Page 78 - 1958-07
P. 78
mmmn srnmisimmi Nr. 1119
tşi Zboară cocorii MEDALION
Marea capodoperă a artei cineaste burile de stleiS ale geamului spart, Vasile Alecsandri
sovietice constituie o revelaţie în Isto simbol al destrămării vieţii Veronlcfii.
ria cinematografiei mondiale. Piesa iul Această Imagine se contopeşte cu Ima Gu 137 de ani in urmă, s-a găritărele“ ) după 1860, tema
Victor Rozov — „Mereu vil“ — a că ginea altor picioare încălţate în cizme
pătat viaţă nouă în gradul cel mai care abia se mişcă încleiate în no născut la Bacău, acela care a.- principală este satira socială
înalt pe ecran, datorită marelui re roiul mlaştinilor, şi eare pare un re
Gospodăria colectivă „Dru nui complex de lucrări indicate gizor sovietic Mlhall Kalatozov care a proş adus laşului Mark. aea să fie în timpul său frun- şi peisajul,
mul lui Lenin“ din Geoagiu are de către stafiune. Ca urmare, tulburat lumea cu opera sa.
o suprafaţă de 130 ha. comasa ' LEFTER GHEORGHE livezile colectivei s-au Transfor Un glonte îl loveşte pe Boris. Fil tea poeţilor romini, Vasile A- Gu necruţătoare ironie, el
te in tarlale grupate in interi mat în adevărate loturi demon Creaţia Iul Kalatozov nu atrage prin mul nu nl-1 arată prăbuşindu-se, el
orul hotarelor comunei Geoa* inginer, cerceiător la staţiunea strative. secvenţe misterioase sau prin forme depărtează cerul de el, ceea ce su lecsandrl. biciuieşte năravurile societăţii
giu. Fiind plasată intr-un im experimentală pomicolă din Geoagiu. bizare. El a păstrat simplitatea su gerează moartea. Mestecenii dezfrun-
portant centru pomicol, mai In prezent gospodăria colec biectului pe care l-a amplificat prin* ziţi încep să se învîrtească cu o vi Fiu de mic boiernaş, viitorul în piesele de teatru din ciclul
bine de 10 la sută din suprafa fie sigură in această privinţă. tivă are peste 2.000 bucăţi pomi tr-o emoţionantă şi adînc umană Idee teză ameţitoare şl printre ei vedem ul
ţa agricolă este destinată cul In al doilea rînd suprafaţa agri pe rod, din care un procent de artistică, aceea a sincerităţii în dra timele gînduri ale muribundului — vi poet a acut o copilărie senină „ Chiriţelor“ , „Rusaliile", „Li-
turii pomilor fructiferi. Livezile colă a comunei Geoagiu cuprin 50 la sută îl ocupă prunul, 25 goste, a credinţei în om şi în viaţă. sează căsătoria cu Veronica, aşa cum
existente sînt in mare parte in de terenuri cu multiple moduri la sută mărul şi 25 la sută este Această idee reprezintă suportul moral, şi-o imaginase de atîtea ori. petrecută la Iaşi şi la conacul pltorile satului“ şi altele,
plină producţie şi prin aplica de folosinţă, dintre care acelea format din caişi, nuci, piersici, care călăuzeşte pe mulţi eroi al fil
rea măsurilor agrotehnice co care se pretează pentru cultura cireşi, peri. In livezi s-au apli mului. Mai departe, filmul urmăreşte pas moşiei din Mirceşti, copilărie Alecsandri n-a rămas nicio-
respunzătoare dau recolte mari pomilor fructiferi reprezintă pro cat in mare parte lucrările agro cu pas aproape obsedant pe celălalt
de fructe. De la înfiinţare şi pînă centul cel mai ridicat. Cei doi tehnice indicate în complex. Ast Subiectul este simplu, fără a fi ii- erou, pe Veronica. Viaţa măruntă şl pe care o va evoca mai tirzlu dată indiferent la evenimentele
în prezent gospodăria colectivă, versanţi principali care mărgi fel, s-au făcut tăieri de curăţire niar. Doi tineri se iubesc. Războiul meschină în care o tîrîse Mark, o ma
prin complexul de măsuri apli nesc Valea Geoagiului şi care şi de formare a coroanei pomi aprig vine şi sfîrtecă în bucăţi voalul turizează pe eroină. Deznădăjduită, în in multe din poeziile sale. sociale j i politice prin care a
