Page 75 - 1958-07

Nr. 1(18
C asa raionala de cultura V E S T I B U N E
şi campania
In toiul muncilor agricole din
campania de vară, colectivul ca­
sei raionale de cultură „Mihail
Sadoveanu“ din Sebeş a studiat
îndeaproape formele şi metode­
le de activitate culturală pe a-
ceastă campanie. Astfel, în ca­
drul seminarului raional s-a pre­
zentat un referat metodic în care
s-a arătat practic cum să se or­
ganizeze vizitele la G. A. C.,
S.M.T. şi G.A.S. şi formele va­
riate de popularizare a rezulta­
telor obţinute de unităţile socia­
liste din agricultură în această
campanie.
S-a discutat organizarea de
întîlniri între colectivişti şi fami­
liile ţărăneşti cu gospodării in­
dividuale. De asemenea, direc­
torii căminelor culturale şi res­
ponsabilii colţurilor roşii au fost
îndrumaţi cum să organizeze a-
gitaţia vizuală în această cam-
oanie, ce muncă culturală tre-
ouie desfăşurată la arie şi cum scrierea în gospodăria agricolă
să sprijine întrecerile socialiste
din G.A.3. prin folosirea panou­
rilor de onoare, întocmirea de
note fulger şi grafice oare mă­
soară zilnic rezultatele obţinute
în campania de seceriş, treieriş
şi dezmiriştit de brigăzile G.A.S.
In mod special a fost prelucrat
aportul pe care îl pot aduce for­
maţiile artistice în convingerea
şi lămurirea ţărănimii muncitoa­
re de a se încadra în formele
socialiste din agricultură. Felul
în care căminele culturale s-au
antrenat în rezolvarea acestor
Directorul
raional
Despre priceperea şi rezultatele bune
obţinute in muncă de către tov. loan
Raica, director^ muzeului raional din
Sebeş, s-a dus vestea in întreg ra­
ionul, ba şi chiar peste graniţele lui.
Născut in anul 1903 in satul Răchi­
tă, comuna Strungar, absolvă şcoala
normală şi se încadrează in invătămint
in satui natal. Aici
organizează fi
„Muzeu dl Şalului*
vestit prin părţii"
Sebeşului. Ocupă
funcţia de învăţă­
tor în diferite loca­
lităţi şi din 1957
esté 'numit directo­
rul muzeului raio­
nal 'din Sebeş unde
nu-şi cruţă nici
timpul şi nici efor*
iurile pentru a tthJ
bogăţl rtilizeul a l
piese interesante şi
rare.
Condiţiile create
de regimul demo­
crat-popular ii deschid posibilităţi
largi de muncă şi studiu. 'A contribu­
it la mărirea colecţiei etnografice a
muzeului pînă la peste 1.000 buc., co­
lecţia' de piese istorice etc. Poate fi
IntUnit adesea pe timp frumos, p*
Din istoricul fabricii dé hirtie
XXKXX><K><>0<>00<X><X>0<><><><X><X>0<X><X><><><XX><>0'><><>b<>?XV0i^ o o o o o
1 M A I “ PE TRES TI
Meşteşugul prelucrării hârtiei este
destul de vechi în Transilvania. Prin­
tre morile de hiriie fondate in secolul
al XVUl-lea, se găseşte şi a cetăţii
Sebeşului (Sebesvdr).
Cea dinţii amintire despre fabrica
de hirtie „1 Mai“ Petreşti o găsim in­
tr-un articol a lai Simion Bărnuţiu
sub titlul „Fabrice de papire" in re­
vista „Transilvania" din 1873. Bărnu-
ţiu afirmă că numai două fabrici me­
canice mai 'mari de „papir” să gă­
seau in 1837 in T ra n silv a n ia U n a ta de lemn de brad. de ta începutul dece­ sen. Fabrica aved itn număr de mun­
„Sf. Petru" astăzi Petreşti de la Sebeş
şi una la Zărneşii. In legătură cu is­
toricul fabricii de hirtie „1 Mai" Pe­
treşti a făcut o scurtă comunicare şi
Hans Schâpp intr-an calendar sibian
in anul 1912.
