Page 71 - 1958-07

N r. 1117 DRUMUL SOCIALISMULUI Pas a:

*KmmammmmmmammEaaBOHamagBBvsmasxsm

Grăbirea secerişului şi treierişuiui ăw o en ti!

Ca rezuifaf a! aplicării regulilor agrotehnice In comande şi satele raionalul Al bă, colectiviştii, tntovărăşlfii şi ţăranii

şi al mecanizării, gospodăriile agricole de muncitori individuali dau bătălia pen tru terminarea la timp a recoltării grîu-

stat realizează producţii mari Lui, precum şi a treierişuiui. S-a caras, tatai — cu ocazia unui raid că acolo
unde campania de recoltare stă in ten irul atenţiei organelor de partid şl de

Peste 2.000 Mg. grîn §1 23®® k stat lucrările sini destul de avansate, In multe comune secerişul s-a ter-
minat şi a început treierişul. Exemple pozitive sînt redute mai jos. Sînt şi

ori li fiecare hectar caturi tn care slaba preocupare manif estată de unele comitete comunale de
partid, sfaturi populare .şi S.M.T. în privinţa terminării In condiţiiini bune
»M¦#**»••**•*¦• a campaniei, se răsfrlnge negativ asii pra situaţiei lucrărilor. Faţă de situa-
{la relatată, Comitetul raional P.M.R. Alba trebuie să ia măsuri corespumă-

Lanul auriu de grîu ce se legăna maiestuos în bătaia mo­ toare.

notonă a vintului se îngusta tot mai mult. O combină nesătulă

tăia fără milă griul de pe lanul G.A.S. secţia Galda. Se muncea Multe bucurii
de zor ia recoltatul ultimelor hectare de grîu care au mai rămas
nesecerate. Trebuia secerat şi treierat cît mai de grabă pentru

că griul era atît de copt îneît fiecare zi care trecea se putea şi mici necazuri la (Salda
solda cu pierderea unor cantităţi mari de boabe.

Cu ajutorul combinelor s-a secerat şi treierat pînă la data

de 18 iulie griul de pe mai mult de 100 ha. din cele 140 cîte

au avut însămîrtţate. Orzul în schimb a fost recoltat în între­ S-a terminat strInsul păroase­ te cele trebuincioase muncilor de

gime. De la artibele culturi s-au obţinut recolte mari. La grîu, lor de pe ogoarele comunei Gal­ sezon. Alt necaz mai mare însă
de pildă, media la ha. depăşeşte 2.000 kg. iar Ia orz s-au ob da de Jos. Colectiviştii, întovără- e că batoza trimisă de S.M.T.' Al­

ţinut peste 2.300 kg. la ha. şiţii şi ţăranii muncitori cu gos­ ba pentru a deservi la treieriş,
nu funcţionează decit... pe apu­
Merită Subliniat şi faptul că paralel cu lucrările de recol­ podărie individuală, mobilizaţi de cate. Reparaţiile făcute au fost
de calitate proastă. Drept urma­
tare şi treieriş aici s-a trecut în mod organizat şi la dezmi- comunişti, au folosit fiecare cli­ re batoza trimisă de S.M.T. Alba CARELE ÎNCĂRCATE CU G R1U IN DRUM SPRE ARIE.
riştit. IE adevărat că pînă la data mai sus amintită s-au dez- pă bună de lucru pentru stringe- la Galda de Jos a treierat intr-o

miriştit doar 40 ha. teren, dar condiţiile create aici asigură e- rea la timp şi fără pierderi a

fectuarea acestei munci în condiţiuni bune şi la termenul orpetcimol.tei de grîu. Batoţe răzleţe şi arii nepregătite