cate în livezi, a reuşit să le ocupă suprafeţe întinse de teren, lor, s-au aplicat îngrăşăminte, spumos al fericirii, care învăluia pe în cearcă gîndul morţii. O vedem aler-
transforme pe acestea intr-o ra vor deveni in curînd proprieta s-a făcut întreţinerea solului în drăgostiţi. El, Bo- După moda vremii, tinărul trecut ţara. Războiul pentru
mură rentabilă care aduce în tea gospodăriei colective şi prin jurul pomilor. O lucrare impor ris, pleacă voluntar gînd cu disperare
semnate venituri. Producţia de urmare ei vor trebui folosiţi cit tantă care n-a lipsit din livezi pe front. Războiul, spre o locomotivă. Alecsandri a fost trimis la Pa independenţă din 1877 l-a in
fructe obţinută în ultimul timp mai raţional. Or, o altă desti a fost combaterea dăunătorilor deşi prezentat doar Cînd aşteptăm în
a făcut pe colectivişti să-şi mă naţie mai raţională decît pomi- şi bolilor. în cfteva secvenţe, determină desfăşu friguraţi şi cu regre ris pentru studii, avînd prile spirat pentru volumul de poe
rească preocupările în ce pri rarea întregii acţiuni; destrămînd ilu te sfîrşitul eroinei, un punct luminos a-
veşte dezvoltarea ramurii pomi-' ...ififllilirt In privinţa extinderii secto zii, vise de fericire, curmînd vieţi şi pare, un ţipăt de copil, pe care era jul să cunoas zii „Ostaşii
cole. rului pomicol, prin noi planta zdrobind suflete. Regizorul, adevăratul gata să-l calce o maşină: Veronica îl
După consfătuirea ţii, G.A.C. di’n Geoagiu a făcut creator al filmului a folosit cu îndrăz salvează şi odată cu el se salvează şl că cercurile in noştri“ dintre
Recenta consfătuire a ţărani mult chiar în acest an. In pri neală şi în chip magistral toate resur pe sine. De aici, urmărim renaşterea
lor şi lucrătorilor din sectorul de la Consfanfa măvară au fost plantaţi un nu sele artei cinematografice. El reuşeşte ei prin forţa credinţei şi a sincerită telectualilor pro care „Peneş
socialist al agriculturii care a măr de 525 pomi. P.arte din a- să emoţioneze profund prin fina analiză ţii, o forţă umană de nezdruncinat. gresişti fran curcanul“ râmi-
avut loc la Constanţa a dat po cultura nu li se poate da fe e - ceştia au fost plantaţi în golu psihologică a personajelor. Drama Ve- întregul film se axează pe o linie
sibilitatea colectiviştilor din co nurilor de pe aceste dealuri. rile din livezile pe rod iar cu ronicăi şi a lui Boris nu este o indi emoţionaiă în ascensiune fără să fie o cezi. După ce ne una din ce
muna Geoagiu să- se poată ori-' Deci, argumentul cel mai con-: cea mai măre parte s-au înfiin vidualizare, ea reflectă un capitol zgu gradare simplă şi obişnuită. Fiecare
enta mai bine rîn ce priveşte vingător care a fost în favoa ţat livezi noi. Şi aici staţiunea duitor din Istoria nenumăratelor tra episod culminează cu o scenă zgudui a încercat 'pe le mai repre
profilarea producţiei din gos rea dezvoltării pomiculturii il pomicolă din Geoagiu a acordat gedii provocate de război. toare. Viziunea regizorală se îmbină
podăria lor în direcţia dezvoltă constituie însăşi condiţiile natu un sprijin însemnat gospodăriei perfect cu viziunea operatorului S. rînd medicina, zentative din
rii poniăritului. Problema prin rale, ale acestui bazin. In sfír- colective prin faptul că i-a pus Simbolul este unul din procedeele ex Uruşeivski care a speculat genial rolul
cipală care frămîntă pe colec şit, existenţa staţiunii experi la dispoziţie materialul săditor dreptul şi ingi literatura noas
tivişti, după consfătuirea de la mentale pomicole din Geoagiu, şi i-a dat efectiv îndrumări teh
Constanţa, este aceea de a sta organ ştiinţific competent să în nice privind plantarea propriu- neria, poetul se tră.
