Page 74 - 1958-07

Pag. 2
wss B B B S K E
la i multă atenţie recoltatului
în raionul Haţeg
In ultimul timp în raionul Ha­
ţeg, campaniei de recoltare a ce­
realelor, i s-a acordat mai multă
atenţie, ea constituind de data
aceasta una din preocupările
principale ale organelor de par­
tid şi de stat.
In ce priveşte recoltarea, gos­
podăria agricolă colectivă Rîu-
Bărbat are unele realizări. Co­
lectiviştii de aici au secerat trei
sferturi din suprafaţa însămîn-
ţată cu grîu.
G.A.C. din Ostrov a secerat 58
Ia sută din grîul însămînţat, iar
colectiviştii din Peşteniţa aproa­
pe jumătate din suprafaţa în-
sămînţată.
Există în raion comune unde
Elevii sprijină munca în 6. A. S.
Mobilizaţi de către organizaţi­
ile de bază U.T.M. şi sub în­
drumarea comitetului raional
U. T. M. Alba Iulia, un număr
mare de elevi de la şcolile me­
dii din Ziatna, Teiuş şl Alba Iu­
lia au venit la gospodăria de
stat din Galda pentru a ajuta şi
ei la munca de recoltare şi de
întreţinere a culturilor. Pînă în
prezent elevii au strîns recolta
de pe 5 ha. însămînţate cu ma­
zăre, au stivuit o mare cantitate
de araci pentru viţa de vie, au
curăţat curtea gospodăriei etc.
Se schimbă faţa satului
In ultimii ani, Roşia 'de Secaş s-a
schimbat. Cineva plecat în urmă cu
15 ani, n-ar mai recunoaşte satul. Ca­
sele vechi, acoperite cu paie, au fost
înlocuite de case trainice, de cărămidă, Congres al P.M.R.”, cu 45 ha. pă-
acoperite cu ţiglă, spaţioase şi lumi­
noase. Mîndrău casa nouă a ţăranului
Vasile Mihălţan, preşedintele întovără­
şirii agricole, şi nu mai puţin fru­
moase sînt şi cele ale ţăranilor Ilie
Muntean, Gheorghe Aron, Ionel Bog­
dan şi ale altora.
Comuna are astăzi drumuri bune şi
a crescut mult nivelul de trai al gos­
podarilor.
In anii regimului democrat-pcpular în de a învăţa în condiţii optime odată
Roşia de Secaş ţăranii au învăţat mult
şi ce au învăţat au aplicat în viaţă.
Au învăţat că recolte mai mari ce duc
Despre secţiile furnale ale com­
binatului siderurgic din Hune­
doara, despre realizările fuma-:
liştilor, s-a scris mult şi in ma­
joritatea cazurilor au fost scoa­
se în evidenţă părţile pozitive
ale muncii acestora. Lauda â
fost meritată. De foarte multe
ori, realizările acestor secţii 'au
întrecut aşteptările, iar indus­
tria noastră constructoare de
maşini a primit cantităţi sporite
de fontă de calitatea cea mai
bună. Şi în anul acesta, de mul­
te ori, colectivele secţiilor furna­
le din Hunedoara au fost la
înălţime, întreeîndu-şi cu mult
prevederile de plan. Dar iată
că s-a încheiat semestrul şi bi­
lanţul, nu e tocmai îmbucurător.
Dacă secţia l-a a făcut sare-
oum faţă, fiindcă a dat aproape
900 tone de fontă peste pian,
secţia a Il-a a lucrat cu mult
sub posibilităţi şi a rămas da­
toare cu aproape 2.000 tone de
fontă.
'Am putea splţne că rezultate­
le nu-s îngrijorătoare, pentru
că 2.000 de.to.nc de fontă pot fi
recuperate relativ uşor. Totuşi,
felul -cum .se desfăşoară muncă
la aceste două secţii în prezent
şi comparînd rezultatele de a-
cum cu cele de anul trecut, tre­
buie să ne dea de gîndit. In a-
nul trecut, în primul semestru,
secţia l-a a dat peste plan aproa­
pe 8.000 tone de fontă. In anul
acesta, după ce în primele !dbtiă
luni a rămas mult sub plan',- 'a-
bia a putut s a ,recupereze rămî­
nerea în urmă şi să dea a-
proape 900 tone fontă peste plan.
