Page 73 - 1958-07

p RO LETARI DIN TOATE ŢĂRILE, n x iŢ l-tfA t

Snlovărăşirea „Sibişana"
a terminat treierişul

Membrii întovărăşirii agricole

Anul X Nr. 1118 Miercuri 23 iulie 1 „Sibişana“ din satul Sibişel, a-
parţinător comunei Vinţu de Jos,

au muncit cu multă rîvnă în

retrase im ed iat INFORMAŢIE campania de seceriş şi treieriş.
Faptele confirmă pe deplin a-
- Zilele irecute a avut loc plenara Co­ ceastă afirmaţie. Cei care au ter­
mitetului regional al P.M.R. Hunedoa­ minat primii secerişul şi trcieri-
ra. In cadrul plenarei a fost prezentat şul din comună au fost întovă-
un raport cu privire la măsurile luate răşiţii din Sibişel, predînd tot­
de către organizaţiile de partid în ve­

derea traducerii în viaţă — de către odată şi cantitatea de grîu con­ Printre primele comune din raionul Alba care au început treierişul pc
întreprinderile miniere din regiune — a tractată cu statul. arie, se află şi comuna Vinţu de Jos.
prevederilor celui de-al 11-lea Congres
al P.AÎ.R. în direcţia creşterii produc­ Dovedind grijă deosebită pen­ IN CLIŞEU In timpul treierişului pe aria nr
ţiei de cărbune şi minereu. tru recolta anului viitor, paralel
cu secerişul ei au executat şi dez-
Pe baza raportului prezentat şi a mirîştitul pe întreaga suprafaţă
discuţiilor purtate în jurul acestuia, a care a fost cultivată cu cereale..
fost elaborat un plan de măsuri, care,
tradus în viaţă, să asigure o creştere

şi mai mare a producţiei şi productivi­

Transportul cerealelor la arie este neglijattăţii muncii în această ramură a eco­

nomiei, reducerea preţului de cojst, îm­ Secerişul cerealelor de . toamnă din 15 iulie 1958, cu două batoze, pînă la comunal, sînt de acord cu această si
bunătăţirea calităţii produselor, creşte­ comuna Veţel ,raionul Ilia, s-a termi­ data de 21 iulie s-au treierat cerealele tuaţie? De ce stă oare o batoză în comună
rea gradului de calificare a muncitori­ nat în ziua de 18 iulie a.c. Se deduce de pe o suprafaţă de numai 17,82 ha., din ziua de 14 iulie, fără să treiere ?
lor, descoperirea şi folosirea tuturor re­ deci că colectiviştii, înlovărăşiţii şi ţă­ din 302,66 ha. Asta înseamnă că pen­
zervelor interne ale întreprinderilor, a- ranii muncitori individuali s-au • grăbit tru o batoză revine în medie la zi Cauza principală care a dus la si­
sigurarea îndeplinirii în termenii] sta­ să recolteze cerealele în pîrgă. Bine 1,27 ha. treierate. Un simplu calcul tuaţia arătată mai sus o constituie fap­
bilit a tuturor obiectivelor stabilite de ar fi dacă această grabă s-ar fi ma­ tul că s-a neglijat transportul cereale­
cel de-al doijea plan cincinal pentru nifestat şi în ceea ce priveşte executa­ arată că dacă treierişul sc va desfăşura lor la arii. Pe ariile nr. 4 şi 5, la data
ramura minieră. rea treierişului. de 21 iulie nu exista nici măcar un
şi pc mai departe în acelaşi ritm, sînt stog. Nu-i vorbă că nici pe restul ă-
Mineri la odihnă
necesare peste 90 de zile pentru a se

