Page 79 - 1958-07
P. 79

Mr. 1119                                                                                                                             DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                              P«17 3.

                                                                                                                                       PE URMELE                             * w Í 'NN%\ y                                    , w- „::**
                                                                                                                                     MATERIALELOR                            *L*:  Í’*’•• v y .V*<.'*•*?• / %•>**«•••** «• *, •'*         •’yfi

                                                                                                                                       PUBLICATE

şi redUderea preţului de cost a!                                                                                                     !Realizarea construcţiilor
                                                                                                                                       planificate — condiţie
          în atenţia organizaţiilor de bază                                                                                               principală pentru
                                                                                                                                          dezvoltarea G.A.C.
                                            ajute fiecare şantier cîte un inginer din   ei. Pentru extinderea acestei iniţiative
   Hotărîrea plenarei Comitetului regio­    cadrul grupului.                            Ministerul construcţiilor şi materialelor          Recent sub acest titlu, s-a ]                    Vedere din oraşul Sebeş
nal de partid din 21 aprilie a.c. a                                                     de construcţii împreună cu C.C. al sin­         publicat in „Drumul socialis- ţ
p.us in faţa organizaţiilPr de partid şi       Pe fiecare şantier a fost organizată     dicatului muncitorilor din constriicţii,        mului“ materialul de analiză }             Cu mai mult sp rijin tehnic şl politic,
a conducerilor întreprinderilor de con­     o agitaţie vizuală corespunzătoare pri­     a organizat de curînd un schimb de              privind dezvoltarea construcţii- j
strucţii din regiunea noastră sarcini       vind respectarea termenelor de 'dâre în     experienţă ia Hunedoara, ia care au             lor din G.A.C. In materialul \       Sectarul IV al minei Petriia
concrete. în ce priveşte îmbunătăţirea      folosinţă a obiectivelor, fiecare lucrare   luat parte constructori din toată ţara.         respectiv se amintea că unele J                                                                       ¦IV
calităţii, creştşrea productivităţii mun­   avînd afişat termenul la care trebuie       Din referatele* prezentate cu acest pri­        gospodării din raionul Sebeş \
cii şi reducerea preţului de cost al        să fie terminată. Au fost confecţionate     lej a reieşit că constructorii huuedo-                                               tsi îmbunătăţi munca
construcţiilor, indicînd totodată meto­     lozinci mobilizatoare care cheamă mun­      reni pot să reducă preţul de cost pa            au rămas mult in urmă cu !
dele, căile şi mijloacele de înfăptuire     citorii la respectarea termenelor de dare   m.p. suprafaţă locuibilă de la 2.000 lei        construcţiile de adăposturi *             (Urmare din pag. l-a).                      avea un puternic efect mobilizator, sti-*   mai concret. In ultimul timp la mina
a acestor sarcini.                          în folosinţă a blocurilor, executarea lu­   ia 1.926,85 lei.                                pentru animale, magazii pen- j                                                        mulativ pentru colectivele rămase în        Petriia, o brigadă de analiză alcătu­
