Page 77 - 1958-07

PROLETARI DIN TOATE ŢARI l e , U N IŢl-VAl

Citiţi în acest număr:

— T. MUREŞAN : Mai multă grijă fa­

ţă de proprietatea obştească în

G.A.C. (pag. 2-.a) ;

— Ing. GH. LEFTER: G.A.C. din

Geoagiu îşi dezvoltă sectorul pomi-

co1 (pag. 2-aJ ; Tinărul Petru Rc-
— îmbunătăţirea calităţii şi reducerea

preţului de cost al construcţiilor —
în atenţia organizaţiilor de bază

(pag. 3 -a ); siga de ta fabrica
de teracotă din De­
— L. LICIU: Despărţire (pag. 3-a) i va se numără prin­
tre cei mai buni
«ain-ir.i1*rai rs&xnxw ^ x y usxzrrKrirr. —¦ Opinia publică mondială cere con­
muncitori. In fie­
Anul X Nr. 1119 Joi 24 iulie 1958 4 pagini 20 bani vocarea imediată a unei conferinţe

Ia nivel înalt (pag. 4-a).

care lună, depăşeş­

t.*•*« . « . . - o - . ¦g - . . . . . . . . . . . . . . . . I. . . . . . . . . . . . . . te norma in medie

\ din Ungur ei vînd statului j\ cu 15-18 ta sulă.
IN FOTO: Pe­
IColectiviştii

ţ un însem nat n um ăr de anim ale j tru Resiga la locul

;şi cantităfi mari de produse agricolei de iminci.

.éfat. m p o t r iv a O rie n tu lu i a r a b !3 Numărul de animale şi cantităţile de produse agricole pe care gospo- j
dăria colectivă „Drum nou“ din Ungu rei le vinde stalului pe bază de con- j

? tract, sporesc an de an.