Trebuie remarcat faptul, că pînă in
anul 1870 n-au fost fabrici de hirtie
in Ardeal, ci numai mori de hirtie,
care prelucrau hârtie din zdrenţe de
in şi de cinepă. Pînă de curirid nu se
făcea deosebire intre morile d’ e hiriie
şi fabricile de hirtie. Morile de hirtie
erau mai Pwlt' ateliere in care se lu­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pdfi 3.
IR
în atenţia comitetului o ră şm e ds partid: Haţeg
Pregătirea şi educarea candi­ privire la educarea candidaţilor, ional, Gheorghe Ordeanu, secre­
daţilor de partid, înarmarea ior prevede printre altele ca in or­ tar al comitetului orăşenesc de
partid, şi alţii.
— -------- ; ------- :------------- ------------------------------------------ politică şi,', ideologica a stat şi ganizaţiile ce au un număr mai
Organizarea de asemenea ex­
vara Pentrii cît mai multe bunuri de larg consum continuă -să( stea în atenţia co­ mare de candidaţi, cum sînt cele puneri oare să înarmeze candi­
daţii de partid din oraş cu cu­
mitetului orăşenesc de "partid de la întreprinderea „Vasile noaşterea învăţăturii marxist-le-
niniste, vor continua să aibă toc
înalta calificare a muncitorilor şi îndeplinirea planului pe întreprindere Haţeg. Datorită indicaţiilor date Roaită“, fabrica de marmeladă, şi după deschiderea anuiui şcolar
de acesta organizaţiilor de ba­ întovărăşirea „Ţara Haţegului,“
sarcini o dovedeso acţiunile cul­ -maşinile moderne , de, la,-fabrica „S. pînă acum , în proporţie de 101,4 la 1958-1959 în învăţămîntul de
turale de masă' organizate "p'e ă- ză, toţi candidaţii, au: iqşt înca­ etc. să se întocmească de către partid. Conform-planului de mă­
ceastă temă şi în mod special 'Bărnuţiu“/din Sebeş arata preocuparea setă. Pe secţii, pianul ;de producţie a suri al comitetului orăşenesc, în
festivalul bienal „I. L. Garagh draţi in înv;ăţămîntnl de partid. birourile organizaţiilor, de bază cel de-al IlI-lea trimestru din
le” .a cărui fază s-a încheiat de partidului şi 'gtivernăhir pentru1- a 'asi­ fost realizat secţia dé piele tă- acest an, vor fi organizate trei
curînd. La pursurij apeştia au avut o programe trimestriale care să cu-, excursii cu .candidaţii, printre
gura oamenilpr muncii cît mai multe băcită ^ 105,4 la sută. âecţia maroehî-
juat prindă probleme concrete din care una !ţa Sarmizeget-usa şi trei
bunuri de la rg ,oohsSm.-; ; nărie —1 103;4 la sută şsiî secţi a ártico-5 vizionări de filme în colectiv.
:ate Sţatuţpl P.M.R. şi alte probleme
Inţelegînd această sarcină, organi­ le de sport — 101 !a sută. Ca o sarcină permanentă traj.
atît în cursul: .anului cît şi &u de ordin politic şi economic, ca­ sată de comitetul orăşenesc de
La concursurile căminelor cul­ zaţia de .partid' din fabrică şi- "organi­ Dintre muncitori s-au evidenţiat în partid organizaţiilor de bază es­
turale echipele au adus pe sce­ ocazia semihari'iior recapitulati­ re să fie expuse !şi dezbătute cu te şi asigurarea de către acestea'
nă lucrările dramatice ale scri­ zaţiile de masă au ajutat conducerea mod deosebit: Cornel Lazăr, Reghina a mobilizării şi participării tutu-:
itorilor noştri contemporani, ca­ ve de încheieţe a învăţămîntului candidaţii, începînd cu iun a iu­ ror candidaţilor din oraş la di*
re tratează aspecte din viaţa sa­ întreprinderii - în vederea antrenării Navrati, Emiiian Hopescu, Văsile Ro- ferite adunări festive ce vor a*
telor noastre. de partid.: ' lie, bilunar, la date dinainte sta­ vea loc.
muncitorilor la realizarea sarcinilor de desciuc şi alţii.
