Page 70 - 1958-07
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMO LUÍ Mr 1117
ESKBäÄ
PUPA CONSFĂTUIREA d e l a c o n s t a n ţ a Mineri harnici, cîşfiguri hune
6. A. C. pe calea dezvoltării 1,
Despre munca şi viaţa gospodăriei experienţă proprie că prin lezvoltarea In ájun dé salarii este greu ca atunci cind va termina cu lei, 3.022 lei şi respectiv 2.987
sectorului zootehnic reuşesc să măreas
colective şi a colectiviştilor diri Tur- din cursul acestui an. După consfă că simţitor veniturile băneşti ale gos să stai de vorbă cu safaristele armata să se inltoarcă tot la Lu l e i ; minerul Teodor Eotaş 3.094
daş se pot spune multe. In această podăriei, ceea ce face să crească şi
colectivă aproape In fiecare lună se re- tuirea dé la Constanţa colectiviştii au valoarea zilei-numcă dé la mina Lupeni. Se adună in peni. Aşa a şi făcut. In luna lei, ajutorul de miner Frartcisc
Cerghezan 3.300 lei, vagoneta
alieCază cétía nOu. Au trecut abia doi întocmit un plan de măsuri în care In anul acesta, datorită veniturilor tr-un birou mare şi încep să iunie, ajutorul de miner, '/asile rul Vasile Fekete 1.687 lei, toţi
ăni de la înfiinţarea ei şi în sat au au prevăzut ca pină în Amil 1960 să băneşti realizate în sectorul zootehnic, din sectorul II al minei Lupeni,
răsărit ca din pămlnt constricţii ma înfiinţeze şi să dezvolte o fermă dé au putut împărţi în liecare trimestru numeré din maldărul de hîrtii Antol, a cîşt'igat 3.295 ,ei. Nu
vaci pentru producţie pină la 12 ca clte un avans bănesc de 10 lei lă zi Au fost duate în grabă numai
sivi, rod al muncii unite a coeslivlş- pete, iar tineretul bovin să ajungă mţîncă. In afară de bani ei aa mai sute de mii de lei şi să le pună. e vorbă că a şi muncit. 'Jacă-l
la 18-20 capele, să înfiinţeze o fermă împărţit şi îfisetnmte cantităţi de produse
tilor. dc porci cari să se dezvolte plriă la de origine animală ca: lină şt bria apoi în plicuri după cifra caicu- întreabă cineva pe Vasile, din
Să amintim citeva din acestea. Lă Ó 40-50 capele, din care 10 să fie scroa ză. Colectivistul Bariok losif a primit
fe de producţie. In afară de acesiea, la avansul din trimestrul II a.c. 1.367 t.atâ din timp pe fişa de. plată câre brigadă face parte, el va dîteva nume de mineri şi sala
marginé a sdtiiltli, unde pină Iii pri au prevăzut să dezvolte turma de oi lei, 18 kg. lîhă şl 12 kg. brînză. Mi- riile acestora în timp ce primeau
măvara anttlăi trecui éta LÍrftp! s a ta peste 300 capete si să tn! nféze 0 hal Nicolae a primii 1161 irf, 14 kg. a fiecărui om, A doua zi, mine răspunde cu o mindrie .justifica banii, pentru a ne convinge înci
?Shstruit un grajd mare cate poate a- fermă cu 300 bucăţi păsări adulte. lină şi 21 kg. briază, Iar Caraşca Au odată de felul cum este răsplă
tel ă primit 1.341 'ei, 21 kg. briază rii se prezintă la sectoare pen-. tă : . ,>Din brigada lui Musta- tită munca acelora care în fie
dăpoşli peste 50 capete vite. Lingă Pină in prezent au )OSt cumpărate şi 13,50 kg. lină. Duina Petru, Mu care zi dau cărbune economiei
grajd s-a construit, tot In anul ireiM, 6 vaci' şi 6 viţei de toată frumuseţea. ram loah, KapronţOi A 'irundr ¦ şi cei tru a primi răsplata muncii. Aşa baci“. naţionâle.
o magazie cu o capacitate i.'s 15 Pa- S-au. mai oumpărai 20 grăsuni şi 5 lalţi colectivişti, care ah luctdt cu hăr
'góane, o groapă-siloz dc trei vagoane scroafe de prăsită, iar. ferma de di nicie, an primit cantităţi asemănătoare că abia în ziuă aceasta poţi afla Accentuează în aşa fel, incit
a crescut, In acest an, de l i 240 la de produse şi Stime 1e bani.