                                            crărilor de calitate, realizarea de eco­                                                    tru cereale, magazii pentru i        Numai aşa s-ar putea aduce o moti­               urmă. Este drept că, aşa cum conside­       ită din ingineri şi tehnicieni de Frunte
   Organizaţia de bază de la grupul 1       nomii, reducerea preţului de cost etc.         Organizaţia de bază de la' grupul 1          adăpostul utilajelor agricole ţ      vare faptului că în anul acesta, sar­            ră unii specialişti de la mină, viteza      ai minei, a cercetat situaţia sectarului
şantiere al Trustului 4 construcţii dm      in acelaşi timp aii fost instruite colec­   şantiere, a dovedit că atunci cînd co­          etc. î                               cina de a lichida denivelările minei             de înaintare ar suferi (la sectoarele       şi a venit cu propuneri bune. Planul
Hunedoara,' în urma apariţiei acestei       tivele de redacţie ale gazetelor de pe­     muniştii sînt mobilizaţi, cînd în faţa                                               (pentru care s-a primit şi un plan co­           bune 1) minerii însă ar fi puşi în posi­    de acţiune întocmit cu acest prilej va
hotărîri, a trecut la analizarea posi­      rete ca să trateze în articole cele mal     muncitorilor se; pun sarcini concrete              Comitetul executiv al sfatu- «    respunzător de producţie) a fost oare­           bilitatea de a obţine salarii sporite, ar   trebui aă fie urmărit cu consecvenţă,
bilităţilor existente în cadrul fiecărui    arzătoare probleme de pe şantiere, să       şi se desfăşoară o susţinută muncă do           lui popular raional ne face t        cum trecută pe plan secundar în preo­            tnunci mai cu tragere de inimă, in-         pentru a fi aplicat întocmai. Cu toate
şantier pentru îmbunătăţirea' calităţii,    combată risipa de materiale, manifes­       lămurire şi convingere a acestora de            cunoscut că problema cons- ţ         cupările conducerii minei. In anui tre­          fiuenţînd pozitiv viteza de înaintare in    greutăţile avute, în luna iunie minerii
creşterea productivităţii şi reducerea      tările de indisciplină, folosind în acest   necesitatea apiidării mă'ăuriloi* elabora­      trucţiilor clin G.A.C. a fost a- j   cut, s-au făcut studii pentru lichidarea         abataje. Sectorului i-a fost acordat un     sectorului au obţinut randamente cu
preţului de cost pe m.p. de suprafaţă       scop în mai niare măsură caricaturile.      te, se exercită controlul îndeplinirii sar-     nalizată temeinic şi că acum *       denivelărilor, s-au iuat unele măsuri            efectiv, sporit, necesar lucrărilor de în­  0,500 tone pe post mai mari decît cele
locuibilă sub 2.000 lei aşa cum pre­                                                    cinilor şi se iau la timp măsurile de           i se dă o atenţie deosebită, •       care au dat şi roade, dar care n-au              treţinere, dar trebuie să fie repartizaţi   planificate. Faptul acesta dovedeşte că
vede hotărîrea. In urma acestei anali­         Ca urmare a măsurilor luate şi a         înlăturarea lipsurilor şi deficienţelor ce   j atît din partea organelor de }        mai fost continuate. Cel puţin aşa re­           aici mineri cu experienţă şi capabili       aici există voinţă de muncă, există ho-
ze adunarea generală a însărcinat con­      mobilizării muncitorilor constructori pen­  se ivesc pe parcurs, prevederile holâ-          stat, cit şi din partea colecti- l   iese din situaţia sectorului IV din              să lucreze în condiţii de asanare şi nici­  tărîre de a învinge. Tocmai de aceea
ducerea grupului I să elaboreze un          tru traducerea lor în viaţă s-au obţi­      ririlor nu numai că se înfăptuiesc, dar         oiştilor. In scrisoare se arată \    cursul anului acesta! Aşa se explică             decum cadre dintre noii angajaţi care       se pune cu multă tărie problema unui
                                            nut succese însemnate pe linia înfăp­       ele pot fi depăşite cu mult, iar munci­         că in prezent in gospodăriile î      de ce la mina Petriia unele sectoare ob­         acum învaţă mineritul.                      sprijin tehnic şi politic mai concret.