Grija educării candidaţilor in bilite., Gu ceilalţi candidaţi din Toate aceste măsuri la un loc,-
plan. Rezultatul acestei munci, este GH. TURCAN constituie un program de conti­
perioada ce urmează pînă ia des­ oraş comitetul de partid a în­ nuă şi neîntreruptă educare co­
' if- 1 f l l K t -I >t ! \ 1 0 ) ! > + ! !: > > i ţ I munistă a candidaţilor de partid
din oraşul Haţeg, un prdgram
,?Recolta“ din Sebeş măreşte numărul contractărilor chiderea noului an în învăfâmîn- tocmit un program aparte tot menit să asigure o temeinică pre­
gătire a viitorilor membri de
Cămine culturale ca cele din : i/ tul de partid, a stat de aseme­ pe o perioadă de 3 luni .pe baza partid.
Vingard, Cut, Draşov, Sebeşel,
Daia şi altele au pus în soenă Datorită muncii desfăşurate, „Recol­ Au fost contractate cu gospodăriile nea în atenţia comitetului oră­ căruia, în faţa acestora vor fi PETRE. PARCAŞI El
ta“ din Sebeş a reuşit să mărească agricole colective şi întovărăşirile a- şenesc. In acest scop s-a întoc­ susţinute periodic, tot de două corespondent'
piese ca „Răfuiala“, „Bucuroşi simţitor numărul contractărilor. Pînă gricole, peste 4.600 kg. floarea-soareiui, mit un plan de măsuri în baza ori pe lună, expuneri ce vor a-
de oaspeţi“, „Vînători de 2 ie­ în prezent a încheiat cu cele 19 gos­ 3.000 kg. orzoaică, 28.800 kg. borceag, Găruia s-a stabilit ca membrii vea teme ca „P.M.R., partid de
puri“ şi altele. ¦ podării agricole colective din raionul şl 74,520 kg. borceag cu sectorul indi­ comitetului să ajute- îndeaproape tip nou şi forţă conducătoare în
Formaţia de teatru a Casei de Sebeş, contracte pentru 177.000 kg. vidual, realizînd în total 103.320 kg. birourile organizaţiilor de bază R.P.R.“, „/Membrii de partid, În­
cultură din Sebeş, instruită de grîu, iar cu întovărăşirile agricole In ceea ce priveşte porumbul s-a pentru a se încredinţa sarcini datoririle şi drepturile lor“, „Re­
45.000 kg., realizînd în total 220.000 contractat cu gospodăriile colective concrete fiecărui candidat de par­ publica Populară Romînă, stat
tov. Tecău Zaharia _a pus în kg. grîu. Gospodăria agricolă colecti­ 149.500 kg. iar cu întovărăşirile agri­ tid. S-a stabilit de asemenea ca al oamenilor muncii“, „Structu­
scenă piesa „Tîrgul inimilor" de vă „Drumul;Iui Lenin“ din Sebeş a şi cole 64.271 kg. realizînd în total în adunările generale ordinare, ra organelor de stat“ etc. Expu­
T. Vornic. Tema oglindeşte fra- vărsat în contul contractărilor 7.000 213.771 kg. porumb. 2-3 candidaţi să informeze ad u -ţ, nerile vor fi susţinute în faţa
mîntările unei familii pînă la în­ kg. grîu. I. Tul-ERICI narea despre felul cum luptă ei candidaţilor de către tovarăşii
practic pentru îndeplinirea sar­ Francisc Mirth şi Teofil Sorinca,
cinilor. secretari ai comitetului raional
colectivă. Cu această piesă s-au Cartea în slujbe luminării satelor ' Planul de.-măsuri al Comitetu­ de partid, Gheorghe Oprinescu,