bili ramura de producţie princi drume dezvoltarea culturii po-
pală, care prin volumul pro măritului, are o uriaşă contri zisă. consacră defini Revoluţia ţă
ducţiei, să se impună ca buţie în ce priveşte sprijinirea tiv literaturii rănească din
ramura cea mai rentabilă. gospodăriei colective să se ori In planul de măsuri privind şi începe să 1888 răsună în
După o analiză amănunţită a enteze înspre dezvoltarea pomi 'dezvoltarea gospodăriei colec scrie primele versurile sale
posibilităţilor naturale s-a ajuns culturii, ramură pentru care are tive în anii următori au fost poezii. prin poezia
la concluzia că pomicultura tre cele mai mari perspective de prevăzute să se efectueze însem
buie să reprezinte in viitorul a- viitor. nate lucrări în vederea dezvol întors în ţară, „ Plugul bleste
propiat ramura orincipală de tării sectorului pomicol. Pînă
producţie a acestei gospodării Toate aceste frămîntări au în anul 1961, se vor planta de Alecsandri se mat".
colective. Parale! cu extinderea fost urmărite şi analizate cu in exemplu 2 ha. cu caişi, 1,5 ha.
şt dezvoltarea pomicultura se va teres de către Comitetul comu cu pruni, 1 ha. cu meri şi o ju dedică unei bo Alecsandri s-a
aborda o deosebită atenţie şi nal de partid, oare îndrumă şi mătate de hectar cu peri. Aces gate activităţi stins din vi
producerii _ materialului săditor sprijină efectiv pe 'colectivişti te suprafeţe de livezi vor pro
viticol, producţiei de legume şi pentru a-şi întocmi planuri de duce în viitorul apropiat canti culturale. El contribuie la în aţă la Mirceşti în vara anului
zarzavaturi, sectorului zootehnic perspectivă în care să prevadă tăţi mari de fructe care vor fi
şi altor ramuri, în aşa fel incit direcţia înspre care se va dez ’destinate_ aprovizionării _ centre temeierea revistei „Dacia lite 1890.