Colectiviştii din satul Oiejdea

Faptele conving au deja griul în hambarele co­ zi doar 200 kg. grîu. Restul tim­ Este un lucru îndeobşte cunos­ Şi mai de condamnat se pre­ întreaga comună ariile sînt slab
lectivei. In curînd vor împărţi pului a stat şi i s-au tăcut repa­ zintă situaţia în satele Goşla- pregătite. Măsurile pentru pre­
raţii. cut că la 3-5 zile după recol­ riu, Totoi şi GaMiu aparţinătoa­ venirea incendiilor sînt neglija­
Este o veche zicătoare, pe care au rioada de vegetaţie a griului. Indivi­ avansul de 40 la sută. Au recol­ tare, cerealele se pot treiera în re aceleaşi comune. Deşi în te, deşi în planurile de muncă
verifioat-o practic toţi bunii gospodari: dualii au obţinut ab7a 1.000 kg. In tat cu combina. Sînt necazuri mici în aparen­ condiţiuni bune. Acest fapt a tost toate aceste sate ariile sînt pla­ ale sfaturilor populäre sînt pre­
„toamna se numără bobocii“. Cu alte primul an de muncă In comun, mem­ ţă. In fond ele trebuie să dea scăpat înscă din vedere în comu­ sate pe păşuni, ele nu erau ame­ văzute sarcini precise în aceas­
cuvinte, în cazul nostru ar suna cam brii întovărăşirii agricole „Scînteia" au Membrii întovărăşirii agrico­ de gindit şi U.R.G.C.-ului şi na Sîntimbru. La 18 iulie nu najate cum se cere (întigerea a tă privinţă.
aşa, „după strîngerea recoltei se vede realizat lucruri frumoase. De altfel a- le „Progresul“ din Galda au S.M.T.-ului. era nici un semn de transporta­ cinci stîlpi peste care s-au pus
cine-i mai cîştigat“. cum la „numărătoarea bobocilor" cele stirins la un loc recolta de pe rea griului la arii. Statul popu­ cîteva crengi — care probabil De neamenajarea ariilor şi în­
spuse de noi sînt susţinute de fapte. 15 hectare. Au şi treierat o par­ De ee sfiau în sfafiune lar comunal s-a lăsat influenţat vor ţine loc de baracă -ş i insta­
Membrii întovărăşirii agricole „Scîn- Am spus că individualii au obţinut te din această recoltă. La tel in­ de obiceiul unor oameni care larea unei lozinci, nu se poate ceperea tirZÎie a treierişuiui, se
teia“ din Alba-luiia, se pot mîndri ou media de 1.000 kg. grîu la ha. Faptul dividualii. De pe suprafaţa de batozele S. T. Âiba nu înţeleg pe deplin rostul trans­ numi că aria este amenajată — face vinovată şi tehniciană agro­
cele realizate. acesta a fost înregistrat de ţăranii 706 ha. care a fost însămînţată portării cît mai urgent a păioa- cazul din satul Galtiu). La Goş- nomă Ecaterina Ghirilă. In pli­
muncitori cu gospodărie individuală cu griu a tost strînsă toată re­ In planul de măsuri al Comi­ selor la arii. In ce constă acest lariu, batoza a sosit încă din nă campanie de vară, ea face
Ei, îndrumaţi de comitetul de condu­ care se conving tot mai mult, că re­ colta, pe o mare parte din aceas­ tetului Executiv al Sfatului obicei ? El constă în faptul că naveta Drimbar-Sîntimbru, în
cere al întovărăşirii, s-au străduit încă coltele bogate pot fi obţinute numai tă suprafaţă tăcîndu-se dezinhriş- popular regional, s-a prevăzut după seceriş grîut trebuie să ziua de 11 iulie. Dar la ce bun? Iog să se ocupe intens de organi­
din toamna anului trecut să samenc de pe pămînfuri fără haturi. Ca do­ titut. ca toate batozele S.M.T.-ului şi stea în clăi, cel puţin 8 zile dacă zarea bunei desfăşurări a tuturor
griul .în condiţiile agrotehnice avan­ vadă a faptului că s-au convins de proprietarilor particulari să fie nu mai mult. Se pune întreba­ La 18 iulie, încă mai stătea în- lucrărilor. Gine altcineva dacă
sate, au verificat starea semănăturilor acest adevăr, încă 23 de noi familii Pînă la data de 19 miie s-a scoase pe arii pînă cel mai târ­ rea: pentru ce s-au depus atîtea tr-o curte, iar pe locul unde va
în timpul iernii, au făcut lucrările de treierat recolta de pe 40 ba. Co­ ziu la data de 15 iulie 1958. eforturi ca recoltarea păioaselor nu ea^ era mai în măsură să se
întreţinerea culturilor la timp. Rezul­ şi-au depus cereri pentru a fi primite lectiviştii din Oiejdea au reali­ să se tacă în pîrgă ? In condi­ îi aria, nu era dus nici un mate­ îngrijească de amenajarea ari­
tatele tuturor acestor munci făcute în zat 1.600 kg. grîu ta ba. Into- Dacă astfel trebuiau să se pe­ ţii cînd temperatura s-a menţi­
comun se văd acum. La treierat înto- in întovărăşirea agricolă „Scînteia“. văraşiţii au realizat in medie treacă lucrurile, de ce atunci con­ nut mai multe zile la peste 30 rial pompieristic. In generai, în ilor şi scoaterea batozelor la
vărăşiţii au obţinut media de 1.500 kg. ducerea S.M.T.-ului din Alba lu- grade, griul ajunge prin coacere timp ?
grîu la ha. Şi această cifră nu este Pentru întovărăşiţi prima recoltă este .200 kg. grîu lâ ba., iar îndi- lia, mai Unea la data de 18 iu­ la scuturare. ÎE>e aici şi cantita­
neînsemnată ţinînd seama de condiţii­ viduaiii — după cît s-a treierat lie a.c., două batoze in staţiu­ tea mare de boabe ce se va pier­ Mergea doi paşi şi sta
le deosebit de grele, mai ales în pe­ mobilizatoare şi ei vor munci cu mai pînă acum — obţin aproximativ ne? Poate tov. director al S.M.T.- de cu ocazia căratului la arie.
1.100 kg. la ha. ului nu ştia pînă acum acest lu­
mult spor pe ogoarele întovărăşirii. cru.
Sînt bucurii ale oamenilor,