organizat două şezători cultura­
lui orăşenesc P.M.R. Haţeg cu preşedintele, sfatului popular ra­
le model în comunele Dobîrca şi In cadrul concursului „nici o casă
de ţăran-- muncitor- fără cititori“, mul­
Gîrbova. te biblioteci săteşti antrenate în concurs Pentru a-şi lărgi activitatea mai Pregătiri pentru deschiderea
Cercul plastic al Casei de cul­ mult, bibliotecile săteşti din Petreşti,
Pianu de Sus şi Miercurea au mutat
tură din Sebeş, instruit de tov. > au făcut salturi mari. Biblioteca să­ centrul de greutate al muncii cercurilor noului an şcolar în învăţămîntul de partid
Hagi Barnabaş, este antrenat în ; teasca din Petreşti, în cea de-a tre­ de citit din sat — la locurile de mun­
executarea , de lucrări practice ia etapă a concursului, s-a luat la în­ că unde sînt grupaţi ţăranii muncitori. Ca urmare a măsurilor luate rilor ce se vor organiza şi vor re comitetul de partid şi orga­
care să oglindească aspecte din ¦ trecere cu biblioteca sătească din Mier­ Aici se citesc cărţi şi broşuri agroteh­ de către comitetul de partid al funcţiona în anul şcolar 1958— nizaţiile de bază de aci o mani­
nice legate de campania agricolă, de Combinatului, siderurgic Hune­ 1959 în învăţămîntul de pârtiei. festă faţă de pregătirea şi des­
curea oare, în urma clasificărilor făcu­ întreţinerea culturilor, pomilor, etc. doara, în toate organizaţiile de
Pină în prezent, ca urmare a cinderea noului an şcolar în în-
G.A.G. Astfel Gheza Iacobovici t te lă slîrşitul celei de-a doua etape a . Bibliotecile săteşti au îndrumat şi bază se desfăşoară o activitate muncii desfăşurate, marea majo­
ajutat desfăşurarea muncii cu cartea intensă pentru pregătirea deschi­ ritate a organizaţiilor de bază văţămînţui de partid, de asigu­
lucrează la un tablou intitulat - obţinut steagul de bibliotecă fruntaşă în satele din jur. Satul Răchita — în­ derii noului an şcolar în învăţă- au şi terminat acţiunea de se­ rarea bunei desfăşurări a aces­
mîrttul de partid. lecţionare, recrutare şi confirma­ tuia, de înarmarea membrilor şi
„Se primesc noi membri în pe regiune. drumat de biblioteca sătească din re a noilor propagandişti, stabi­ candidaţilor de partid cu princi­
Pianu de Sus, deşi numără n u m a i™ In acest scop organizaţiile de lind totodată şj formele de în- piile de bază ale învăţăturii mar-
G.A.G.”. La Petreşti în a treia etapă a con­ de fumuri, are 135 de cititori cu 432 xist-ieninisie, de a face astfel din
cursului au fost citite în total 4.117 bază au trecut ia seîecţionarea, văţămînt de partid ce vor fi or­ fiecare comunist un luptător ferm
M1RCEA ŞERBANESCU ¦ cărţi, dintre care 67*9 cu caracter agro­ ganizate pe lîngă iiecare orga­ şi iiotărît pentru cauza constru­
corespondent tehnic. Tot în această perioadă cei 205 recrutarea şi confirmarea propa­ nizaţie de bază. irii socialismului în patria noa­
stră.