o îmbinare raţională a tuturor volta producţia colectivei în ur-' lor muncitoreşti clin regiune. In
acestor ramuri să ducă la o dez mătorii ani. urma valorificării acestor fruc rară“ împreună cu Kogălnicea- Importanţa apariţiei lui Va-
voltare multilaterală şi la obţi te, gospodăria colectivă va ob
nerea unor venituri înseninate. Pentru dezvoltarea pomicul- ţine venituri mari, venituri care nu şi Negruzzi, îmbogăţeşte sile Alecsandri in literatura
turii in G.A.C. Geoagiu este ne vor face să crească simţitor va
Orientarea generală înspre cesar să se meargă pe două căi. loarea zilei-muncă şi prin aceas repertoriul Teatrului naţional noastră, este deosebită. Poet,
dezvoltarea pomiculturii în O primă cale este refacerea pu ta nivelul de trai al colectiviş
G.A.C. din Geoagiu este fustiii- terii de rodire a livezilor existen tilor. celent folosite în acest film. Veronica, prîm-planului, ce transmite fidel trăi din Iaşi al cărui director a fost, autor dramatic, prozator, el a
cată prin mai multe condiţii fa te, iar a doua cale o constituie
vorabile de care această gospo extinderea sectorului pomicol Exemplul gospodăriei colecti întîrziind ia ultima întîlnire, aleargă rea eroilor principali şi totodată a fo înfiinţează, împreună cu I. <Shi- jucat un rol de frunte în ia
dărie dispune. Tată cîteva. Pomi prin efectuarea de noi plantaţii ve din Geoagiu poate fi urmat pe străzi printre tancuri să-şi întâl losii ingenios viteza de filmare. Unele
cultura găseşte în acest bazin masive. Incepînd din acest an, si de gospodăriile colective din ca, revista „Propăşirea". troducerea şi dezvoltarea unor
condiUi favorabile de climă şi prin îndrumarea directă dată de Jeledinti, Martirieşti, Turmaş,
soi. Dezvoltarea diferitelor spe staţiunea experimentală din Ge Beriu, Dobîrca, Ungurei, Gîrbo- nească iubitul. In mulţimea de oameni, scene se desfăşoară vijelios, ca apoi Mînuind cu dibăcie armele specii literare noi ( pastel, o-
cii pomicole reprezintă o gar.an- oagiu, gospodăria colectivă a va, Benic, Demşuş şi altele care
pornit intens la refacerea live au condiţii asemănătoare pen printre feţe cu expresivităţi diferite, ea ritmul să încetinească brusc, sau trep poeziei, el e propagandistul ne- da patriotică, poema eroică,
zilor existente. In această priJ tru 'dezvoltarea şi extinderea
vinţă s-a trecut Ia aplicarea u- pomiculturii. caută figura iui Boris. Intre Veronica tat. dînd astfel efecte deosebite. întrerupt al revoluţiei din 1848 legenda). Numele său se lea-
şi Boris stă un grilaj de fier şi mulţi Tînăra şi aproape debutanta artistă şi al Unirii. Gu acest prilej a ga de valorificarea tezaurului
mea. Ei nu se pot întîlni. întreaga sce Tatiana Samoilova şi-a inteîpretat roiul scris „ Hora Unirii“ care a de- artistic al creaţiei populare pe
nă ne sugerează că războiul barează excelent, dînd la iveală o variată ga venit cel mai cunoscut cvrdec care a cunoscut-o şi preţuit-o. 1
fetei drumul spre fericire. mă de sentimente. De asemenea, Alek- patriotic de mase in preajma Deşi a avut unele erori ideo-
Acordurile eroice ale pianului care sei Batalov, în scurta sa apariţie a lui 1859. logice, Alecsandri a fost m ereu1
încearcă să acopere exploziile bombe dovedit în rolul iui Boris o mare pu Activitatea sa, dusă in spri- un poet popular, in cel mai
lor, este un preludiu al victoriei Iui tere de interiorizare. !inul revoluţiei l-a obligat din larg înţeles al cuvintului prin
Mark. Fata îl pălmuieşte din ce în -- Filmul „Zboară cocorii“, distins cu cauza persecuţiilor să se refu- atitudinea sa de luptător poli-
mai intens, dar simţi că ea va ceda. Marele premiu de lă Cannes, rămîne gieze in Transilvania şi apoi tico-social, prin realismul ro-
Totuşi iubirea sinceră şi candidă a fe „o veritabilă capodoperă...“ aşa cum in Bucovina. ^ bust de esenţa populară al ar-
tei n-a dispărut. In străfundul sufletu l-a apreciat şi ziarul de dreapta fran întors in ţară, "după 1861, tei. sale.