plan de măsuri tehnico-organizatorice       tuirii prevederilor hotărîrii plenarei Co­  torii conştienţi de însemnătatea sarci­         din raion sînt în curs de exe- 1     ţin depăşiri mari de plan în fiecare                                                          Pentru aceasta, ar fi necesar ca şi to­
menit să ducă la punerea in valoare         mitetului regional de partid.               nilor încredinţate vin cu numeroase             cuţie 26 de construcţii, noi, din ţ  lună, pe cînd altele rămîn sistematic               Lichidarea rămînerii în urmă a sec­       varăşii din comitetul de partid, din cel
a tuturor rezervelor interne de care                                                    propuneri şi iniţiative dovedind aslfel         care 13 grajduri pentru vite, î      sub plan. In primele 6 luni ale anului,          torului IV ridică o seamă de probleme        sindical ca şi din partea comitetului
dispune şantierul. Ca urmare a acestui         Pe şantierul B. I, prin schimbări de     dragostea şl ataşamentul lor faţă de            7 saivane, din care 4 sînt date I    sectorul II a extras măi bine de 15.000           tehnice ce revin spre rezolvare şi or­      U.T.M. pe mină, să intre mai des în
fapt a fost elaborat un plan amănun­        soluţii la proiectul iniţial s-a mării      partid şi luptă cu abnegaţie pentru tra­        in folosinţă, două maternităţi I     tone de cărbune peste plan, iar secto­           ganelor de specialitate din cadrul Com­      mină (lucru ce nu s-a mai întîmplat
ţit de măsuri tehnico-organizatorice în     suprafaţa locuibilă a blocurilor cu în­     ducerea întocmai în viaţă a hotăfîriior         etc. i                               rul IV, a rămas dator cu aproape                 binatului carbonifer Valea Jiului. To­       cam de multă vreme, după cum rela­
care se prevede: întocmirea de grafice      că două apartamente la demisol, ast­        partidului şi guvernului.                                                             11.000 tone de cărbune.                          varăşii de aici, ar trebui să viziteze      tează unii m ineri!), să vadă la faţa
calendaristice coordonatoare pe fiecare     fel că la fiecare grup de 12 blocuri,                                                          Pentru construcţiile gospo• j                                                       mai des abatajele sectorului IV, să         locului cum lucrează oamenii, să-i în­
şantier al grupului avînd ca bază exe­      se dau beneficiarului 24 apartamente           Această organizaţie de bază s-a ri­                                                  Pentru lichidarea rămîrferii în urmă          vină cu soluţii practice de remediere a      drume şi să ia măsuri de îndreptare a
cutarea construcţiilor tip în lanţuri teh­  în plus. Au fost schimbate şi unele so­     dicat tot mai mult Ia nivelul sarcini­          dâriei colective din Girbova şi ţ    a colectivului de la sectorul IV condu­          situaţiei. Elucidarea problemelor tehnice    lipsurilor constatate.
nologice de lucru, cu scopul de a re­       luţii cu privire la instalaţiile sanitare   lor încredinţate, ea conduce cu mai                                                  cerea minei cît şi organele din com­             pe Care ie ridică acest sector şi chiar
duce timpul de execuţie a lucrărilor,       ceea ce aduce importante economii.          multă competenţă problemele de pro­             din alte localităţi s-au reparti- 1  binat care se ocupă de problemele pro­           întreaga mină Petriia, ar fi un prilej          La Ziua minerului ca şi la 23 Au­
planificarea judicioasă a lucrărilor prin                                               ducţie, ia măsuri eficace şi îşi exer­                                               ducţiei, trebuie să acorde mai multă a-          de mîndrie • atît pentru colectivul teh­     gust, minerii Petrilei, vor raporta de­
planuri operative lunare în vederea ob­        Lucrările de construcţie la acest şan­   cită dreptul de control asupra conduce­         zat prin ocoalele silvice can- ¦     tenţie acestui sector. In acest caz, este         nic al minei dar şi penlru tovarăşii        sigur obţinerea de importante succese
 ţinerii unei corelaţii juste a indicilor   tier sînt organizate în lanţ, iar mun­      rii administrative şi susţine prin mun­         titatea de 1000 m.c. de lemne, j      necesar ca pe lîngă alte probleme, să           specialişti din combinat.                    în munca lor. Ei au însă obligaţia mo­
de plan, organizarea executării lucrări­    citorii în brigăzi complexe şi de spe­      ca' politică acţiunile conducerii tehnico-                                           fie revizuită şi detaicarea pianului dă                                                       rală (şi materială) de a aduce şi pe
                                             cialitate. De asemenea, s-a dat o a-       administrative în scopul îndeplinirii        O rien tare“                !           stat al minei, pe sectoarele productive,                                   •k                 crtacii din sectorul IV, în rîndurile co­
lor în lanţ la blocurile tip pentru o       tenţie deosebită mecanizării lucrărilor,    sarcinilor de plan. Membrii şi candi­                                                pe baza posibilităţilor reale ale aba­               Pentru remedierea situaţiei din a-       lectivelor ce se vor prezenta cu pla­
 mai justă folosire a forţelor de muncă     ceea ce duce la scurtarea timpului de       daţii de partid au sarcini concrete,            Aşa a fost intitulată nota            tajelor. In sectorul II, de exemplu, a-          ceastă parte a minei Petriia esie ne­       nul îndeplinit şi depăşit.