In ce priveşte secţia ll-a trebuie
remarcat faptul că în anul aces­
ta, timp de trei luni nu şi a rea­
lizat ’ planul, rămînînd foarte
mult în urmă. In lunile cînd
furnalele au mers mai bine, pla­
nul a fost depăşit, însă cu can­
tităţi mici, insuficiente pentru a
acoperi minusul ce s-a creat. De
aceea’, secţia TT-a a încheiat se­
mestrul cu o datorie de aproa­
pe 2.000 tone de fontă.
Dată fiind situaţia grea crea­
tă de rămînerea în urmă în pri-
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1118
în sprijinul campaniei
agricole
treierişul a început. Spre exem­ In comuna Viriţu de Jos, ra­ rnineşti, cîhfate de Rodica şi E-
plu, întovărăşiţii din Sîntămă- iul Alba, ş-a construit de cîţi-; lena Limbean.
ria-Orlea ocupă locul al doilea va ani un cămin cultural de care
pe raion la treieriş (după GAS Joc.ţîitorii. şînti mîndri. Aici se La căminul cultural din Vin-
Sîntămăria care a început treie­ desfăşoară în această perioadă, ţu de Jos, a fost prezentată' de
rişul cu puţin timp înainte). o bogată activitate cultural-ar- către echipa artistică din comu­
Doar într-o singură zi la aria na Inuri, piesa „Comoara lui
întovărăşiţilor s-au treierat 8.400 tistieă in sprijinul campaniei de Lazăr de la Rusca“; intărindu-se
kg. de grîu. în acest fel colaborarea intre cele
recoltare şi treieriş. Tovarăşul două formaţii artistice.
O altă întovărăşire care a în­
ceput din timp treierişul este cea Gh.. Romoşan — tehnician agri­ La arie, 18 .dintre elevii şi. ..-stu­
din Ohaba de stib Piatră. denţii comunei, pe rind tac de
col — şi tov. profesoară Repede serviciu împărţind broşuri ţăra­
Dar treierişul grîulul în raio­ nilor muncitori şi purtîhd cu ei
nul Haţeg trebuie intensificat. .!Sabina, au ţinut conferinţe în discuţii pe teme agrare. La ga­
zeta de perete de la arie se poa­
Transportul griului la arii se legătură cu întreţinerea culturi­ t.^eV* Kc'Uit¦ivţ? un a'¦r!tticol aui-nut*it»/u lat:Lj} „iEi iJ
face în multe părţi încă nesatis- xemplul personal In campania
făcător, ceea ce face ca batozele lor şi efectuarea secerişului la de vară“ in care sînt populari­
să nu poată lucra cu toată ca­ zaţi ţăranii fruntaşi ai comunei
pacitatea. titrib: • - ' .............. * ¦ care au secerai prim ii: Nicolae
Aron, Mircea Victor şi alţii.
Echipa artistică a căminului a
De asemenea, zilnic, prin citi­
prezentat a tit: în Yinţu de Jos rea ziarelor „Steaua roşie“ şi
„Drumul socialismului“ sînt in­
¦cit şi în Vurpăr şi Mereteu, pie­ formaţi cei ce muncesc la arie
despre mersul campaniei de. re­
sa : „Seceriş cu măritiş“ care s-a coltare în regiunea Hunedoara.
V e d e r e d in o r a ş u l D e v a bucurat de mult succes. ...
Dintre cei care au jucat in a-
ceastă piesă menţionăm pe ute­
miştii Ţurcaş Marfa, Drăghici
Rodîca, Suciu Mânu pentru mun-'
ca pe care au depus-o.