lui rămîne sinceră iui Boris. Paşii rari cez „L’Aurore". Alecsandri scîrbit de politicia- Muzeul memorial ce-i potir- ,
nismul monstruoasei coaliţii se tă numele, inaugurat cu un an <
ai lui Mark strivesc pe parchet cio GH. SANDU IORDACHE
RADIOAMATOR FRUNTAŞ retrage la moşia sa, din Mir- în urmă la Mirceşti nu este \
ceşti creează o parte valo- decît un modest omagiu adus •
Tinărul Eugen Badea din co în multe ţări. In cursul acestui roasă din opera sa. Dacă în aceluia pe care Eipinescu l-a \
muna Riu Alb, raionul Haţeg, an el a recepţionat peste 600 prima parte a activităţii sale num it:
este un pasionat radioamator. posturi de radioamatori din 58
Mult timp el a făcut un apro de ţări, primind din partea aces- creatoare la Alecsandri se des• „Acel rege al poeziei, veşnic
fundat studiu autodidact în a- ' tora scrisori de confirmare.
ceastă direcţie. Nu de mult şi-a Tinărul Eugen Badea este prinde în special tema folclo- tînăr şi ferice
construit singur din resurse astfel unul din radioamatorii
rică („ D o in e ') şi poezia ero- Ce din frunze iţi doineşte,,
tică ( „ Lăcrămioare“ şi „Măr- ce cu fluierul iti zice“.
proprii o staţie de radiorecepţie. fruntaşi din raionul Haţeg.
Datorită activităţii sale a fost
primit in rîndul radioamatorilor
din raionul Haţeg. Indicativul comisieii i
Y O» 6 1665 QTH, cu care lu
crează el, este cunoscut acum
Numai în ultimul trimestru al anului şinile agricole, pre Moisescu, preşedin te consiliile de conducere să-şi îmbu Ne aflăm într-o sală nu prea — Dumneata ce ai de spus ţii din rîndul celor care aşteptau
1957 şi în prima jumătaie a anului mare, lipsită de mobilier. Doar Jurju ? pe coridor.
1958 în raionul Haţeg sectorul socialist cum şi alte bunuri TEODOR MUREŞAN tele G.A.C., din Os nătăţească activitatea şi să se ridice la o masă lunga şi vreo patra
al agriculturii s-a dezvoltat în mod trov şi alţii care fo scaune pe care stau oameni vîr- — Ce să zic? I-oi da contractul In ziua aceea comisia a dis
simptor. Au fost create 30 întovără proprietate obştească P.M.R. nivelul rolului ce-1 au. Ele trebuie să stnici, vorbind cu glas scăzut, dar cărămidă nu-i dau. Bater cutat 17 cazuri, din care mai
şiri agricole noi, două cooperative zoo nu si„nt, p¦ă„st,rat.e secretar 3l Comitetului raional losesc peste măsură lin coridorul dm faţa sălii, .aşe atîta să am şi eu că am îngri mult de jumătate s-au rezolvat
tehnice şi o întovărăşire de creştere atelajele gospodări acorde o atenţie deosebită organizării zaţi pe bănci, tăcuţi, vreo 30-40 jit-o pînă acum. Iar din cartofi pozitiv, iar o parte din recla
a oilor. Un însemnat număr de ţărani de cetăţeni—bărbaţi şi femei — nu-i dau decît jumătate, că-s manţi au rămas să dea răspun-
muncitori au intrat în unităţile socia în condiţiuni opti Haţeg consfătuirilor de producţie pe echipe, Şfau în aşteptare. Deodată, gla-- puşi cu sămînţa mea şi lucru-i
liste vechi, alţii şi-au mărit simţitor sul unuia dintre vîrstnicii de la tot al meu. g'tii in vHtbâfgfî şgflifiţă â comi
suprafeţele din întovărăşire. Se poate me, ceea ce duce la ei în scopuri perso deoarece aceste consfătuiri constituie masa sparse liniştea;::
afirma că gospodăriile colective, coo — Ei, te învoieşti aşa cetă siei. Aici s-au împăcat Elena An