termina întreaga cantitate de cereale de

Peste 1.500 de cetăţeni din ora şui Deva, s-au întilnit duminică 20 iulie, In grădina de vară a cinema­ VULGAN (de la subredacţia Deşi treierişul a început în comuna treierat în eomuna Veţel. Membrii co­ riilor numărul stogurilor nu întrece ci­
tografului „Filimon Sîrbu“ pentru a-şi manifesta ura faţă de acţiunile agresorilor imperialişti americano-cnglezi noastră voluntară) — Comite­ Veţel, raionul llia, încă din ziua de mitetului executiv al sfatului popular fra de 7.
care au debarcat trupe în Orientul arab
tul ,d e . întreprindere al minei Numai 0,80 la sută din recoltă
IN CLIŞEU: aspect din timpul mitingului. Vulcan se preocupă îndeaproape s-a treierat pînă acum
de odihna minerilor cît şi de
INDIGNAREA CoinSamnăm cu toată MMm
tratamentul medical al celor
şi revolta m inerilor
politica imperialistă agresivă bolnavi. Prin grija acestuia au Hărnicia întovărăşiţilor şi a ţărani­ vadă rodul muncii, chiar a doua zi altfel treierişul. De alunei s-au treierat
Vestea că trupele americane plecat, pină in luna aceasta, la lor muncitori cu gospodărie individuală au .început să curgă spre arii care în ­ cerealele de pe abia 10 ha. ceeace
au debarcat în Liban, iar cele Colectivişti, ţărani întovărăşiţi, tivei „9 Mai“ din Teiuş, ne um­ casele de odihnă şi sanaloriale din comuna Romos, nu s-a dezminţit cărcate cu grîu peptru a fi treierat, înseamnă nici mai mult, nici mai puţin
engleze în Iordania a stîrnit in­ cadre didactice, salariaţi ai coo­ ple inimile de mînie. Gondam- numai de la sectorul V electro­ nici de această dată. Pînă în ziua de Dar, de astă dată, spre necazul ţărani­ decît 0,80 la sută din suprafaţa recol­
dignarea şi revolta tuturor oa­ perativei, ai sfatului popular şi năm cu toată tăria politica de mecanic 18 muncitori printre 15. iulie ei au recoltat griul de pe toate lor muncitori, nu era cu ce. Cele patru tată. Această situaţie se datoreşte fap­
menilor muncii din Valea Jiului. a lţ i. cetăţeni ai comunei Teiuş, război şi de acaparare a impe­ care se numără Ioan Girnoagă, cele aproape 1.250 ha. cîte au fost în- batoze sosite de la S.M.T. Orăştie nu tului că S.M.T. Orăştie şi sfatul popu­
şi-au manifestat duminică în rialiştilor americani şi englezi, Anton Ilatzag, Mircea Cleanţă, sămînţate. Şi-au amenajat oamenii şi aveau tractoare. Ele au sosit abia în lar nu s-au îngrijit să asigure un
La Petri la a avut loc un mi­ cadrul unei adunări indignarea înfierăm agresiunea din Liban Dionisie lacob II, Dernian A- cele patru arii — la Romos, la Vai- ziua de 18 iulie, cînd a şi început de ritm mai grăbit treierişului.
ting de protest în sala de apel şi revolta împotriva agresiunii lexandru şi alţii.
a minei. S-au întrunit peste 1000 brutale a imperialismului ame­ şi cerem insistent să s'e: înceteze
dp oameni ai muncii de la mi­ ostilităţile în această parte a lu In trimestrul viitor vor merge dei, la Pişchinji şi la întovărăşirea din Reparaţii de mîntuială
nă, preparaţie, de la alte între­ rican şi englez în Liban şi Ior­ mii. să-şi refacă forţele încă 180 de Romoşel. La timpul stabilit au sosit,
prinderi şi instituţii din oraş. dania.
Au mai luat cuvîntul tov. Iu­ mineri şi muncitori de la ex­ spre bucuria tuturora şi cele 6 batoze In dorinţă de a evita complect pier­ de prost cu treieratul. Nu s-a treierat
Au luat cuvîntul mai mulţi Au luat ci/vîntul numeroşi ce­ lian Pico.ş, preşedintele gospodă­ ploatarea minieră din /alean. derile de boabe şi a termina într-un pînă ieri nici un bob de grîu. Sc pune
oameni ai muncii printre care tăţeni ai comunei care, în cu­ riei agricole colective din Teiuş, care au fost imediat instalate la arii. firesc întrebarea: care sînt cauzele?
minerii Sudoraşu Atanasie şi vinte pline de indignare, au con­ văduva Veronica Porumbarii. AUREL. HOZU timp cît mai scurt treierişul, colectiviş­
Sekely Ştefan, inginerul Nicorici damnat acţiunea agresivă şi Traian Farcaş şi alţi cetăţeni ai j Şi cum gospodarii erau dornici să-şi
Nicolae, muncitorul de la prepa- provocatoare a englezilor şi a- comunei.
raţie Sedacsek Eugen şi alţii. mericanilor. Acţiuni ale tineretului tii şi întovărăşiţii din Hărău, Ghimin- Deocamdată există una singură. Bato­
Intr-o atmosferă însufleţită dia, Bîrsău precum şi ţăranii indivi­ zele S.M.T. Orăştie nu pot' treiera. De
— Noua agresiune america- participanţii la miting au adop­ na din dorinţele locuitorilor din I ntr-una din zile, după încetarea lu­ duali din comună au muncit cu multă ce? Pentru că sînt siab reparate şi de
no-en'gleză — a spus tov. Va- tat textul unei moţiuni adresate crului, un grup de tineri .de la în­ însufleţire pentru a termina recoltarea îndată ce încep să treiere se defec­
•sile Bucur, preşedintele coopera­ Organizaţiei Naţiunilor Unite. salul Boiu de Sus va fi îndepli­ păioaselor. Preocuparea lcr de seamă tează. Iată numai un exemplu: întovă­
nită. Tinerelul va avea unde organiza treprinderea din Certej au luat cu ei
seri literare, şezători, hore ţărăneşti şi greble, sape şi cazmale şi au început să răşiţii din Ghimindia şi-au strîns tot