în programul formaţiei artis­
La îndemnul Instructorului ra­ Spartachiada de vară a tineretului tice din Vinţu de Jos, mal figu­
ional U7T.M., tov. Goţa, între ti­
nerii elevi s-a pornit o adevăra­ rează scenete, monologul „Ag­
tă întrecere. Fiecare a căutat să
strîngă cît mai multă recoltă, Duminică, una din cele mai LA FETE: 1. Feltoia Necşa denţiaţi pentru acest lucru tov. ronomul“ şi doine populare ro-
să facă lucrări de calitate. Din­ mari competiţii de masă ale ti­ — Petroşani, cu 90 p ot; 2. Li-
tre elevi s-au evidenţiat mai ales neretului a intrat intr-o nouă dia Kleper — Petroşani, cu 72 Petre Doboşi, preşedintele comi­
etapă, cea interraională şi regio­ pet ;• 3. Magda Badea — Hune­
nală. Astfel, la Petroşani, pe doara, cu 70 pet ţ 4. C. Ahultoa- siei, Inel Ionel şi -I. Coman — Activitate culturală fa arie, bine organizată
poligonul sportiv din localitate, ei — Haţeg, cu 68 p e t; 5. Ma­
s-a desfăşurat etapa regională la riana Hlopeţchi —- Petroşani, cu arbitrii.
tir, la Orăştie etapa regională 63 pet.
utemiştii Paraschiva Tătar, Lu­ la nataţie etc. In deschiderea concursului din In cadrul căminului cultural din co­ Insătrrânţare" etc. In fiecare zi un ute-
La reuşita concursului o mun­ muna Bărăbanţ, raionul Alba, formaţia mist este prezent la arie pentra a îm­
cia Caragia, Elena Puşcău, Voi- Tir că deosebită au depus-o membrii cadrul spartachiadei a fost or­ artistică pregăteşte un program spe­ părţi cărţile. Constantin Tripşa, absol­
comisiei tehnice de organizare cial ce oa fi prezentat la arie. Acest vent ai şcolii silvice profesionale din
întrecerile de tir din cadrul din Petroşani. Merita a fi evi- ganizată o demonstraţie de tir program se compune din dansuri, co­ Timişoara, face şi el de serviciu aici
spartachiadei de vară a tinere­ ruri, recitări şi o piesă de teatru. alături de alţi atemlşil.
cu Duma şi Albu Eugen de Ia tului au dat loc fa o luptă strin- cu arma liberă şi pistol viteză,
şcoala medie din Ziatna, Celina şă. In concurs a intrat un mare Printre cei mai buni tineri care ac­ La gazeta de perete adusă ta ărie
număr de participanţi: 28 fete care a fost urmărită cu viu in­ tivează in cadrai căminului cultural, se găsesc articole de actualitate cum
şi 50 băieţi, reprezentînd toate s in t: Gh. Sintimbrean, Achim Tripşa, s in i: „La luptă pentru succesul cam­
Negrea şi Monica Seuşan de la raioanele din regiunea noastră. teres. V. HLOPEŢCHI Anicuţa Toth, Puiean Doina, Elena paniei de reqoltare", ,JSHci un bob pier­
Dacă la băieţi fiecare raion a Birlădeanu, Ana Muriteanu şi alţii. dut", „G.A.C. — mijlocul cel măi bun
şcoala medie din Alba Iulia, Ioan prezentat concurenţi, în schimb corespondent pentru o viaţă fericită”. De asemenea
la fete raioanele Orăştie, Brad, La arie a fost organizată o biblio­ se află un fotomontaj cu aspecte „Din
Duma, Virgil Boca, Zoie Grişan Sebeş şi oraşul Deva nu au pre­ tecă volantă. In timpul clipelor de ră­ viaţa nouă a colectiviştilor".
zentat nici o concurentă cu toa­ gaz, ţăranii muncitori pot găsi aici
şi alţii : te că în aceste raioane şi locali­ NATATIE alături de schiţele lui l.L. CaragiaJe In organizarea acestei activităţi la
tăţi există multe iubitoare ale sau nuvelele lui Barba Delavrancea arie, un merit deosebit revine şi tov.
tv ' Duminică dimineaţa a avut loc concurent, „.pe Stpnescu Ştefan, multe broşuri de specialitate c a l .în ­ profesor Teodor Samson care a antre­
acestui sport. Merită laude pen­ grijirea culturilor", „Cum să apărăm nat pe tineri în munca cultural-artisti-
tru preocuparea avută în alcă­ la Orăştie faza regională de na­ oare înainte de proba finală Ha sănătatea animalelor”, „Metode noi de că din Bărăbanţ.
tuirea echipelor de tir la fete ra­ taţie din cadrul Spartachiadei care trebuia' să' participe, a ple­
ioanele Hunedoara, Ilfa, Haţeg
la o viaţă mai bună se obţin prin lu­ şi Alba. de vară a tineretului. cat de la bazin.