şi un şopron pentru furaje. Ia tóate 210 capele. Există toate perspectivele precis care au fost cei mai har iţi poţi da seama că este vorba
'Acestea se adaugă st electrificării co cti planul de niăStiri ăl 6.A.C. dlH Mergtnd pe iinia dezvoltării conti
Turdaţ să fie îndeplinit şl chiar depă nue a sectorului zootehnic, şt n altor nici mineri, care au muncit cel de o brigadă fruntaşă şi cu mul
munei, lucrare la care colectiviştii Ají şit oii mitli. Dacă numărul animalelor ramuri anexe şl străduindu-se toto
adus un aport hotăriior. Cam atti S-a prevăzut în acest plan — care în mod dată să mărească productivitatea ani mai biné in luna respectivă. tă experienţă în muncă. Fără îndoială că s-ar putea
sigur vór fi cumpărate salt crescute malelor şi a muncii In general, colec vorbi mult despre hărnicia şi
făcui tn anul triHit. In anul aoésta din producţie proprie — se raportează tiviştii 'din Turdaş t i r reuşi ca in Printre cei care veniseră să-şi La ghişeu erau mulţi mineri. cîştigUf'Me minerilor din Valea
s-ă éónstruít o remiză, un garaj pen lă suprafaţa de 110 Hă. teren agricol scurt timp să facă din gospodăria lor Jiului. Ei nu mai poartă grija
tru camón, o fintlnă şt altele. In se pe bare ó are gospodăria colectivă, o unitate cu o mare putere economică, ridice salariul pe lună iunie, se Liniştiţi şi bucuroşi, primeau
mestrul al doilea al adulai curent co plitem védea că încărcătura de anima care să le asigure venituri din ce In
le la 100 ha. se apropie de lea nor ce mai mari şi să exercite o puterni afla şi ajutorul dé miner Vasile banii de pe urma muncii depu
lectiviştii vor construi o cocină pen mală. AIu încape însă nici o îndoială
tru 25 porci, un coteţ pentru <00 pă că, colectiviştii diri turdaş vor depă că influenţă asupra ţăranilor munci Antol. Era prima lună lucrată se. Salarii bune. Din.curiozitate, zilei de miine a lor şi a famili
sări, un sdivdâ pentru 500 Pi, o piv şi prevederile acestui plan, realizind ei lo r ; ei nu mai merg acasă
niţă ca o căpacitate de 4 vagoane şi o încărcătură corespunzătoare dé ani- tori individuali, alrSglridu-i şt pe aceş după întoarcerea din armată. am asistat numai la un Singur după şut îngroziţi că ii-aii ce
6 grOăpă-siloz, din beton. O parte din măle la 100 ha. De fapt această ten
dinţă se manifestă vădii la colectiviştii tia pe calea agriculturii socialisteţ. A lucrat mult timp la mina Lu sector, respectiv la sectorul II.
Aceste construcţii au mceput deja. din Turdaş. Ei au putut să vadă din
Toate aceste construcţii asigură con peni. Dar... într-o zi i-a venit Ştiam că la fel se intimplă la minca, aşa cum se intimplă o-
dată. Pentru ei se construiesc
diţii !avórábile pentru ca tn. viitorii ordin de chemare pentru r ş i sa toate sectoarele, că peste tot se
doi ani sectorul zootehnic să se dez-
M ié simţitor îH această gospddărlc tisface stagiul militar. Ii părea ciştigă bine. Există unii care zeci de apartamente •confort.al/i-'
cm.bilbă. De. fapt 'sectorul zootehnic rău că părăseşte tovarăşii lui de primesc ceva mai puţin. Aceştia
a început să se dezvolte simţitor chiar muncă, însă în acelaşi Bfiip îşi ' sîrtt rari însă. Înseamnă că ei le, iar copiii lor învaţă in şcoli,
Creşte dădea seama că trebuie să-şi nu s-au ţinut serios de treabă devin ingineri, tehnicieni. Sala
Aşezată în mijlocul dealurilor încă din secolul al XlV-lea facă şi datoria dé osţas. Şi a că n-ău avut rezultatele cele riul cîştigat în fiecare lună este
împodobite cu păduri de fag, co datează cetatea feudală situată
muna Ungurei se numără prin in mijlocul comunei Girbova, plecat Vasile la armată. N-a ui mai bune. Aici, la mină, se plăteş menit să le asigure un trai ome
tre aşezările frumoase şi boga raionul Sebeş. Cele două turnuri
te ale raionului Sebeş. Locuito ale sale, cel din mijlocul cetăţii tat să vorbească colegilor de la te după calitate şi cantitatea mun nesc. Munca lor este răsplătită.