De ce s-a care, stăpîni pe ogoarele întin­ Conducerea gospodăriei agricole de recoltă celor care aveau sarcina să a.
stat din Alba Italia a avut de ce se sigure recoltarea cerealelor fără pieri
creat un decalaj ma rese au muncit cu spor. bucura cînd a aflat că S.M.T.-ul din derl în gospodăria de stat.
La Galda însă sînt şi unele In legătură cu treierişul în aceeaşi localitate o va sprijini în cam­
între seceriş şi treieriş? mici necazuri. Cooperativa din comuna Sîntimbru, se mai. iveşte pania de seceriş cil mai multe combi­ Nu ştim dacă tehnicienii şi muncito­
sat nu este aproviz-ion-tă cu toa­ şi o altă întrebare: de ce ariile ne. Bine ar fi fost dacă această bucu­ rii de la alte trupuri ale secţiei Ga$
; In satul Mihalţ, raionul Albia, niia de vară ş.a.m'.d. Hotărîrile nu s-au amenajat din vreme aşa rie ar fi ţinut pîbâ'Tîf 'capăt.' Ditî pă­ da de Jos au simţit pe pielea lor proasta’
cum prevăd instrucţiunile şi ba­ cate ea s-â irosit’încă din prlihele zile revizuire a combinelor de la S.M.T.-, dai
secerişul este pe sfîrşite la grîu luate au fost dintre cele mai tozele s-au ţinut răzleţe vreme ştim’ precis că cei de la trupul Mlhaiţ
îndelungată prin curţi la diferiţi de la Intrarea combinelor în lan. au simţit-o din plin. Să dăm grai o,-
iar la orz şi la celelalte păioase bune. Dar, ce s-a întîmplat insă Cu spor şi voie bună cetăţeni (clişeul nostru de mai frelor: în decurs de 8 zile, cu două
s-a terminat încă acum 6 zile. în zilele următoare ? Listele cu jos, reprezintă una din batozele Combinele nefiind revizuite cum tre­ combine s-a reuşit să se siringă re­
Treierişul se desfăşoară insă in­ agitatorii au fost puse „la dosar" S.M.T.-ului Alba tuba, care stă­ colta de pe o suprafaţă de numai 22
buie au început să se defecteze una ha. grîu. (gîndiţi-vă că o combină are
tr-un ritm nesatisfăcător. Pînă fără ca vreunul din aceştia să Despre hărnicia colectiviştilor multe schimburi de vorbe, s-a tea de 4 zile, în curiea ţăranu­ norma de lucru zilnică de 6 ha.) In
la data de 18 iulie nu se treie­ fie repartizaţi în circumscripţii din Obreja a mers vestea pînă după alta, creînd multe greutăţi şi ne­ ziua de 16 iulie s-au recoltat numai
rase decit o recoltă de pe o su­ sau pe grupuri de case pentru a departe. Nu odată ei au dovedit hotârit să se secere in felul pro­ lui muncitor Ioan FJeşcru din plăceri şi în acelaşi timp pierderi de 4.400 kg., în 17 iulie, 3.800 kg., iar în
prafaţă de circa două hectare lămuri pe cei care au însămînţat că atunci cînd există unire şi pus de brigadier, salul Sîntimbru). 18 iulie pînă la ora 17, numai ciţiva
din celé aproape 900 cîte au fost grîu să-î secere şi să-l ic^fere la tragere de inimă se pot face lu­ saci. Situaţia dezastruoasă nu este in-
insăminţate cu grîu, în majori­ timp. Membrilor de partid pe de cruri bune. Şi, pentru a nu rupe La început colectivistul care "fM ' 'C tîmplătoare. Combina condusă de com-
tatea lor recoltate. Existenţa unui altă parte nu li s-au "'rasat sar­ cu tradiţia, nici in campania binerul Silagy, nu funcţiona de două
decalaj atît de mare între sece­ cini concrete în această campa­ de vară din acest an colectiviş­ a avut curajul să se ia la între­ zile, iar a doua combină, mergea cîte