| Văzînd avantajele ce le oferă sis temui de contractare, membrii gospo-

Alături de cauza dreapta In comuna ESenîc 4 dăriei colective din Ungurei au contr actat în acest an un vagon şi jumă- i
a popoarelor arabe
Peste 120 de ţărani muncitori ! taie de grîu, 16.000 kg. porumb boabe, 1 vagon cartofi, 35.000 litri lapte de ?
Muncitorii, inginerii şi tehnicienii Uzinelor metalurgice din clin comuna Benic, raionul Alba, oaie, 20.000 litri lapte de vacă. In afa ră de acestea au mai livrat statului pe j
Cugir s-au întrunit într-uu mare miting de protest împotriva agre­ s-au adunat duminică după-a-
siunii tâlhăreşti a imperialiştilor în Orientul arab. Cu acest miăză pentru a protesta cu hotă- | bază de contract 1.782 kg. lînă, 35 boi graşi şi 200 miei. »
prilej ei au adoptat o moţiune adresată guvernului S.U.A. în rîre împotriva murdarei agresi­
care se spune: uni imperialiste împotriva po­ t O grijă deosebită se acordă în această gospodărie colectivă şi cui- ^
poarelor libanez şi iordanian.
„Noi metalurgiştii Uzinelor din Cugir, adunaţi într-un mare tivării plantelor tehnice pe bază de contract încheiat cu fabricile. In anul ţ
miting de protest în legătură cu intervenţia armată americană Cei care au luat cuvântul, prin­
-i engleză în Liban şi Iordania, sîntern profund indignaţi faţă de tre care Mărunţelu, Man, Gri- 4 acesta au cultivat, de exemplu, 10 ha. cu tutun şi 10 ha. tnenlă. Mai au ¦
această încălcare samavolnică a drepturilor fireşii ale popoarelor şan, -Manole, Popa şi alţii şi-au
arabe de a-şi hotărî singure soarta lor şi protestăm în modul exprimat indignarea lor legitimă f contractată de asemenea sămînţa de trifoi de pe 65 ha. şi de borceag de ^
cel mai energic împotriva brutalei intervenţii imperialiste în cele faţă de pericolul pe care îl cre­
două ţări ale Orientului arab, dornice de libertate şi convieţu­ ează agresiunea angio-america- • pe 5 ha. Prin livrarea acestor produse şi animale, gospodăria din Ungurei ţ
ire paşnică. nă în iordania şi Liban. Ei ai:
cerut să fie retrase de urgenţa 4 va realiza însemnate venituri băneşti, care contribuie Ia dezvoltarea fondu- J
Cerem guvernului S.U.A. să ia neîntîrziate măsuri de retra­ trupele agresoare din Orientul
gere a trupelor sale din Liban. Intervenţia armată a imperia­ arab, iar popoarele arabe să fie I tui de bază, pe de o parte, iar pe de altă parte la mărirea valorii zilei-muncă. *
liştilor din Orientul arab constituie o mare primejdie pentru lăsate să-şi rezolve singure tre­
pacea lumii şi sporeşte ura popoarelor împotriva agresorilor burile lor interne. 3 • -a • o • *«a ¦ " ô ¦»*>¦*•*©*-•*• s»1 •••«O«»0 •
care intenţionează să tulbure din nou pacea şi să subjuge popoa­
rele arabe eliberate. Participanţii la această adu­ In d o u ă z e c i i e z ile Gospodăriile colective —
nare au adopiat ia sfîrşit o mo­ exemplu de muncă o rg an izată
Ne solidarizăm cu oamenii iubitori de pace de pretutindeni ţiune de protest prin care con­ CĂLAN (ele la subredacţia tone fontă peste plan, cocsarii
în apărarea cauzei drepte a popoarelor arabe, în jurul lozincii damnă agresiunea imperialistă noastră voluntară). La uzina
unanime : în Orientul mijlociu şi apropiat. „Victoria" Gâlan, ca şi în cele­ ele la bateria nr. 1, 119 tone se-
lalte întreprinderi ale regiunii,
.los mîinile imperialiştilor de pe Orientul arab ! Ic catul Serbia muncitorii, inginerii şi tehnici­ rnicocs, cei de la bateria nr. 2 In raionul Orăştie a fost ter­
eni îşi unesc şi mai mult efortu­ minat în cea mai mare parte
Trăiască popoarele Orientului arab care-şi apăţă cu hotă- rile pentru a intimpina ziua de 118 tone semicocs, iar turnăto­ secerişul, excepţie făcînd doar văzului. Dar nu numai acestea
rire independenţa !”. 23 August cu noi succese în comunele de munte. Munca bine sint meritele colectiviştilor. Sint
întrecerea socialistă. rii 20 tone lingotiere şi 48 tone organizată în perioada de re­ primii din raion care au termB
Agresiunea iniperialisfă împotriva coltare propriu-zisă a dat rezul­ nat şi treierişul. Gospodăriile
In numai 20 de zile din aceas­ radiatoare peste sarcinile de tate bune. îndeosebi se consta­ din Pricaz, Şibot, Vinerea şi
Orientului arab — © revoltătoare tă lună furnaliştii ce deservesc tă că unităţile agricole socia­ Geoagiu au deja griul in ham­
furnalul' tinerelului, au înscris plan. ... liste — şi mai ales gospodăriile bare, la Mărtineşti şi Turmaş
provocare la răz boi pe graficul lor de producţie 225 agricole colective — sint cele se desfăşoară din plin treieri­
S-au evidenţiat în mod deose­ care au folosit fiecare zi, fieca­ şul. La Spini s-au clădit stogu­
re ceas pentru cîştigarea marii rile pe arie şi va începe şi aci
bit furnaliştii loan Crişan, loan bătălii a recoltatului. Faptele treieratul griului. Situaţia a-
susţin afirmaţia. Colectiviştii ceasta întâlnită în gospodăriile
Morar şi Ionaşcu Munteanu, şi din Şibot, Turdaş, Pricaz, Je-le- colective este cu atât mai lău­
dinţi, Vinerea, Turm.-iş, Geoa­ dabilă cu cit în unele comune
turnătorii Dumitru Goto., losif giu, Mărtineşti şi Spini,, au fost
primit din raion care au recol­ din raion această lucrare irru.
Novac, Gh. Vucstea si alţii. tat orzul şi griul iar acum se
pregătesc pentru strângerea 0- portantă nici nu a început, sau
I. CRASCA
acolo unde a început treierişul
B elşu g şi z îm b e t
griului se desfăşoară cu înce­
— Ştiu ce înseamnă războiul
tineală.
şi nu vreau ca omenirea să mai

fie aruncată din nou în viitoarea

unui măcel mondial, a de­

clarat ţăranul Mariş loan, la a-

dun.area de protest care a avui

loc în satul Gerbia, comuna Zam.