Toţi cei care au luat cuvîntul programe artistice. In curînd se va amenajeze restaurantul de vară. Unii era de acum să înceapă de zor la tre­ grîul, l-au pus în stoguri, dar ia de

şi-au exprimat indignarea faţă Ne solidarizăm cu cauza începe construcţia noului cămin cultu­ au dat ajutor la aranjarea popicăriei ierat. De îndată ce au sosit batozele, unde nu-i batoză. Aceasta, deşi sosi­
de actul ruşinos şi murdar al
imperialiştilor americani şi en­ dreaptă a popoarelor arabe ral. Cu mic cu mare, acum ţăranii mun­ iar alţii la crearea spaţiilor verzi din primii care au început să treiere au tă la timp, a trebuit să stea aproape
glezi săvîrşit împotriva unor citori din sat pregătesc materialul ne­ comună. Toţi tinerii din Certej, în fost colectiviştii. Ei şi-au treierat tot trei zile în curtea gospodăriei agricole
popoare mici dar însetate de li­ Peste 350 locuitori ai Apoldu- damnată de popoare. Prin acţiu­ cesar. Şi tinerelul şi-a adus contribu­ frunte cu utemiştii, au răspuns chemă­ orzul şi au început în ziua de 21 iu­ ooleetive din Hărău pentru a fi repa
bertate, au condamnat agresiu­ lui de Sus, raionul Sebeş, s-au nea noastră comună să facem să ţia sa. 12 tineri au prestat 80 ore rii biroului organizaţiei U.T.M. pentru lie la grîu. In prima zi au şi treierat rată. Tîrziu, cînd i-au fost terminate re­
nea imperialistă, manifestîndu-şi sirius duminică în sala mare a se trezească la realitate acei muncă voluntară la banchetatul celor înfrumuseţarea comunei şi a curţii în­
hotărîrea de a sprijini lupta po­ cinematografului. Romani şi saşi, care caută să se aventureze pe
poarelor arabe, de a lupta pen­ temei, bărbaţi, bătrîni şi tineri calea unui nou război“. 3.000 bucăţi de cărămidă ce mai tre­ treprinderii. S-a declarat în ziua a- 8.000 de kg. şi sînt create condiţii ca paraţiile, batoza a fost în sfîrşit inşi«-'
tru apărarea păcii. au condamnat cu indignare a-
gresiunea imperialiştilor ameri­ Cuvinte de protest au mai ros­ buie pentru construcţie. ceea, ziua curăţeniei şi bunei gospodă­ în 3-4 zile să se termine treierişul. In lată pe aria întovărăşiţilor din Ghi­
? cani şi englezi în Liban şi Iorda­ tit de asemenea tov. Mina Cio- riri. Cei 30 de tineri participanţi au celelalte unităţi socialiste ale agricultu mindia. Ce s-a întîmplat însă ? Abi.'
nia. ciu, Cornel Gligor, Ioan Ivănes- ? prestat 300 ore de muncă voluntară. rii, respectiv la întovărăşirile din Bîr­ a început să treiere şi s-a defectat ia
cu şi alţi participanţi, care au S-au evidenţiat Mihai Steolca, Sabin său, Hărău şi Chimindia precum şi în răşi, lăsîndu-i pe întovărăşiţi să aş­
T ot mai multe organizaţii de bază Cîmpcanu, Ioan Chirilă şi Emanoil Făr- sectorul individual se stă cît sc poale tepte pînă se va repara din nou.
U.T.M. răspund chemării lansate caş.
de tinerii hunedoreni pentru înfrumu­
seţarea străzilor, oraşelor şi satelor re­