rii comunei, romîni şi germani, şi cel care apăra intrarea stau
sînt oameni harnici. Gei mai ca doi cavaleri feudali de strajă unitate despre ¦mina la -Mre a cii. Aşa că cine munceşte mâl Iar cei mai harnici au dştigurile
mulţi se ocupă de cultivarea în faţa cetăţii.
plantelor cerealiere şi de viti lucrat, despre Subteran şi alte mult ciştigă mai bine. Şefii de bri
cultură. In ultimii ani înfăţişa Cetatea din Girbova e Mul
rea comunei s-a schimbat mult. din nenumăratele monumente probleme miniere. Tot timpul găzi Alexandru Musta, Ioan Popa cele mai bune.
Ţăranii muncitori, cea mai rriare istorice care dovedesc urme ale
parte din Pi colectivişti, privesc orinduirii feudale in ţara noas s-a gindit íá rilină. Era hotărît şi Andrei Nagy au cîştigat 4.088 V. AIBU
cu mîndrie comuna lor care se tră.
înfrumuseţează şi se dezvoltă pe S ora jfla
zi ce trece. !Minereu peste plan
şi înfloreşte colectiva — Nu de mult ăm împlinit 18 prin sate, discutam cu oamenii bolnavii, vorba blajină de îm
Au apărut ca din pămînt con Pentru a cinsti cum se cu- ani de cind lucrez ca soră medica de la suflet la suflet, le expli bărbătare, toate acestea o aprb-
strucţii noi, s-au reparat drumu ...Au trecut mai bine de 8 ani dar, cu perseverenţa cafe-J ca 'vine ziua de 23 August şi lă— spune tovarăşa Crişan—cind cam ce înseamnă să fie îngri pie repede de bolnavi. Are o
rile, belşugul a pătruns în toa de atunci. Gospodăria colectivă, racterizează pe comunişti ei au |Ziua minerului, minerii din a venit vorbo lespre vechimea in jiţi de medici( dar mai repede vorbă bună pentru fiecare. Şi
te casele ţăranilor muncitori. pentru ori care îşi aminteşte [Ghelar s-au angajat să orga- cîmpul muncii. alergau la babele din sat decît medicii o preţuiesc şi o stimea
Filnieie pe care caravânele cine citm era la început; pare de ne reuşit pînă la urmă. Inizeze mai bine locuri ie de ^ la noi. Mă descurajasem la în ză.
matografice le aduo în comună recunoscut. In anul 1950 nu po ’muncă, transportul, aprovizio-ţ — Mulţi ani înainte — am fe- ceput. Mi-amintesc cît a mai
sînt vizionate de sute de ceiă- seda nici o construcţie. Astăzi, Trebuie arătat că în afara mun narea etc., în scopul depăşirii { Ticitat-o şi i-am urat mult spor plîns colectivista Maria Goroiu Pe lîngă munca sa profesiona
ţeni, pentru care acest lucrii a prin munca harnică ă colectiviş cii politice dusă de comunişti, de !planului de extracţie şi livra-î în muncă. din Bretea Mureşană cînd am a- lă unde sufletul e primul medi
devenit ceva obişnuit. tilor, s-a construit un saivan jre. Ca obiectiv concret, s-a ii - ) dus-o să nască la casa de naşteri cament, sora Crişan, e şi o neobo
pentru 1.000 de oi, o magazie agitatori şi de deputaţi pentru , xat să se dea peste plan 3.600 ‘ Aşa a început să depene firul pe care am făcut-o aşa cum am sită luptătoare pentru traducerea
? pentru cereale cu o capacitate tone minereu, 5.000 tone mine-c putut. Aşa a fost la început. Gu în viaţă a hotărîrilor partidului.