Orice om de Dr. CONSTANTIN LEPĂDATU După bombele Cei prezenţi la adunare şi-au ic cc nii sc treieră grîal
bună credinţă şi Medic Emerit al R.P.R. atomice arunca­ manifestat protestul lor hotărî!
cu judecata să­ — Petroşani — te la Hiroşirna tată dc agresiunea anglo-ameri Cugir?
cană împotriva popoarelor ara­
nătoasă este a- - —• şi Nagasalti, be şi au .cerut .să înceteze de în­ Şi iată de ce: tovarăşii din ca­
dată, această acţiune primejdioa­ drul sfatului popular comunal
dino indignat de agresiunea a- sint şi azi oameni nenorociţi, să a imperialiştilor, care pune Recolta a fost strânsă. Şi pri­ — mai precis toV. preşedinte —
în mare pericol pacea generală mele stoguri de grîu au fost clă­ consideră acum că ar fi mai bine
mericană şi engleză în Liban care duc povara exploziilor a- a lumii.- dite pe arie. Ţăranii muncitori ca aria să fie electrificată, asta
din comuna Cugir şi-au mani­ acum cînd deja trebuia să fie
şi Iordania. Această agresiune tomice din al doilea război mon­ Moţiunea de protest adoptată festat dorinţa pentru a termina început treierişul, acum cînd re­
la sîîrşitul adunării a fost apro­ cit mai repede treierişul, ştiind colta de grîu de pe 311 ha. este
este cea mai revoltătoare provo­ dial. bată în unanimitate şi cu vii a- Că alte lucrări (strîns.ul trifoiu­ strinsă.' De abia acum oamenii
plauze de cei prezenţi. lui, lticernei, nutreţului) aşteap­ umblă să' procure ţevi pentru o
care la un nou război de dis­ fo ţi oamenii de bună credin­ tă să vină la rînd. S-au luat la conductă de apă, fire pentru cu­
Adunarea de Cugir şi unele măsuri pentru a- rent electric etc. Cam tîrziu s-au
trugere şi mizerie. ţă trebuie să depună cel mai protest de la Şibot menajarea ariilor. încă la data trezit pentru acest lucru. Presu­
pun ind că ar fi necesare numai
Nimeni mai mult decît noi mare efort, să lupte cu toate Peste 500 de ţărani, muncitori de 17 iulie s-au deplasat bato­ patru zile pentru amenajarea a-
colectivişti, întovărăşiţi şi incli;
medicii, nu-şi pot da seama de mijloacele pentru a împiedica vidm ii din comuna Şibot şi sa­ zele la arie. Cu loaie acestea riei electrificate, este exact tim­
tele aparţinătoare au participat
grozăviile unui război în era un nou măcel distrugător de duminică la o adunare de pro­ Din lanurile întinse ale gospodăriei agricole colective din însă la 22 iulie în comună nu pul cînd mai mult de trei sfer­
test împotriva agresiunii impe­ Obrejă, raionul Alba, s-a strîns rodul bogat-al spicelor. Recolta turi din întreaga recoltă ar fi
atomică care ar aduce nu nu­ vieţi omeneşti şi tot ce a creat rialiste din Liban şi Iordania. medie obţinută la ha. este mai-mare 'decît cea prevăzută. Co­ era treierat nici măcar un bob. treierată cu cele două batoze
lectiviştii: sînt mulţumiţi de roadele muncii lor. Gu zîmbetui pe care au o capacitate destul de
mai pierderi impresionante de pînă acum mintea şi civilizaţia Mitingul a fost deschis de tov. lată munca este mai cu spor. De altfel aceasta o confirmă şi mare.
Manea Miorel, secretar al co­ tînăra colectivistă Valeria' Hibian, prinsă în obiectivul apara­
vieţi omeneşti şi distrugeri de omenească. mitetului comunal de partid. tului nostru. Se rrssi întâmplă
Tov. Rusa Vasile, secretar al
bunuri materiale, dar ar avea Protestăm cu toată energia şi aşia
comitetului de partid de la U.M.
urmări pe ani, chiar decenii, a- noastră contra agresiunii ameri­ Cugir a făcut o expunere asu­ In comuna Mărtineşti s-a
strîns recolta de pe 586 ha. din
supra întregii omeniri prin îm­ cane şi engleze în ţările Orien­ pra ultimelor evenimente din 0 - cele 600 ha., însămânţate. De
treierat nu s-a treierat nimic.
bolnăvirile pe care le aduc ra­ tului arab şi cerem retragerea rienful arab, arătînd că lupta Batozele în stare bună au fost
tot mai hotărî fă a popoarelor a- trimise de la S.M.T. Orăştie, dar
diaţiile atomice. , imediată a trupelor invadatoare. rabe pentru libertate şi inde­ C u mai mult sprijin tehnic şl politic, ele... stau. Şi nu pentru că ar
pendenţă nu convine imperialiş­ ii defecte. Defecţiunea se gă­
Vesti culturale ie regiune tilor. De aceea ei se năpustesc Sectorul IV al minei Petri ia seşte la personalul ce deserveş­
te batoza : tractorişti, coşari,
