcerea dimineaţă, lămpile se vor aprinde îna­ elibera în mare parte liniile stafiei loV de vagoane. In această direcţie,
şi pînă la Tg Jiu ştiu cît de ulrtos avui nici o tragere / — povestea P.o- inte de ivirea zorilor, oamenii iar se Lupeni. C.C.V.J. împreună cu organele C.F.R.
muius Ioneşcu, stinjenar din Răchi- ...iulie 1958. Securile nu mai izbesc. vor slriga unul pe altul pe la porţi şi competente, trebuie să treacă la apli­
cm desagii pe umăr vor pleca din nou Deci una din principalele măsuri carea unor măsuri atît organizatorice,
ioua. Pădurile s-au liniştit pentru că stinje- siinjenarii la pădure ca să dea ţării pentru reducerea locaţiilor esté folo­ cît mai ales practice, care să ducă Ia
lemne ¦de. foc. sirea mai accentuată pentru manevră micşorarea locaţiilor. Numai printr-o
izbeşte Miron cu securea. din viaţa de tăietori ai pădurilor. In­ — Păi eu am lucrat doar vreo narii au plecat acasă. Se întorc ia ­ a staţiei Bărbăteni. Cea de a doua neglijenţă de nepermis s-a putut ajun­
...La marginea satului, Uuicanil tr-un colţ ,un grup de 4-5 tineri re­ douăzeci de zile, de m-am .întors răşi la Lunca Cernii. In pungile, de PETRE FARCAŞIU măsură este de natură organizatorică. ge ca acum locaţiile să atingă aproa­
acasă cu „cinşpe“ hiriii de c'tie o piele a căror băieri lungi atîrnă pe In direcţia aceasta se cere mal multă pe 1.000.000 lei, pe cînd în tot cursul
s-au strins in grup, pariind cu ei se­ zemaţi cu umărul în ţapinele pe care sută. Asia .înseamnă c-am făcut după gît, oamenii duc acasă banii H-i «O* »*-»-•¦ ««*1 atenţie, atit din partea organelor Com­ anului trecut, ele au fost mult mai
curea, ţapinul .joagărul şi maiul de le ţin intre genunchi, prind a fredona treabă şi haţeganii.s toţi aşa/... primiţi, agoniseala muncii lor. Avram binatului carbonifer Valea Jiului, cît mici la descărcări şi aproape ,nule la
.spart lemne. A venit şi Romulus.Şer- la începui i'mid şi apoi din .ce în şl a organelor CPJL locale. Dat fiind operaţiile de încărcare a cărbunelui.
ban cu cei doi fii ai săi: Axente şi ce mai cu suflet cîntecul lor, al complectează şi Ionel Andrişoni, un făptui c i activitatea de transport se
Ionel. Cu securea pe-un umăr şi cu ţapinarilor,;
om în puterea vîrsiei. Peste umerii Zepa a lui Nicolae se întoarce cu
desaga pe celălalt a venit şi Siminic „Banii se fee la pădure,
Midoşoni. Pe tatăl său tot Siminic ii Din firez şi din secure. lor, tov. Vasile Croiioru, inspector al 1.300 lei, preţul celor 23 de zile lu­

cheamă, şi-n cei aproape 50 de anit 1 Banii /... banii direcţiei generale a forţelor de mun­ crate. In capul satului îl aşteaptă

cîţi are butrinul, a ajuns cunoscut ' Se molipsesc pînă la urmă şi cei că îmi face semn 'din cap că oamenii nevastă-sa Sofia. In desăgl stinfena-

pînă şi pădurilor din împrejurimile, bătrîni. Vită un moment discuţiile şi nu se laudă. Intr-adevăr. la secţie sînt rul aduce, o năframă; nepeşţel şi în¦>

O» »-»-»-»-» » f f.ţ.» ¦ «• ¦» > • + • 1 »-<