riş şi treieriş are mai multe nie deosebit de tepbdt.anfă, ga­ tii nu s-au lăsat mai prejos. cere cu combina, se cam temea doi paşi şi sta (pentru a 1 se face
Cáüzé. Principala cauză conside­ zetele de perete sînt şi ele stră­ că o să piardă. Dar teama a- mici reparaţii).
răm însă că este slaba muncă ine de campania de vară. Cit Era pe la începutul lunii iu­ ceasta a dispărut curînd.
politică ce se duce aici in direc­ despre agitaţia vizuală să nu lie. Griul abia începuse să în­ Poate la data cînd apare acest' arti­
ţia mobilizării ţăranilor munci­ mai vorbim. Ea este cu totul i- gălbenească şi colectiviştii dis­ 11 iulie 1958. Se dăduse sem­ col recoltarea cerealelor la trupul gos­
tori cu gospodărie individuală nexistentă. Nu este deci de mi­ cutau serios despre strîngerea tat din Mihalţ să fie terminată (bine
şi mai ales a întovărăşiţilor, care rare că aşa stînd lucrurile unii recoltei det pe cele 64 ha. Unii nalul începerii secerişului. Zorii ar fi I?). Un lucru am vrea să reţină
de altfel deţin aproape întreagă ţărani, cu gospodărie individuală erau de părere să recolteze în­ zilei i-a prins pe mulţi colecti­ însă conducerea S.M.T.-ului Alba lu-
suprafaţă ce a fost însămînţată şi chiar întovărăşiţi! s-au mul­ treaga suprafaţă numai cu com­ vişti în lan. Pînă la urmă s-au iia : repararea tuturor maşinilor tre­
cu grîu. ţumit să-şi secere griul si să-l bina. Alţii însă mai precauţi, au strlns peste 80, toţi cu seceri- buie să se facă cu multă seriozitate
lase în hotar, clăii, fără a se propus să secere şi colectiviştii. Fără multă zăbavă au început şi cu mult timp înainte de începerea
Iată pe scurt ce a făcut co­ grăbi sări ducă la aria (bine a- să taie spicele ce stăteau aple­ campaniilor, în ateliere şi nu pe cîmp,
mitetul comunal de partid şi or­ memajaiă) unde trei batoze puse — S-ar putea întimpla să se cate la pămînt sub povara ro­ ca în campania de vară din acest an. ,
ganizaţiile de bază din acest la punct, fa data cînd noi am defecteze şi e păcat să înlîrzi- dului bogat. Tineri şi bătrîni,
centru de comună în scopul gră­ fost la Mihalţ, stăteau şi aştep­ em cu secerişul — spunea un bărbaţi şi femei, au început bă­ Trei telefoane, doua batoze
birii secerişului şi treierişuiui. tau flămînde snopii de grîu sau colectivist mai in vîrstă, care nu tălia pentru strîngerea recoltei.
Prin luna iunie s-a prelucrat cu orz. era altcineva decit brigadierul Cîntecele, glumele şi voia bună şi o discuţie
membrii de partid unele măsuri colectivei. Sîntem destui la nu­ nu au dispărut nici un moment
ce trebuie luate pentru orga­ Tot atît de vinovat pentru a- măr, şi doar acum nu există altă de pe buzele colectiviştilor, deşi. Prima convorbire: riş in comuna Bărăbanţ. Cam multe. Din toate insă s-au re­
nizarea muncii de recoltare şi ceastă stare de fapt este şi co­ lucrare mai im,portantă de fă­ era o căldură înăbuşitoare. Pînă — Alo S.M.T. A lba? au ajuns batozele aci, din pri­ ţinut două lucruri : batozele
treieriş. Fiecare organizaţie de mitetul executiv al sfatului popu­ cut decit secerişul. Să stăm cu seara au dat gata peste 7 ha. — Da, S.M.T. A lba! mele zile s-au şi oprit. Cînd sînt defecte şi tov. Bolunduţ