Tov. Ilie Sîrbu, preşedintele condamnat cu indignare agresiu­ giunii noastre. Tinerii din satul Cîrn-
întovărăşirii agricole din Apoldu nea anglo-americană în Liban şi
Asemenea mitinguri pline de de Sus, a spus plin de m înie: Iordania şi s-au solidarizat cu puri, raionul Ilia, au prestat 200 ore Şarja nr. 1939
însufleţire au avut loc şi la mi­ „Imperialiştii americani varsă cauza dreaptă a popoarelor ara­ muncă voluntară la curăţatul şi des-
nele Vulcan şi Aninoasa. La Vul­ sînge omenesc pentru petrol. A- be. fundatul unui şanţ lung de 1.500 m.
can au participat la miting pes­ gresiunea lor. din Liban este con-
te 2000 de oameni ai muncii: In încheiere, participanţii la La Veţel 25 de tineri an plantat 2 ha. Iulie 1958.' Furnalul tineretului de bógala Vale a Streiului. Şi, áseme- ceastă operaţie nu durează decît d - î
adunarea de protest au adoptat cu arborete şi au muncit voluntar pes­ la uzina „Victoria" — Călan, îşi ’nea unui vulcan, aruncă pe nările
te 100 ore. Cei mai harnici s-au do­ sale uriaşe, valuri de fum şi gaze, leva minute, ţ
vedit a fi Iulian Roşea, Gheorghe Gaş- înalţă semeţ irupţii său uriaş şi gre­ iar, ta 'intervale regúlale, erupe. Din
o moţiune'pe care au trimis-o par şi Maria Răccanu. oi, spre înălţimi, peste frumoasa şi pîniecele său uriaş se revarsă şi a- Maistrul Ionaşcu Munteanu, după i
leargă pe jgheaburi şuvoaie incan-
Numeroase mitinguri Organizaţiei Naţiunilor Unite la •••««•M»« <»<** ce mai aruncă o privire asupra a- j
New York.
paratelor din cabina de comandă a *

furnalului, ieşi pe platformă de unde,

de protest în alte localităţi desvente de lavă, fontă şi zgură. Spre supraveghează şi dă îndrumările cu-
deosebire însă de vulcan, erupţia a- venite pentru elaborarea şarjei de fon- j

La Ghelar le agresoare de pe teritoriul po­ cestuia este provocată şi dirijată de tăi, şarja nr. 1939. Şlictil a fost f

In ziua de 21 iulie fri sala de poarelor arabe, care luptă ho- oamenii care siăpînesc şi conduc a- perforat şi fonia a început să alcr- î

apel a minei Ghelar s-a adunat fărît pentru pace şi independenţă cest uriaş în pîniecele căruia se plă- ge năvalnic pe jgheaburi. Dirijat de j

întreg personalul schimbului I naţională. mc&eşte fonta. oameni, şuvoiul de fontă începe să î

al minei pentru a protesta îm­ H • A 3* s. “ iL Brigada IlI-a condusă de maistrul umple tiparele de pe platforma fur- ^

potriva agresiunii angto-america- In oraşul Brad Ionaşcu Munteanu este la post. Ea natului.

ne in Orientul mijlociu şi apro­ Cetăţenii oraşului Brad s-au supraveghează cu multă atenţie mer- Descărcarea s-d terminat. 'Maistrul

piat. ¦ adunat luni seara în cadrul unui sul furnalului; şi face la timp coree- face un semn cu mina în jos. Vasile

Printre numeroşii vorbitori ca­ miting şi au protestat hotărât ţiile necesare, asigurind, funcţionarea Baicu, ajutor şef cawperist, a înţeles

re au luat cuvîntul "se numără: împotriva agresiunii militare an- normală şi ritmică a furnalului şi a că trebuie să reducă presiunea. In

Aurel Serbau, tehnician miner, v;glo-america ne-în 'Liban şi Iorda­ tuturor ¦agregatelor ce-l deservesc, timp ce presiunea este redusă, .prim- Í