Iti această comună pitorească, de 10 vagoane, un grajd pen creşterea şi înflorirea gospodă reu livrat, să se facă econo-^ povestirii vieţii ei comunista Ma- răbdare şi voinţă am învins Ea a crescut şi s-a călit în toiul
în anul 1950, 50 familii de ţă tru 40 de vite, o malernilate mii la preţul de cost în va- 1 rusia Grişan, sora medicală de greutăţile. La un an, singură luptei pentru construirea vieţii
rani muncitori, care ari înţeles pentru 30 de scroafe şi alie con riei, la lămurirea şi convinge loare de 175.000 lei. la dispensarul T. B. C. din Ilia. noi. A primit botezul comunişti
că singură caie spte belşug şi strucţii. In acest timp numărul Acasă încă de mică copilă a cu Maria Coroiu a venit şi a cerut lor întă din 1945. Cîţi dintre cei
fericite este gospodăria colecti rea ţăranilor individuali au con Analizînd mersul întrecerii^ noscut greutăţile vieţii. Din co să nască la casa de naşteri. Ar care sînt astăzi colectivişti şi
vă, şi-âii uilit cele 52 ha. teren de animale al colectivei a cres !şi ai îndeplinirii angdjamen-ţ pilărie însă i-a plăcut să înveţe întovărăşiţi în comunele Iha,
arabil şi au format primul nu cut într-un mod cum nimeni nu tribuit în mare măsură şi re telor, s-a constatat că mine-'j să fie cinstită, să muncească. fi multe de povestit. Priviţi însă Bretea Mureşană şi alte comu
cleu ăl agriculturii socialiste. A şi-ar fi putut închipui. Acum co ţrii au realizat peste plan 7.554 Deosebit de mult a atras-o a- acUm spitalul nostru şi vă poate ne, nu au stat de vorbă tu Sora
foSt un pas hotărîtor pe care lectiviştii au ca proprietate ob zultatele obţinute de colectivişti. itone minereu extras, depăşind ceastă meserie pe tovarăşa Gri spune mai mult decît v-aş Spune Grişan, care a ajutat la ?Learea
ţăranii muncitori de aici, în ştească 16 vaci mari, 20 boi, 10 ,angajamentul luat cu 3.954 şan. eu — îşi continuă firul povestirii colectivei şi întovărăşirii din co
frunte cu comuniştii, ia îndem cai, 30 capete tineret bovin, Pentru zilele-muncă efectuate, ’tone şi cu 1.886 tone Ia mi tov. Crişan. mună !
nul partidului, l-ău făcut cu 1.170 oi, 20 de porci şi 16 stupi. l nereu liVrat. Pe oamenii în halate albe de
mult curaj. Să nu mai vorbim de făptui că colectivistul Ilie Tănase a primit Intr-adevăr totul e altfel. Gri N-a precupeţit nimic nici cînd
Avutul lor la început era foar în prezent gospodăria deţine 702 Printre minerii fruntaşi in cîte ori ii vedea avea cel mai a fost vorba sa meargă iarna
te modest. In afara celor 52 ha. hă. teren pe care-1 lucrează 204 în anul trecut 1.697 kg. grîii, realizarea angajamentelor se ja pentru ocrotirea sănălăţii oa
teren arabil, colectiviştii mai de familii de colectivişti. numără : Dumitru Preda, Ni mare respect pentru ei.
ţinbau doar doi boi, doi căi şi 2.070 kg. porumb, 414 kg. car colae Bucureştean, Artenie menilor muncii a devenit o pro
două care. Aceasta eră toată a- Cum au fost oare posibile ast Preda, Gheorghe Bidigă, Va--1 Gînd a venit vremea ca să
verPa colectivei. fel de realizări ? Fără îndoială tofi, 538 kg. ovăz, 1.921 kg. fin ?sile Miron şi candidaţii de ţ meargă la şcoala de surori din
că eie nu s-au obţinut atît de ipartid Ioan Ironie, Iobiţă Dră- {
Uşor curh s-ar putea crede. Pen şi sume însemnate de bani. Mar Igan, Nicolae Cazacu şi alţi
tru atragerea unui număr atît de 1mineri de seamă.