ţărani înscrişi au citit 205 lucrări agro­ gandiştilor şi Ia stabilirea în a- Aceasta dovedeşte grija pe ca­
tehnice. Pentru înscrierea teloi 303 cărţi citite. L-a Draşov, — sub îndru­ celaşi timp a cercurilor şi cursu­
!cititori, ţărani pe care îi are biblioteca marea metodică a bibliotecii din Mier­
în dotai, -/bibliotecara -Ioana Zdrenghea curea — au fost înscrişi 490 de citi­
¦a folosit metoda colportajului. tori cu 1.587 cărţi citite. La Guhţă,
• sub patronajul aceleiaşi biblioteci să­
Tot folosind metoda colportajului, teşti, au fost înscrişi peste 325 cititori Ziua renaşterii naţionale
Pianu de Sus în etapa IlI-a a înscris ;cu 671 cărţi citite.
211 cititori dintre care 137 ţărani mun­ Reuşite sînt şi acţiunile de rrKsă
ploi sau vini, mergind pe jos sau ca citori. Totalul numărului de cititori de dare au fost organizate şi în raionul
Sebeş de către biblioteci. In cad-ul
maşina la Cut, Daia Romînă, Ohaba, Săs- lâ’ începutul anului este de 620. Pre- concursului deschis, bibliotecile din a P o-I o n re
Sebeş sînt unităţi cu mari şanse. *'
ciori şi în multe alte localităţi pentru 'ase ' ţ 6cupăfSâr’'bTbll<3t^carei de aici —* Mă­
PARASCHIVA RĂDĂCINĂ
documenta asupra unor probleme is . ria Iosif — nu s-a limitat nici ea bibliotecară şefă la biblioteca
torice .sau pentru a lărgi tot mai m ult* doar la înscrierea de cititori ci s-a 6- raională Sebeş
jcupat şi: de numărul cărţilor citite.
cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Industria grea a produs 5.500 de auto­
tezaurul istoric şi folcloric al muzeului Pînă acum, aici sînt 3.20-1 cărţi citite La 22 iulie, poporul frate polonez a sărbătorit 14 ani de î mobile, 38.000 motociclete şi motorete,
122.000 biciclete, 64.000 maşini de cu.
raional. de ia începutul anului dintre care 1.825 la cel mai memorabil evenimeni din istoria sa — eliberarea de sut, 74.000 maşini electrice de spălat,
9.600 frigidere etc.
Muzeul raio’ial s-âu citit în decursul celei de-a treia sub jugul fascist, naşterea Poloniei populare.
In diverse ramuri ale industriei elec-
din „Caslelui. Zapo-. etape. In vara anului 1944. eroicele oşti .sovietice, dînd lovituri, ni­ trotehnice şi radiotehnice, producţia 'a
crescut cu 40—45%. Au fost produse
lija" este exemplu micitoare hoardelor hitleriste, au început eliberarea Poloniei de 400.000 aparate de radio, 19.000 tele­
vizoare ş.a.
de ordine şi cură-', sub jugul fascist.- Cot la cot cu ostaşii sovietici, unităţile arma­
ţenie. Tov. Ioan Industria chimică şi-a realizat sarci­
Pe scurt tei poloneze renăscute au luptat-cu eroism pentru libertatea5 pa- nile de plan in proporţie de 102%, în '
registrînd o creştere a producţiei cu
Raica a susţinuVt4, laf. Wv\W^AC^<A(,-/'/vV W "^ W W trlei. f i »• 15% faţă de semestrul 1 al anului tre­
staţia de radiofica- cut.
La 22 iulie 1944,-în primele teritorii curăţate de fascişti,
re peste 30 de con­
ferinţe istorice în Tinerii satelor noastre au înţeles să parte din via G.A.S. Apoidu de Sus. Comitetul polonez de eliberare naţională, creat de către forţele \
ire care am intim .