Se pregătesc pentru că de agitaţie, recitatorii şi dan­ cu furie asupra acestor popoa­ işi poate îmbunătăţi munca mecanici. Şi fiindcă lipseşte ar­
festivalul raional satorii se pregătesc pentru fes­ re. monia şi conlucrarea pentru ter­
tival. Colectivul sectorului IV al minei Pe- părţii minei Petrila unde sînt siuiate stagneze ore în şir producţia. Scoate­ minarea grabnică a treierişul ui,
La 27 iulie a.c. va avea ioc la Au luat apoi cuvin tul mai trila este format în majoritatea sa de abatajele sectorului IV, a determinai rea din efectivul sectorului a puţului nu se aude nici zumzetul bato­
Petroşani cel de-al III-lea fes­ ALEXANDRU ANDRONESCU mulţi cetăţeni ai comunei prin­ brigăzi miniere bune, cu stagiu în mi­ din cauza denivelărilor create, să se orb nr. 8 a eliminat în mare parte zelor la arie. Dimpotrivă se pot
tival raional al tineretului din tre care tov. Cernat Mioara, se­ nerit. Despre minerii din brigăzile con­ lucreze la asanarea vechilor zone de tendinţa unor maiştri de a se ocupa auzi cîntecele tractoriştilor şi a
Valea Jiului. Aici va lua parte corespondent cretara organizaţiei de bază duse de Bartha Francisc, Arpad Szan- focuri subterane. Faptul accsla a pus exclusiv de transport, negiijind asisten­ coşari lor, seara la bodega din
printre celelalte formaţii artisti­ U.T.M., tov. Miclea Eugenia, la, Pamfil Crainic, loan Aiexe sau Vic­ abatajele în situaţia de a nu puica, ţa tehnică necesară a ti acordată în sat. Din cauza unor neînţelegeri
ce din raion şi ansamblul artis­ Festival comunal preşedinta comitetului de femei, tor Cordea se pot spune numai cuvin­ prin linia de fronturi active redusă, fiecare clipă unor abataje aflate în între oameni, batozele stau.
tic al clubului minier din Vul­ te de laudă. Cu toate acestea, de la să satisfacă cerinţele planului de pro­ zonă de asanare, cum sînt cele de la
can. De aceea, zilele care au Tineretul din comuna Geoagiu si alţii. începutul anului pînă în prezent, sec­ ducţie. Pentru a se asigura cit dc cil sectorul IV. Trebuie arătat însă că O situaţie cu totul condamna­
mal rămas pînă la festival sint Băi a sărbătorit duminica aceas; torul a putut raporta doar în luna a- posibilitatea îndeplinirii planului, sec­ bilă pe care S.M.T. Orăştie pa-
pline 'de activitate, pregătirile ta festivalul comunal al tinere­ prilie îndeplinirea şi depăşirea cu 2-3 torul ar necesita să fie asigura eu nici organizaţia de partid, comitetul de re-se c ă ' o cunoaşte. Pentru in-'
în toi. tului. la sută a sarcinilor de pian, Î11 res­ rambleu la timp şi în cantităţile ce­ secţie sindicală şi organizaţia de .dreptatea ei este bine să fie iu-'
tul timpului rămînînd dator în fiecare rute de lucrările de asanare. Or, acesl IJ.T.M. din gector, nu au făcut totul
Astfel, cei aproape 100 de in­ La buna desfăşurare a festi­ lună cu 1.500-3.000 tone de cărbune. lucru nu se prea întîmplă. Abatajele pentru a mobiliza minerii din abataje
terpreţi — corişti şi instrumen­ val ului şi-au dat concursul echi­ sînt nevoite a fi oprite zile de-o nu­ la realizarea sarcinilor de pian, pentru
pele artistice din toate cele pa­ Rămînerca Î11 urmă a acestui sector dul aşteptând a fi rambleiate. Unele a întări disciplina şi simţul de răspun­
tişti — se pregătesc cu perseve­ irii sate aparţinătoare comunei. este determinată de o seamă de cauze motivări, mai mult sau mai puţin plau­
renţă sub conducerea tînărului Acestea au prezentat publicului tehnice de exploatare, dar şi de unele zibile, din partea conducerii sectarului dere mai ales în rîndul maiştrilor şi
dirijor Ervin Gehan. Printre bu­ un bogat repertoriu compus din deficienţe de natură organizatorică. Ex­ de rambleu al minei Petrila, că neasi- tehnicienilor sectorului şi nici nu a a-
dansuri,* cântece populare, reci­ ploatarea neraţională în anii trecuţi a gurarea cantităţii de rambleu necesară nalizat activitatea conducerii secte: ului
căţile ce se pregătesc se numă­ tări şi dialoguri al căror conţi­ s-ar datora opririlor din cauza virfu- Ia momentul oportun.
ră şi „Cîntaţi* mineri !“, „Moşu­ nui a fost axat pe problemele
le“, „Idilă din Bihor“ şi multe transformării socialiste a agri­ Rolul conducerii minei
culturii, campania de seceriş şi
altele. treieriş şi alte probleme legate
De asemenea, brigada artisli- de viata culturală a satelor.