bază şi-a revizuit listele cu agi­ lar comunal. Atît membrii co­ mîinile in sin să ne uităm cum — şi nu uitaţi — numai cu — Tovarăşe Boluncluţ, tri­
tatorii şi cu membrii activului mitetului executiv cit şi deputa­ merge combina, sau poate... secerile. miteţi urgent ulei pentru mo­ mergea motorul uneia, sărea nu se împacă cu... „ discredita­
fără de partid, urmînd ca ulte­ ţii din Mihalţ au lăsat ca lu­ cum stă ? toare şi oameni pentru batoze­
rior să-i repartizeze pe grupe crurile să se desfăşoare de la Dar combina ce-o fi făcut? le de pe aria comunei Bărăbanţ. şurubul de la alta şi viceversa. rea“ .
de case pentru ari lămuri pe ţă­ sine. Nu este oare şi aceasta o. Vorbele acestea au fost auzi­ Se întrebau colectiviştii. A făcut Stăm in loc cu treierişul.
ranii muncitori şi pe întovără­ lipsă de netăgăduit ? Noi consi­ te de toţi colectiviştii care asis­ şi ea treabă bună — se auzi o — S-a notat. Oamenii s-au sezisat şi au Am vrea să precizăm .un lu­
şiţi ca de îndată ce griul se va derăm că da şi tocmai pentru tau la discuţii. Şi deodată se voce. A doua convorbire (a mai
cóácé, să-l secere şi apoi în zi­ aceasta găsim de cuviinţă că e auzi un glas mai răguşit. trecut o zi). chemat S.M.T.-ul cu atelierul cru : S.M.T. Alba a fost criticat
lele imediat următoare să-l tre­ necesar ca în ce! mai scurt timp Cînd am trecut zilele trecute — „Tovarăşe Bolunduţ, n-a
iere. S-a mai botărit a se trece să se treacă la luarea de mă­ — Eu zic că bine a vorbit pe la colectiva din Obreja, pre­ sosit uleiul, n-au venit nici oa­ mobil. După cele. trei convor­ pentru lipsurile manifestate în
lâ organizarea unei vii agitaţii suri care să asigure terminarea brigadierul nostru. Să iucreze şi şedintele gospodăriei spunea că menii. Batoza stă. Stăm şi noi biri in urma cărora, a venit problema reparaţiilor, ia tim­
viZuále sfrins legate de campa*' treierişuiui în următoarele zile combina, dar să lucrăm şi noi secerişul s-a terminat chiar mai cu treierişul din cauza bato­
alături de ea. Pînă ia urmă să repede clecît se aştepta . zei“ .
vedem care pe care. După mai — „Nu sinteţi singurii care
— Nu trebuie să vă mire a- staţi. Stăm şi noi".
cest lucru. La îndemnul organi­ Convorbirea a treia şi ultima
zaţiei de partid şi a consiliului — Tovarăşe director Bolun-
de conducere, zilnic au partici­ duţ veniţi şi luaţi batozele. Şi
pat între 80-85 colectivişti la aşa nu ne trimiteţi ulei pentru
batoze şi nici oameni.
seceriş. Cu toţii au muncit pe-n- — Aveţi răbdare, tovarăşi. personal tov. director, s-a pro­ pul său. Tov. Bolunduţ, în răs­
S-a notat.
trecute. Azi, ne tHÎndrifh cu co­ Aceste convorbiri au avut dus „inevitabilul“ . Tehnicianul punsul dat ziarului a arătat că
loc intre tovarăşul secretar al
lectivişti ca Eugen Bobiţan, Io­ sfatului popular al comunei agronom Simescu l-a expus „critica făcută deschis a discre­
Bărăbanţ şi tov. Bolunduţ, di­
nul Snieăti, Izidor Bobiţan, Ma- rectorul S.M.T. Alba. Ce s-a tov. Bolunduţ situaţia batoze­ ditat S.M.T.-ul Alba şi. perso­
întîmplat! S.M.T. Alba a tri­
ria Dăvid, Maria Cinezan, cu lor aşa cum era. A început a- nal pe tov. Bolunduţ". De ace­
mis două batoze pentru treie­
tinerii Vasile Jeler, Firfonia Bo­ tunci tov. Bolunduţ să discute ea nu a luat-o in considerare.