însemnat de ţărani muncitori în tin Mai a primit 2.128 kg. griu,
gospodăria colectivă s-a muncit PAULA POPA corespondentă 1
neobosit. Gine. nu-şi aminteşte; 2.595 kg. porumb, 519 kg. car
de pildă, că zile întregi, săpta-
mîni de-a rîndul, comunişti ca tofi, 675 kg. ovăz, 2.408 kg. fin
Ioan Rusu, Ilie Apolzan şi mulţi
alţii au trebuit să discute, să lă ş.a.m.d. Ge alt argument putea
murească mereu pe ţăranii mun
citori Ioan Roppelt, Martin oare demonstra mai fidel că,
Kunff, Ioan Ti leagă şi ţie mulţi
muncind în comun, cu mijloace Cluj n-a mai putut-o ţine nimeni blemă de stat. Astăzi în Ilia se kilometri întregi pe drum de ţa
alţii să se înscrie şi ei în co
mecanizate, se obţin recolte mai pe loc. Era nespus de fericită găseşte un spital ?u secţii de ră să vadă cum cresc noii năs
lectivă ? Nu ie-a fost deloc uşor că însfîrşit îşi putea realiza vi specialitate şi cu aparataj medi cuţi pe care- îi îngrijise la casa
bogate decît muncind pe parcele ca! modern. de naştefe»
să-i facă pe aceştia să înţelea sul din copilărie, cînd strîngea
tărîmiţate şi cu mijloace rudi Comunista M. Grişan e una Sînt numai cîteva frînturi d;n
gă că locul lor este în colectivă, mentare ? toate păpuşile şi le îngrijea ca dintre cele mai iubite surori de viaţa Marusiei Crişan, dar cu a-
o adevărată „doctoriţă“. la dispensarul T.B.G. Modestia ceste fapte ea a cîştigat încre
Acest lucru l-au înţeles majo ei, blîndeţea cu care înconjoară derea şi dragostea rriullorâ.
In comuna Ilia şi-a petrecut
rifatea ţăranilor muncitori din cea mai mare parte din viaţa sa. E. C.
comună şi drept rezultat ei au ...Odinioară nu
păşit cu încredere pe calea agri
culturii socialiste.
In momentul de faţă colecti aveam in Ilia
decît o circum
viştii au planuri mari. Ei au scripţie sanitara
hotărît să mărească fondul de si aceea cînd în- CHIAR CU UNDITĂ HICÁ
POATE PRIHÔE UN . <
bază al colectivei şi, cu spriji
nul comuniştilor, să muncească ţr-o cameră de
neobosit pentru a atrage în gos îa baia Coiriuna-
lă, cînd într-o
podărie pe toţi ţăranii cu gos
podărie individuală care au mai casă oarecare.
rămas în afară, ce e drept puţini De pacienţi nici
la număr, astfel incit întregul
nu mai pot vor
sat să fie colectivizat în cel ritai bi. Nii veneau de-
cit 3-4 pe zi.
scurt timp. \Wrream adesea
V. 0.
tarul coniîWuiuî sindical. ţionare a acestora, ceea ce face pusa să corespundă încrederii ce construcţii şi mai ales compor
E normal că un asemenea sti! ca de multe ori calitatea şi can li s-a acordat. Iată cîteva fapte tarea celor doi activişti scoşi
din producţie nu mai puteau fi
de muncă să nu dea rezultatele titatea mincării să lase de dorit. care demonstrează acest lucru. tolerate. In şedinţa de analiză
dorite. Aşa se explică faptul că a reieşit dorinţa muncitorilor
hA construcţii pe şantierele de construcţii în Cei doi activişti sindicali de a- In decurs de 6 luni tov. Ciupa constructori de a înlătura lipsu
trecerea socialistă e formal or rile din munca sindicala.