perativele zootehnice şi întovărăşirile deteriorarea lor. lată de pildă cîteva nale. In uncie gospodării colective, unde un minunat mijloc de analiză a cali ¦— Să intre Maria Hanţa şi ţeană Hanţa ? dreev cu Paraschiva Bern care
au făcut în această perioadă mari pro Petru Jurju I Se •instîffâsVnă., Maria Topor şi
grese şi în ce priveşte creşterea puterii aspecte de acest fel. La G.A.C. Ostrov, controlul din partea consiliului de con tăţii muncii, în cadrul lor pot fi făcute Bătrîna ţinea morţiş să i se Sabina Faur aflate în ceartă pen
lor economice. Producţia In unităţile so — Hanţa şi cu Jurj, să pof dea ceea ce ceruse ea. Pînă la tru spaţiul locativ şi mulţi alţii
cialiste din agricultură a crescut şi ea cînd intri în curte, te izbeşte la prima ducere este slab, anutniţi colectivişti cu uşurinţă critici tovărăşeşti la adre tească — se auzi glasul -uşie- urmă iîisărj, ascultând de sfatul1 care, ascultînd de sfatul comi
simţitor, depăşind cu mult producţia rei. oamenilor de la masă, s-au îm
obţinută de sectorul particular. vedere starea nccorespunzătoare a bu care au un nivel de conştiinţă scăzut, sa acelora care dau dovadă de lipsuri păcat. Atunci s-a scris pe o hîrtie siei de împăciuire, n-au mai luat
Gradul de mecanizare a lucrărilor a O femeie în vîrstă, trecută de învoiala pe care au semnat-o am calea tribunalului.
crescut şi el în comparaţie cu anii nurilor gospodăriei. Numeroase unelte forţează atelajele şi animalele cu sco în muncă. , 60 de ani şi un bărbat tînăr bele jpăifi. LCu aceasta încă un
trecuţi. In locui plugurilor de lemn, caz din Simeria a fost rezolvat Membrii comisiei ’de împăciui
trase de vite, au apărut tractoarele cu agricole, căruţe, care etc. le vezi des- pul de a face cit mai multe zile-mun- In orele libere, sau în orele de re se apropiară de masă.
pluguri cu multe brăzdare, în locul se paus la cîmp, se pot face scurte in de către comisia de împăciuire re de pe lingă Sfatul popular o-
cerei şi a coasei au apărut secerăto- complcctate şi aruncate la întîmplare. că. In afară de aceasta ei execută formări asupra unor măsuri luate de — Dumneata eşti reclamanta de pe lingă sfatul popular oră !răşene'sc în cursul anului acesta
rile-legători, cositoriie mecanice şi din consiliul de conducere. Este recoman cetăţeană Hanţa? Te rugăm să şenesc, căci acolo s-au petrecut
acest an au apărut şi combinele. Chi Aceeaşi nepăsare se manifestă şi în lucrări de proastă calitate care au drept dabil ca la aceste coiîsfătuiri să ia au rezolvat pozitiv 100 de recla
mizarea agriculturii începe să-şi arale parte şi un delegat al S.M.T-ului care ne spui pricina pentru care to cele enunţate. Cei doi n-au să maţii din cele 120 cite s-au pre
şi ea roadele. gospodăria colectivă din Demşuş. In a- urmare obţinerea de producţii slabe şi să dea răspunsuri la întrebările pe care crezi nedreptăţită. mai cheltuiască şi nici n-au să-şi
le pun colectiviştii în legătură cu ca mai piardă timpul pe la tribu zentat în faţa comisiei. Adică au
Toate acestea fac ca gospodăriile co ceâstă gospodărie clădirile sînt prost în ultimă instanţă scăderea valorii zilei- litatea lucrărilor. Trebuie manifestată — Iată, am făcut contract cu nal.
lective şi întovărăşirile să se dezvolte o grijă mai mare atunci cînd sînt nu scutit 200 'de cetăţeni, aitaţi dî-.