Elena Alexe, muncitoare mine- nia. ,. Candidatul de partid Coiistaniin Das- jurnalistul Ieronim Foroi mlnuieştc

ră, Carol Lăscuţoi, vicepreşedin­ Numeroşi vorbitori, printre ca­ călu şi alţi, muncitori au pregătit, şi cu repeziciune maşina de astupat |

te al Comitetului sindical minier. re Ioan Gabor, dr. Nicolae Gă- uscat jgheaburile 'penţgi fontă şi, zgu­ şticul şi în citeva -minute această o¦ r

In cuvîntul lor ei au protestat luşcă, ing. Nicolae Gribincea, ră, la timp. Furnaliştii Vasile, Teliş- peraţie e gaia. j

cu hotar.fre împotriva agresiunii prof. Vasile Costin şi alţii au că şi Constantin Caragea, amlndoi •Şarjă, nr, 1939 a fost . elaborată. »
candidaţi d e ,partid, au terminat şi ei Muncitorii, din echipa de încărcare a ţ
mîrşave a imperialiştilor ang-îo- exprimat indignarea populaţiei
pregătirea tiparelor. Se apropie tim- furnalului, condusă de comunistul *
americani, cerîiid ca de îndată ¦ oraşului Brad faţă de agresiunea
pul pentru 'a se face o' nouă descăr- Dumitru lin aru ,. dozatorul ' de mine- ţ
să fie retrase trupele acestora mî-rşavă a imperialiştilor anglo-
care a furnalului, pentru a se provo- . ren Ioan Puşcaş si dozatorul de cocs ¦
din Orîebtut arab'. americani împotriva ţărilor ara­
ca o nouă erupţie a acestuia.
La Ţebea be. D an . Stan,' pregătesc şi încarcă in.

Schimbul I de la mina Ţebea In aplauze unanime, cetăţenii Se fac ultimele pregătiri. 'Şticul de furnal şarjă după şarjă, respectivi ţ
a condamnat luni în cadrul u- oraşului Brad au aprobat o mo­
nui miting, agresiunea mişeleas- ţiune de protest adresată O.N.U., zgură a fost perforat şi erupţia in- cu stricteţe reţeta de încărcare. In- t
că a imperialiştilor anglo-ameri- în care cer încetarea agresiunii
în Orientul apropiat şi retrage­ cepe. Un şuvoi alb-roşieiic tişneşte cep pregătirile pentru elaborarea sar- j

cu furie din 'pîntecete . furnalului şi jei nr. 19‘V). La ora 13,30, după gra- ţ

o . ia pe jgheab rosiogolindu-se, ase- fie, esie elaborată şi această şarjă, i

cani in Orientul arab. rea imediată a trupelor invada­ menea unui torent de munte intr-e Toţi silit oameni foarte conştiin­

Gheorghe Torna, maistru mi­ toare din Liban si Iordania. cascadă, in oala de, zgură. . Descăr­ cioşi. . Dovada conştiinciozităţii in
carea zgurii s-a terminat şi şticul muncă a tuturor muncitorilor din a-
ner, Nistor Beriu, de asemenea ? esie astupat. ceastă brigadă, in fruntea cărora stau
comuniştii, o constituie cele 125 tone
maistru miner, inginerul Ioan . Ademenea mitinguri au. mai Ora 11. Comunistul Ieronim Foroi,

Beriu au înfierat agresiunea, ar­ avut loc şi' în alte localităţi ale prim-furnalist, se pregăteşte să dea de fontă cenuşie date peşte prevede-

mată a imperialiştilor anglo-a- .raionului'Brad :• la atelierele, cen* I e şantierul marelta ..latmnor bluinihg de Ia Hunedoara, liicrează şi brigada de dulgheri condusă de

mericami împotriva popoarelor a- trate Gyrabarza; la mina Barza maistrul Andrei Beer. In - întrecerea ce. se desfăşoară, în cinstea zilei de 23 August, această brigadă obţine drumul la fontă. Totul’ este gata. rilc planului de producţie în perioa-
f succese-de seamă. In fiecare lună îşi depăşeşte planul cu. 20-30 Ia sută.
rahe din Orientul arab. Ei au c e - , Muşariu 'si.un. toate centrele de Maşina 'de,perforat este pusă în !un- da 1-18 iulie a.c. J

rut să fie retrase imediat trupe- comune ale raionului. # 1 CLIŞEU J.yJ Ă Ş jr ji Beer, în timpul lucrului. In prim plajR şeŢul cţitine. începe perforarea şliciitui. A- r n . ZAMFIR ¦