I ganizată, grupele sindicale au semenea nu controlează activi gea Cazimir, secretarul comite
o activitate slabă şi nii se rezol tatea cantinelor, sînt rupţi de tului sindical, a fost pe teren Ţinînd seama de slaba acti
vă în mod competent nici cele vitate sindicală, de abaterile ce-'
mai simple probleme ale muncii preocupările muncitorilor. Aceas doar 11 zile. Aceste deplasări lor doi activişti sindicali, pre
sindicale. zidiul C.C. al sindicatelor sala
în anii puterii populare lucră- Valea Jiului există o serie de numai de preşedinte şî secre ta se referă şi în ceea ce priveş pe teren se rezumau la citeva riaţilor din construcţii a hotă
Tile de construcţii în Vălea Jiu lipsuri. Apartamentele date in tar, avea ca scop să prezinte în De exemplu cotizaţia sindicală rît scoaterea "tov. Buiachi si
lui au luat o rnafé dezvoltare. folosinţă nu întrunesc toate ca tr-o lumină trandafirie activita pe trust se încasează abia în te cazarea muncitorilor. Deşi au ere, întrucît cel mai tîrziu la Ciupagea din comitetul sindi
In toate localităţile s-au con lităţile cerute, pe şantiere se tea sindicală, participanţii la proporţie de 64 la sută, lucru cal p'e trust şi înlocLkirea lor pină
struit şi dat în folosinţa oarHéhi- face risipă de materiale, disci discuţii au scos în evidenţă a- complect nesatisiăpător şi chiar fost foarte numeroase propuneri ora i6 tov. Ciupagea se întor la alegeri cuVâlţi jo v a jă si ^care
lor muncii numeroase ăparta- plina muncii lasă de dorit. de neadmîs. Despre cauzele s-ou ioved if cfemnl 3é fricreaëire
_ merite. S-au construit dé ase devăratâ realitate. Nu vom ară care au dus la o asetfieh'ea situ din partea muncitorilor p'entru cea la domiciliu. Acelaşi lucru
menea cămine muitcUobeŞ'ti, In înlăturarea acestor lipsuri ta unele succese obţinute în aţie cei doi activişti sindicali *
şcoli, spitale, cluburi. organizaţia sindicală din cadrul munca acestor comitete deoare s-au ferit să le arate. înfrumuseţ area clormitoarelor se poate spune şi despre tov.
Trustului 7 construcţii avea un ce despre acestea s-a mai vorbit. Pentru lipsurile, avute în mun
Tinîrid seama de dezvoltarea rol destul de important. Comi Ne vom referi la anumite lipsuri. Lipsa die grijă faţă şi crearea unor condiţii mai bune Buiachi, preşedintele comitetu ca sindicală de pe şantierele de
continuă a Văii Jrului, în faţa tetului sindical pe trust îi revenea construcţii din Valea Jiului se
constructorilor de azi stau sar obligaţia de ă mobiliza pe con In primul rinei cîteva cuvinte de problemele de cazare şi distracţie a munci lui sindical. O mare parte din face vinovat in mare măsură
cini deosebit de importante, dé structori la muncă hotărîtă pen despre munca organizatorică. consiliul sindical local care ri-a
munca acestora depînzind asi tru îndeplinirea planului la toţi De la alegerea comitetului sin social-euifurale torilor, acestea n-au fost luate muncitori nici nu-1 cunosc pen controlat Suficient munca ce se
gurarea condiţiilor optime de indicii; de a se preocupa de duce în construcţii. De aseme
cazate pentru muncitorii mineri. buna gospodărire a materialelor, dical şî pină în prezent nu s-a S-ar putea spune că n-a exis în considerare. tru că e scump la vedere pe şan nea, organizaţia de baza dé par'
respectat nici măcar o cerinţă tat preocupare din 'partea comi tid din cadrul Tfustului 7 con-
Ariul acesta comitetele de par de condiţiile de m>*neă şi viaţă elementară: ţinerea şedinţelor. tetului Sindical pe trust pentru Aceeaşi nepăsare a existat şi tiere. Mai des a fost văzut urin stbucţii nu este străină rde aces-
tid regional şi raional âu anali ale muncitorilor. problemele organizatorice şi de té Tipsuri. Biroul_ Ofganizaţiei de
zat activitatea desfăşurată pe Pe bună dreptate o parte din producţie pentru că acesta a dat faţă de munca cultural-sportivă. restaurante şi de multe ori chiar bâză (secretar tôv. Mircea Ni-
şaritîerG'fe şî Întreprinderile dé membrii comitetului sindical au o atenţie mai mare . rezolvării in întreagă Valea Jiului în ca în timpul serviciului. colae) n-a_^ controlat şi n-a tras
construcţii, şfâbiiînrl măsuri con arătat că_ ei nu ştiau cel puţin problemelor social-culturale. la răspundere metfibj-ii de par
creté îri vederea îmbuhătăţifii ce sarcini au de dus la înde dril! construcţiilor există abia De consfătuirile de producţie tid din comitetul sindical de fe
activităţii acestora in ceea ce plinire. De multe ori comitetul Din păcate nici acestor pro lul cum îşi chlc lâ îndeplinire
priveşte calitatea construcţiilor bleme nu li s-a dat atenţia cuve două formaţiuni artistice. Despre cei doi activişti nu găseau ne sarciriile.