crarea pămîntului în tarlale mari. As­ Iată primii-clasaţi la proba de
tăzi sînt 61 de membri întruniţi în în­ In urma omologării rezultate­ Trebuie spus de la început că
tovărăşirea agricolă „Gel de-al doilea lor pe primele cinci locuri s-au faza regională a acestei popu­ 100 m. liber:
clasat în ordine: lare competiţii nu s-a ridicat la
mînt arabil. întovărăşiţii din Roşia nivelul posibilităţilor din două ' JUNIORI: 1. Silvaşi Gheor­
sînt fruntaşi în campania de recoltare. LA BĂIEŢI: I. Augustin Hri- ghe (Hunedoara) 2. Moraru Eu­
bal — Petroşani, cu 91 pet';
In prezent, la Roşia de Secaş se 2. Anatolie Sarău — Petroşani, puncte de vedere. gen (Orăştie)
construiesc prin muncă voluntară şi cu 88 p e t; 3. L. Seidenfeld —
autoimpuneri fîntîni şi vălăie pentru a- Alba, cu 87 p e t; 4. Ioan Rusu In primul rind, o mare parte JUNIOARE : 1. Vintilă Mari-a
dăpatul vitelor în izlaz, în valoare de — Deva, cu 84 p e t; 5. Gelu Io-
35.000 lei. nescu — Orăştie, cu 83 pet. din concurenţi s-a prezentat la , (Sebeş),
un nivel de pregătire scăzut, rea- SENIO RI: 1. Gensteibrein
Ca o preocupare de seamă a roşie-
nilor este de a renova cît mai curînd lizînd timpi slabi, sau ieşind din Andrei (Petro -CHIARiCU-UHDITAMICA
şcoala pentru a da posibilitate elevilor concurs, datorită faptului că în şani) ) 2. Trifu
unele raioane (Brad, Hunedoa­ „SE P0ATE?P_RINpEjUN_ _ ? ^
Cu începerea noului an şcolar. ra oraş etc.) neavind loc faza Ştefan (Sebeş);
SEPT1M1U MUNTEANO raională, concurenţii pentru faza Ş. Dragotă Io'n
regională au fost... numii,ţi. (Hunedoara),
In al doilea rind, faza regio­ i SENIOARE:
nală n-â corespuns din punct de 1. Mărculescu
vedere al. participării: din 28 Ildico (Petro­
s-au prezentat abia 18 concurenţi. şani) ; 2. Faur
Raionul Brad şi oraşul Deva Cornelia (Alba
n-au trimis nici un concurent.
Raionul Ilia a trimis un singur Iulia).
BILANŢ LA SFÎRŞIT DE SEMESTRU lă răspundere suficient conduce­ P articipaţi la concursul popular de jdcuH
rile secţiilor, pentru-lipsurile de distractive organizat de revista
Furnaiiştii hanedoren ordin tehnic, n-au dezbătut în V e a c nou
adunări generale, în mod temei­
nic, rămînerea sub plan la pro­ CROAZIERA PRIETENIEI
ducţia de fontă. Hotărîrea birou- Participanţilor la concurs li se oferă 100 PREMII
constînd din cîte o călătorie cu vaporul P E M A R E A
pot ieşi din impas liji Comitetului regional de par­ N E A G R Ă (CR1MEEA ŞI CA U CAZ)
tid din martie a.c., cu privire la
; creşterea producţiei de fontă, a Buletinele de participare la concurs se găsesc de vînzarc la:
Consiliul Reg. A.R.L.U.S., chioşcuri, tutungerii, caccb cinema­
mul semestru al acestui an, s-a ordin tehnic au fost înlăturate. ¦ productivităţii muncii şi reduce­ tografelor, şi la comisiile A.R.L.UiS. din instituţii şi între­
atentă şi competentă a echipe­ rea preţului de cost, deşi prelu- prinderi.