MARIA LUPUJAN

corespondentă

rilor de consum de energie electrică, şi al combinatului ate măsurile corespunzătoare.
incapacităţii pompelor sau altor cau­ în remedierea situaţiei
ze, nu-şi prea găsesc justificarea pen­ Au am enajai o rem iză
tru situaţia sectorului IV. Aba'ajele Rămînerea în urmă a sectorului tV

acestui sector ar trebui să aibă prio­ (care pune în situaţie defavorabilă în­ La iniţiativa tov. Arpad Both,
ritate faţă de celelalte abataje ale mi­ tregul colectiv al minei Petrila) se şeful formaţiei, de pază contra
nei, lucru ia care trebuie să se gîn- datoreşte în bună măsură neglijenţei incendiilor, de la mina Petrila,
dească mai profund atît conducerea sec­ şl orientării greşite a conducerii minei s-a amenajat intr-o clădire ve­
torului de rambleu cit şi conducerea Petrila (şef de exploatare tov. inginer che din oraş o .remiză pentru a-
minei. In sectorul IV, transportul pe Nicolae Manoie). F.ntuziasmîndu-se pro­ dăpostirea materialului pompi­
galerii se face cu mare greutate din babil de faptul că sectorul 11 al minei eristic. La amenajarea remizei
cauza presiunii galeriilor dar şi din a primit „Casca de aur a tehnicianului" au contribuit prin muncă volun­
cauza apei. Conductele de rambleu ne­ şi obţine în continuare succese remar­ tară pompierii angajaţi şi vo­
etanşate bine şi nectontrolate periodic cabile în producţie, laolaltă cu colecti­ luntari. De asemenea, conduce­
prezinlă numeroase săpări de apă şi vul sectorului I al minei, 'conducerea rea exploatării miniere Petrila
nămol care inundă galeriile. a scăpat din vedere că sectorul IV a pus la dispoziţie o serie de
(şi în mai mică măsură sectorul 1 1 1 ), materiale necesare renovării
Interes deosebit pentru redresarea ridică probleme tehnice de care este clădirii. Acum vechea clădire
sectorului IV (şef de sector Iov. ing. legat viitorul minei şi care se cer re­ este de nerecunoscut. Toate în­
loan Kdrmoczky) nu se prea vede nici

din partea mecanicilor de sector. Atunci zolvate cu cea mai mare precădere. căperile, au fost pardosite cu ci­

cînd abatajele sectorului sint în po­ ¦ D. CRETULESCU ment; s-au renovat acoperişul şi

Una din marile construcţii dc pe şantierul laminorului bluming, este şi hala de stripaj. Aid se vor scoate lingourile 'din sibilitate de a da cărbune, defectele me­ (Continuare în pag. 3-a) uşile şi s-au făcut canale pen­
forme, lingouri care vor fi ăd6şe de la pielăria nouă. IN FOTO: hala de stripaj. canice (mai ales la cralere) fac să tru gură de apă şi scurgere.