„Valea Sebeşului ţcontribuie ?şi ei din plin la efectuarea Muncind cu elan, ei au săpat :0,75, ha. revoluţionare democratice ale ţării, în frunte cu Partidul Mun­
„Turnul studentu­ „la timp ş l în cît mal bune condifiuni vie. Pentru a le créa .mijloace de plă- citoresc Polonez, a lansat istoricul Manifest prin care proclama 1
lui", „Valea Fru­
moaselor’’ etc. a lucrărilor agricole. cută recreerej’ G.A.S. Ba oferit tinerilor | instaurarea 'puterii poporului. |
In cadrul şedin­ Ci t * o excursie la Geoagiu-băi. 22 iulie a devenit ziua tradiţională de trecere în revistă a
ţelor filialei de isto­ 40 de utemişti din GîrboXa au cerut
gospodăriei colective din localitate să tăt succeselor oamenilor muncii din Polonia populară.
rie şi filologie din Ca acţiunile tinereşti de mai sus, au
presteze muncă voluntară pe pămîntul fost întreprinse multe altele în raionul O uriaşă mină de cupru Industria materialelor de construcţii
a produs peste' plan aproximativ 40.0,00
colectivei. Astfel el au săpat 1,80 ha. Sebeş. Prin ele tinerii raionului Sebeş Una dintre cele mai mari in­ Mina va îi amenajată în Sile- tone de ciment, (depăşind producţia
vestiţii prevăzute în planul cin­ zia Inferioară, unde s-au des­ realizată în aceeaşi perioadă a anului
porumb. S-au evidenţiat tinerii: Andrei au dovedit şi dovedesc dragostea lor cinal al R. P. Polone o constituie coperit recent zăcăminte bogate trecut cu 290.000 tone) — aproximativ
amenajarea unei mine care va de minereuri. Primele sectoare 4.000.000 cărămizi şi ţigle şi 450.000
Bekert, Ioân Morar, Matei Schuller de muncă şi înţelegerea documenielor avea o producţie arjuajă de aţe ryiinel (vpr fi date. în exploa- m.p. sticlă de geamuri.
2:000;000 tone minereu de cu- tare în 1960 împreună' cu uzina
Sebeş ăi\ cărui mem­ şi alţii. Gospodăria colectivă a oferit Consfătuirii de ia Constanţa. pru. de aglomerare a minereurilor. Industria uşoară a îndeplinit planul
bra ieste, ţine numeroase comunicări tinerilor mijloace de transport necesare de producţie în proporţie de 104,8%,
in teresa n t e. pentru o ieşire la Geoagiu-Băi. ? Realizările economiei polonez® în semestrul S In comparaţie cu aceeaşi perioadă a
anului trecut, producţia industriei tişoa^
. Pentru bogata sa activitate pusă îh •k 60 de elevi de la şcoala medie din Economia poloneză a înregistrat noi deplinii planul semestrial în propor- re a crescut cu 10.100.000 metri ţe­
lslujba culturalizării maselor, Ioan Rai­ Mînaţi de acelaşi caid Sentiment de Sebeş aii prestat 15 zile de muncă vo­ succese în prima jumătate a anului In ţie de 102% a dat peste plan 825.000 sături de bumbac; cu 1 .100.000 m. ţe­
ca e s te 'apreciat şi stimat. patriotism, tinerii din Reciu au cerut luntară la G.A.C. Miercurea. Ei au lu­ curs. Volumul producţiei globale Indus­ tone cărbune.
ca să li se repartizeze pentru lucrat o crat la întreţinerea culturilor şi strîn- sături de lină; 2.700.000 ţesături de
I. IONAŞ a l flaL/iâa tta .bl-a,L gerea recoltei.
mătase; 3.800.000 m. ţesături de in
triale a sporit cu 9,5% faţă de ace­ Industria grea şi-a îndeplinit planul etc.
eaşi perioadă a anului trecut. vaîorlc în proporfié de 10 1% înregis-
Irînd o creştere de 9% în comparaţie
Industria carboniferă care şi-a in-
• *Ai f* »V VV/ ii ’ i
cra manual, dar se întrebuinţa şl for­ mătoare, fabrica de hirtie de la Pe-... pastă de lemn din 2.500 m.c. lemn.