continuu, să crească proprietatea obş întreţinute. In aceeaşi situaţie se găsesc muncă. miţi şefii de echipă, ca aceştia să fie băietul ăsta că-i dau casa dacă Membrii comisiei, deputatul
tească a acestora. Pe măsbra creşterii desenaţi din rîndurile celor mai price Joan Pepenaru, învăţătorul Ioan rect în cauză, la care se mai a-
proprietăţii obşteşti se cere din partea şi alte bunuri. In gospodăria colectivă Acestea sînt doar cîteva din aspec puţi şi mai harnici colectivişti, care mă întreţine acum la bătrîneţe Brînză, şi Iosif Neiharth — oa
membrilor gospodăriilor colective şi ai din Rîu Bărbat se găsesc alte aspecte tele negative care se manifestă- în prin exemplul personal să influenţeze meni vîrstnici de la masa din sa daugă cel puţin pe atîţia martori,
întovărăşirilor tot mai multă pricepere de neglijenţă în ce priveşte păstrarea gospodăriile colective In ce priveşte pozitiv munca celorlalţi colectivişti. şi nu sînt mulţumită cum se la aceea simplă — se priveso o
în păstrarea acesteia şi un dezvoltai avutului obştesc. Unii membri ai con păstrarea avutului obştesc. Fiecare co c oă satisfăcuţi şi cheamă pe al- d* drumul pe care trebuiau să-l
simţ gospodăresc. Nu s-ar putea spune Consfătuirile şefilor de echipă cu bri poartă cu mine. Vreau să desfac facă pe la tribunale, iar timpul
că majoritatea colectiviştilor şi îrttovă- siliului de conducere obişnuiesc să dea lectivist trebuie să înţeleagă că totali gadierii constituie de asemenea un mi
răşifilor nu ar fi buni şi pricepuţi gos nunat prilej de analiză a muncii, de contractul şi să-mi dea şi ceva pe care-1 pierdeau cu judecata a
podari. Dar trebuie arătat deschis că uneltele de muncă sub formă de „îm tatea bunurilor gospodăriei colective îndreptare a unor greşeli. In aceste cărămidă luată de la mine, cum
atit în gospodăriile colective, cît şi în consfătuiri se pot discuta sarcinile pre fost redat producţiei. Acesta este
întovărăşiri, mai există şi din acei oa prumut“ fără ca cineva să ţină eviden sînt rodul muncii şi a eforturilor de văzute în planul de muncă al gospo şi cartofii pe care i-a pus în marele merit al comisiei de îm
meni care dau dovadă de neglijenţă fa ţa lor. Ba lucrurile au mers şi mai puse în comun de toţi membrii colec dăriei, modul în care el se îndeplineşte, păciuire de pe lingă Sfatul popu
ţă de păstrarea avutului obştesc. Rău deparle. Anumite elemente afaceriste au tivei. Prin urmare eie trebuie păstrate se poate face o analiză a cheltuielilor grădina mea. Asta dacă s-o pu
este că unii din aceşiia au ajuns chiaV de producţie Ia unitatea de suprafaţă, lar al oraşului Simeria.
în conducerea gospodăriilor colective şl sustras diferite materiale pe care le-au cu grijă de fiecare colectivist. Dato calculate în zile-muncă cu scopul de tea să ne-nţelegem aici, dacă nu
a întovărăşirilor. Şi acolo unde se gă a se lua măsuri pentru ca acestea să R. B.
sesc asemenea oameni în conducere vîndut fierarului din sat. ria organizaţiilor de bază şi a con fie reduse. merg mai departe...