presupus că nu vor întîrzia mă­ Secţiile dispun în prezent de lor de furnalişti. Conducerile crată^ în adunările generale ale
secţiilor furnale trebuie ¦şă ia !organizaţiilor de bază, n-a test TRUSTUL MINIER HUNEDOARA
suri eficace, care să înlăture lip­ oale de>fzgură suficiente, calita­ măsurile corespunzătoare pentru urmată de planuri de măsuri te­
întărirea rolului maistrului în meinic întocmite, măsuri care să Şcoala Profesională de Ucenici Ghelar
surile şi să înlesnească îndepli­ te^ cocsului s-a îmbunătăţit, de­ Regiunea Hunedoara
nirea şi chiar depăşirea-planiilui. clanşări la abur nu mai au-loc, anunţă:
Realitatea ne arată însă că nu Har vagonul cîntar este în per­ .producţie. .îmbunătăţească situaţia produc­ că în anul şcolar 1958/59 pregăteşte muncitori calificaţi în ur­
mătoarele m eserii:
s-au tras învăţămintele necesare fectă stare de funcţionare. Se ;Se observă de asemenea, în ţiei, De;asemenea, hotărîrea n-a
din bilanţul primului semestru pare că cea. mai grea problemă - MECANICI DE MINA
şi că măsurile au întîrziat şi o constituie punerea la punct a .special la secţia l-a, fluctuaţii fost popularizată în rîndurile — MINERI
Durata cursurilor este de 3 ani.
probabil vor mai întîrzia. Rea­ suîlantei. . Din relatările unor în conducerea echipelor 'de topi­ muncitorilor, pentru a- fi cunos­ Examenul dé admitere se va fine la o dată ce se va anunţa
ulterior de şcoală.
lizările din prima jumătate a a- conducători ai acestor secţii, pro­ tori. Aceştia sînt mutaţi de la cută-şi înţeleasă şiş pentru a-i Pentru admitere, candidaţii vor prezenta următoarele a cte:
1. Certificat de stu d ii;
cestei luni, dovedeso din plin a- blema • este grea şi aproape de un furnal la altul, sau de ia o rrţobiliza în lupta pentru creşte- 2. Certificat de naştere (copie legalizată);
3. Certificat de sănătate (analiza sîngelui şi radioscopia
cest lucru. Ambele secţii lu­ nerezolvat. Părerea noastră este. echipă la alta, uneori sînt retro­ rea producţiei de -fontă. pulmonară) ;
crează sub plan. In ziua de 16 că nu se pun suficiente eforturi gradaţi sau avansaţi, iară prea Organizaţiile de bază şi comi­ 4. Declaraţia tip privind starea materială a părinţilor sau a
susţinătorilor legali.
iulie, secţia l-a avea de recupe­ pentru exploatarea raţională a mult discernămînt şi fără moti­ tetele sindicale .de secţie n-au
Elevii primesc în timpul şcolarizării gratuit întreţinerea (in­
ve întemeiate. luaUpdziţie fermă la unele, acte ternat, cantină, echipament, cărţi, rechizite şcolare).
rat 50 tone de fontă, iar secţia suflantei, iar atunci cînd sste O cauză-'importantă a lipsuri­ de indisciplină din partea unor Se pot înscrie absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstâ de
defectă, se depune puţină stă­ 15-18 ani.
Ii-a 174 tone. lor ce s-au manifestat, constă muncitori şi nici faţă de atitu­
ruinţă .pentru „efectuarea unor Cererile de înscriere, însoţite de acte, se vor prezenta său
Se naşte desigur întrebarea reparaţii de calitate. Ga dovadă, şi în aceea că între conducerile dinile nejuste faţă de muncitori trimite secretariatului şcolii pînă Ia data de 1 septembrie 1958.
care sînt cauzele ? După păre­ suflanta L.N.Z. 2 de rezervă,
rea noastră, ele sînt de două este şi ea defectă, şi de apro­ celor două secţii şi masa defur- ale unor: conducători. De aseme­ Lămuriri suplimentare se pot obţine de la secretariatul şcolii.