biţan şi Domnica Popa care de unul singur. A continuat să persiste in lip­

n-au precupeţit nici un efort in — „Cum, tovarăşe, uiţi că suri.

zilele hotârttoare pentru strînge­ sîntem unitate socialistă ? Ştii Acum iată-l din nou discre­

rea recoltei în acest an. Insă nu că pe noi critica ne discredi­ ditat“ prin critica făcută tovă-

uitaţi, un lucru: toţi colectiviş­ tează ? Am fost fruntaşi şi nu răşeşte la aria comunei Bără­

permitem să ni se vorbească banţ, unde a venit. în urma ce­

tii noştri au muncit cu spor şi cu tonul acesta". lor trei telefoane, pentru ă se

voie bună la seceriş. Nu mă în­ Cîte n-a spus în iureş tov. convinge personal de starea

doiesc că şi la treieriş lucrurile Bolunduţ. Şi la urm㦠supre­ proastă în care se găsesc cele

se vor petrece tot la fel. mul argum ent: „ batozele stau două batoze.
*-4-4-4
e , - .-O- O ? fiindcă nu sînt stoguri pe arie Nu ştim dacă toi). Bolunduţ

Pagina redactată de: ; (tov. Bolunduţ a refuzat să va­ va fi de acord cu noi că nu cri­

N. CAZAN î dă că pe arie erau cel puţin tica îl discreditează ci însuşi
S. BLADA | 15 care încărcate, care aştep­ faptul că, datorită neglijentei
f V. PIŢAN Î
\ FOTO : I. ÎEREK. tau la rîtid). lui, maşinile au fost prost re­
(
® p t$ p V1i L î i t î I¦*v»-»-*-*-«'*-« Exact nu s-a putut înregis­ parate.

m w - >> v m t tra discuţia. S-au mai spus S-a notat, tovarăşe director?.

¦SZWi ZUV,OV'wZVV'>»/W