ţa motrică a a p e i' şi numai la data treşti ajunge una> din . cele m a i. mari Aici lifyau 20^ de muncitori. Lgmţuil
cind Se introduc maşinile pentru pre- . prbdâdătodre' de-*lhkie ' I fW Uvtgdrfd 1 '¦he brad eră ' adus 'efih m inţii .Siebeşu-
lucrarea pastei de celuloză, începe in- j In anul '19% fabrica avea o, produc- ' lui de la q depărtare de 60-90 km. p.’u-
vestirea unui capital mai mare şi a- . ţie anuală de circa 5-6 milioane kg. de tinclu-sY pe riu, p m ă 'lă locui d e ’ pre­
lucrare.
plicindu-se procedee lehnolog’ce noi. hiriie. Se producea hiriie fină, fără
Invenţia fabricării hîrtiei din pastă lemn, hirtie s'emifină ş i . hirtie de de­ Cu ocazia introducerii unor maşini
noi, in 1930 fabricarea părţii mecanice
niului al VIII-tea a! secolului al XIX- citori c e . varia înire 420 şi 450 braţe se mută in interiorul fabricii, iar ceva
lea, mult mai economică decit cea din , de muncă. Ca materip primă se idili­ mai tîrziu, clădirea de la Buha se a-
zdrenţe este o adevărată revelaţie în 1 za pasta dă' paie, zdrenţe şi pasta de menajează pentru locuinţe muncitoreşti.
procesat de fabricaţie. \E a ‘. cehe moder­ lemn. Cum societatea vieneză avea şi Un punct crucial in viaţa fabricii
nizarea maşinilor .şi noi mijloace bă- ' alte fabrici, celuloză, şi pasta de paie esie marele act al etatizării mijloace­
neşti. 'Se provoacă o ’*'criză in viaţa se aducea • îndeosebi de la Zărneşii. lor de producţie,din 1948 prin care în­
treprinderea este ¦naţionalizată, trecind
fabricilor de hirtie pentru evitarea că­ Zdrenţele se prelucrau numai ca semi­ astfel în ¦patripmoniul statului.
reia, conducătorii fabricii vină la 1873 ,
Fabrica de hirtie „ t Mai" Petreşti
fabricate care se importau mai ales este utilată astăzi .pentru a produce
hulii fine veline,' de scris, ediţiuni
fabrica unei societăţi vieneze, De la din derihahîa, iar pasta mecanică de pentru documente, desen, etc.
această dată se introduc procedeele mo­ lemn era produsă aici, în cele două Forţa motrică se produce prin tur-
dem e pentru fabricarea hîrtiei ta Pe­ mdri pentru deflorarea lemnului Bei- biai cu apă, maşini cu vapori, şi mo­
treşti. Se dezvoltă secţia pentru d efi-, werk-ul şi Buha. toare Diesel. Aburul este prins prin
cazane de aburi. In urma introducerii
brarea lemnului de lă Peiwerk, insta­ Beiwerk-ul producea in 1912 anual
lată in 1876, iar in 1880, ia fiinţă a 60 de vagoane de pastă de lemn, păn-
doua secţie, pentru producerea, pastei tru care utiliza 2,550 m.c. ie'fmi şi lu­ .Vechiul oraş Lodz (R. P. Polonă), atît de părăsit în timpul regimului capitalist, îşi schimbă-în zilele .hoastic
aspectul. După construirea cîtorva cartiere noi şl aducerea apei din rîu) Pilica, în momentul de faţă e înzes­
mecanice „Biiha" care se găsea la cir­ cra cu 25 de mu'hcitori. gazului metan, in anul 1958, procesul trat. cu o centrală electrică modernă.
că 2 km. depărtare de fabrică pe ho­ ' Buha, (după rhărturia lui Schâpp) tehnologic al hîrtiei va fi inult ajutai. IN FOTO: Sala maşinilor noii centrale electric»
tarul satului Sebesel. In deceniile . ur­ nr/^ rf 11 r n n n n i i n l î n 1 0 1 0 dP, 7)71 I. R.