feluri. In primul rîtid, rezulta­ ximativ două luni se află tot în
tele slabe din. ultimul timp ale reparaţie. Considerăm că aţii nalişti şi muncitori nu exista su­ nea, comitetele sindicale de sec­ A APĂRUT
secţiilor furnale se datoreso unor conducerile celor două secţii; cîi
defecţiuni de ordin tehnic. © şi în special- direcţia tehnică a dura necesară, o apropiere care ţie'n-au dat atenţia cuvenită în — V. SEMENEA'KO : A- priceperea de a analiză şi de
vreme, cocsul livrat de uzina combinatului, n-au avut o preo­
cocsochimică a combinatului, n-a cupare permanentă pentru rezol­ să se soldeze cu îndrumări io: trecerii''socialiste. NAL1ZA ŞI SINTETIZAREA a sintetiza este o artă !a rd
avut rezistenţa mecanică necesa­ varea definitivă a acestei pro­ IN MUNCA DE PARTID ( tra- de care nici un activist de p a r
ră, iar uneori a conţinut un pro­ bleme. Ba mai mult direcţia teh­ vărăşeşti şi din care ambele părţi Parte din aceste . lipsuri . sini ducere din l. rusă) Lucrarea tid nu-şi poate îndeplini <u
cent prea mare de mărunt. Tn- nică nu a acordat acestor două care apare în colecţia „In aju- succes sarcinile şi arată în ce
tr-o altă perioadă de timp, s-au secţii un ajutor tehnic corespun­ să aibă de învăţat. Unii ingineri cpnoscute atît de conducerea torul activistului de p a r t i d — fel trebuie făcută această mun-
întîmp'lat. dese defectări ale va­ zător. sedăte iii evidenţă faptul dă că.
gonului cînlar, ceea ce a dus lă clin conducerile secţiilor se su­ ¦combinatului cî.ţ şl-de^ comitetul
pără cînd sînţ criticaţi, şi se de partid şi comitetul sindical
poartă, urît cu muncitorii. de întreprindere. Nu ştim'.-însă,
Sînt şi unii muncitori cu un: de ce, şi .unii şi alţii întîrzie să
nivel de conştiinţă mai scăzut, i.â măâutile corespunzătoare..;Es­
care lipsesc nemotivat' de'-la , lu­ te necesar ca această atitudine
cru, trag chiulul, nu îndeplinesc r de împăcare - cu anumite lipsuri
sarcinile pe care le primesc. Este. şă dispară. Aşteptăm din partea
perturbări în respectarea doza­ Există şi alte cauze care au necesar ca şi împotriva aceştora conducerii combinatului,-, a comi­
jului, s-au produs declanşări la dus la rezultatele slabe obţinu­ să se creeze o opinie sănătoasă, tetului de; partid şi comitetului
aburi, au lipsit oale de zgură, te în ultimul timp la secţiile fur­ de condamnare a atitudinii lor -sindicăl de întreprindere, măsuri
iar uneori zgura a ajuns pe gu­ nale ale combinatului. După pă­ nejuste faţă de muncă, pentru a ferme şi operative.
rile de vîrit provocînd greutăţi rerea noastră, se acordă puţină fi ajutaţi să devină conştiincioşi, Colectivele celor* -'două secţii
mersului furnalului. In prezent, atenţie din partea maiştrilor pen­ să-şi înfăptuiască sarcinile ®u furnale au dovedit în repetate
suflanta principală este defecta­ tru conducerea competentă şi o-, răspundere şi să devină apoi rînduri multă piitere de- muncă
tă (are cîteva !5ale1e rupte) şi perativă' a procesului de produc­ fruntaşi în produciţie, şi au obţinut rezultate frumoase.
din această cauză, furnalele sînt ţie. Uneori, aceştia sînt simpli Considerăm-,, că o cauză prin­ Credem că şi de această dată,
obligate să funcţioneze cu capa­ cprieri care transmit dispoziţiile cipală a lipsurilor ce se mani­ rfurnaiiştii 'vor fi la înălţime şi
citate redusa. La secţia l-a fur­ inginerilor către primii topitori festă în producţia celor două -lichiclînd lipsurile pe care b mai
nale, se mai adaugă uneori caii Este îndeobşte cunoscut rolul secţii de furnale din combinat, au, vor da peşte plan, tot mai
latea slabă şi cantitatea insufi­ deosebit de important al mais­ este activitatea slabă a organi­ multe tone de fontă, de cea mai
cientă a minereului de fier de trului atît în ce priveşte condu zaţiilor de bază de partid $1 "a buhă calitate şi la uri' preţ de
la Teliuc şi Gheţar. cerea operativă a procesului de comitetelor sindicale de secţii. teist' tot mai redus.
Parte din aceste defecţiuni de producţie, cît şi în îndrumarea Organizaţiile de partid n-au ţraş GH. PAVEL