treburile merg prost, uneltele şi ma
In unele gospodării colective mai în- siliilor de conducere este de a acorda
tîlniin' şi alic aspecte negative care o atenţie mai mare educării colectiviş
trebuie combătute cu toată tăria de că tilor în spiritul grijii faţă de avuiui Au luat fiinţă cercurile „iubiţi muzica“
tre coîisilliie de conducere, de către obştesc. Pe de altă parte trebuie luate
toţi colectiviştii cinstiţi. Există de e- măsuri severe împotriva acelora care In urma prelucrării documentelor cordeon) au reuşit să înveţe împreu in momentul de faţă îh acest cerc ne
plenarei a 111-a a Comitetului Cenfral nă cîntece şi melodii populare. dovedesc că nu peste mult timp ti
xemptu anumite elemente carieriste şi a- caută în mod voit să distrugă bunuri al U.T.M., tinerii 'din satul Pelreşti nerii utemişti îşi vor forma o orches
(comuna Burfuc), raionul llia, au în Ei şi-au propus să mai atragă in tră cu care să se mândrească nu nu
laceriste care s-au strecurat în gos le obşteşti aie colectivei. fiinţat un cerc „Iubiţi muzica", In cerc şi pe alţi tineri. Cu ajutorul to mai organizaţia de bază U.T.M. ci şi
care să înveţe cîntece revoluţionare şi varăşei învăţătoare Amaranta Nicula, întreg satul. Aceasta de fapt este şi do
podăriile colective nu cu scopul de a Trebuie curmat tot răul, toleranţa şi de masă, să înveţe să clnle la dife vor face lecţii de teorie muzicală şi rinţa fiecărui membru al cercului.
rite instrumente muzicale şi să devi vor învăţa cîntece, revoluţionare şi
munci cinstit, ci cu scopul de a face a- pasivitatea care-şi mai fac încă loc în nă astfel prieteni ai muzicii. Cei 6 populare. Cercuri asernănăloare au mai luat
utemişti membri ai cercului, care exer fiinţă şi în satele Tei şi Tisa. S-au
faceri maseîndu-se cu titlul de membru sînul unor consilii de conducere. Adu sează la instrumente, muzicale (Viorel Problema instrumentelor ce le lip evidenţiat în iniţierea şi sprijinirea a-
Lase la taragot, Loghin Dragoş la vi sesc au hotărlt s-o rezolve tot în cad cestor cercuri învăţător ii Haraiamine
al gospodăriei colective. Aceste ele nările generale aie membrilor gospo Datoria organizaţiilor de bază este de oară, Constantin Iacob la taragot, rul cercului. Utemistul Alexandru Ne Oancea, Josif Mariş şi activistul U.T M.
a-şi asuma răspunderea penlru a aju Victor Iacob ia taragot, Tratau Borza gru care e mare meşter la cîntat, a Nicolae luga.
mente necinstite înjosesc calitatea de dăriilor colective sînt chemale să ia ta brigăzile şi echipele să organizeze la clarinet şi, 'Alexandru tLqgru la. a*. „meşterii" pînă acum două taragoate
din lemn. ANA CLEJA
membru al gospodăriei colective. De măsuri penlru a asigura buna păstrare - Rezultatele fruipjm e . obţinute 'ţină corespondentă
aceea ele trebuie demascate şi pedep a avutului obştesc. Adunarea generală temeinic aceste consfătuiri pentru ca
site după cum se cuvine. este forul conducător al gospodăriei
in unele' gospodării colective se gă colective, puterea judecăţii morale a eie să dea cele mai bune rezultate.
sesc anutniţi colectivişti care fac abu colectiviştilor. Ea trebuie să sancţio Organizaţiile de bază trebuie să pri
zuri în ce priveşte folosirea bunurilor neze fără nici un fel de compătimire vească de asemenea cu toată răspun
gospodăriei. In această privinţă poate fi pe aceia care dau dovadă de negli derea sarcina însemnată pe care o au,
dat ca exemplu tov. l.eon Preda, pre jenţă şi de lipsă de simţ gospodăresc. aceea de a educă pe colectivişti în spi
şedintele G.A.C. din Peşteniţa, Petru Organizaţiile de bază trebuie să aju ritul grijii faţă de avutul obştesc.