şi reducerea preţului de cost. sindical a fost rupt de proble nită. Luînd cuvîntul ih cadrul
mele de producţie, nu s-a preo şedinţei unii tovarăşi ca Gurgu activitatea sportivă nici nu se cesar că trebuie să se preocupe. Trăgîhd învăţămintele cuveni
Pentru írá’düeérea iii viaţă a cupat de pregătirea temeinică a Ioan? Cîmpeânu Vasile, Călina te diri activitatea "de pină acum,
sarcinilor legate de îmbunătăţi consfătuirilor de producţie, de în N. şi alţii au arătat că aceste poate vorbi, ea fiind ca şi ine Ei se. prezentau în rarele ocazii diri lipsurile ce ă*au -nianiî'-sţat.
rea muncii în construcţii organi trecerea socialistă. Nu s-a dat probleme au fost neglijate de comitetul sindical pe (Trustul 7
zaţiile de partid şi de masă din nici o atenţie popularizării comitetul sindical şi în special xistentă. abia cu o oră înainte de începe cortstfucţii Petroşani, îşi va îm
acésf Sector de activitate aii da de cei "doi activişti. bunătăţi munca, va lupta pentru
toria de a mobiliza constructorii rezultatelor bunp obţinute în Nu s-a făcut nimic nici In ce rea acestora si doar ca sîmrdi ridicâfëa ei 1a nivelul cerinţelor
la lupta pentru a da locuinţe întrecerea socialistă, extinderii Din această cauză în activi prisé dfe partid.
măî milité; mai bune şl inaî ftfespi’â unde aspecte metodelor înaintate de mun tatea cantinelor există mari de ea ce priveşte activitatea clubu spectatori. Nu s-a înfiinit din
ieftine. ale muncii sindicale că, a iniţiativelor. ficienţe. Tov. Precup Petru, di I. BAfcbU
rector administrativ şî tov. Mun- lui din Petroşani. Aici nu s-a partea celor doi activişti preo
Cu prilejul analizei făcută de Problemele câre trebuiau să teanu Simiqn, administratorul LOUA
Comitetul raional de partid Pe- fie rezolvate în mod colectiv, de cantinelor vizitează rar cantine organizat nici o conferinţă, ca cupare, interes pentru traduce
troşâfii â réíé'$it că îri activita cele mai multe ori erau rezolva le, nu se jîreocupă de buna func-
tea safttiéreloí- dé cbftSffWCţii din Felul cum comitetul sindical te de tov. Buiachi Francisc, pre de altfel si pe şantiere, singura rea in viaţă a propunerilor fă
pe Trustul 7 construcţii şi-a des şedintele comitetului sindical, şi
activitate rezumîndu-se la anu cute de muncitori.
de tov. Giupagea Cazimir, secre-
făşurat activitatea a reieşit mâi mite întruniri urmate de dans. • Corn por-tarea necorespunză
puternic în evidentă cu prilejul
unei scurte şedinţe de comitet Gînd lipseşte spiritul toare a preşedintelui sindical a
la care au participat secretarii
organizaţiilor de bază de partid de răsputidere făcut ca el să nu se bucure de
de pe şantier, comitetele secţii prestigiu în rîndurile muncito
lor sindicale şi conducerea trus Cea mai mare parte din a- rilor. Lipsiţi de orice simţ de
ceste lipsuri se datoresc felului răspundere faţă de sarcinile în
tului- __; cum cei doi activişti sindicali credinţate aceştia au uitat de
tov. Buiachi Francisc, preşedin obligaţiile ce le au, "de răspun
Din referatul prezentat de tov. te, şi tov. Ciupagea Cazimir, derea ce le revine faţă de mem
secretar, şi-au "dus la îndeplini brii de sindicat care i-au ales
Buiachi Francisc — preşedin re sarcinile ce le-au fost încre în conducere pentru a se ocupa
tele comitetului sindical, pe trust dinţate de masa largă a mem de rezolvarea problemelor pe li
şi din discuţiile purtate s-a pu
tut desprinde pe deplin munca brilor de sindicat din cadrul nie sindicală.
desfăşurată.
trustului de construcţii. Măsuri bine venita
Aceşti doi tovarăşi nu s-au
Gu toate că referatul, înitocmit străduit ca prin activitatea de Slaba activitate sindicâiâ îri