 calificate în vederea creşterii producti­  execuţie şi realizarea de economii. Ast­                                                                                         plicarea unor metode tehnice înainta-             voie de timp, gîndire şi ajutor tehnic
vităţii muncii, organizarea muncitorilor    fel s-a trecut la executarea mecanizată        Alăsuriie luate pentru traducerea in      critică publicată in nr. 1102           te, modul de organizare raţională a
în brigăzi complexe şi de specialitate,     a tencuielilor folosindu-se pompele de       viaţă a hotărîrii plenarei Comitetului                                              muncii, cît şi situaţia bună a multor                       M INISTERUL INDUSTRIEI G RELE
executarea lucrărilor în acord global şi    mortar. Ca urmare a bunei organizări         regional de partid au dat rezultate po­     din 4 iulie a.c. al ziarului nos­       abataje, ar permite extragerea unei                    GRUPUL ŞCOLAR MINIER PETROŞANI
 predarea lor cu proces verbal etc.         a muncii, a aplicării metodei de zi­        zitive. Planul de producţie al grupului      tru. Nota se adresa la proasta          cantităţi de cărbune planificată mult
                                            dărie „Orlov", şi a extinderii mecani­       l şantiere pe luna iunie, a fosi înde­      deservire cu petrol a populaţi­         mai sporită decît cea actuală, lucru ce                     NUNŢA
    Pentru ca măsurile luate să prindă      zării s-a redus numărul de muncitori         plinit în proporţie de 100,1 la sută, Iar   ei din oraşul Sebeş.                     nu se poate afirma în condiţiile sec­
 vlnţă, organizaţia de partid, comitetul     şl s-a scurtat timpfil de execuţie a        la şantierul B. I cu 110,1 la sută, cu                                               torului IV. Defalcarea mai raţională,           că în anul şcolar 1958/1059 funcţionează cu următoarele lip uri
 sindical şi organizaţia U.T.M., au tre­    blocurilor.                                  toate că planul a fost majorat substan­        Direcţia generală )pentru             mai gîndită a planurilor pe sectoare ar         de şc o li:
                                                                                         ţial pe luna iunie.                         desfacerea produselor petroli­
 cut la desfăşurarea unei susţinute             Brigada complexă de zidari a lui                                                     fere regiunea Timişoara, ne
 munci politice de masă în rîndul con­      Andrei Weber, aplicînd metoda „Or­              Preocuparea de seamă a organizaţiei      comunică măsurile preconiz'a.a­- I
 structorilor, explicîndu-le impdrtanţa a-  iov“ a realizat 94 m.c. zidărie peste        de bază în prezent este de a se da          te pentru îmbunătăţirea dis-­ i
 cestor măsuri şi mobilizîndu-I la înfăp-   planul lunii iunie, iar cea a lui Schitii-   în folosinţă construcţii din ce în ce       tribuirii petrolului în oraşul
 tuirea ior. Prin comitetul sindicat s-a    schik Manfred, 71 m.c. zidărie. După         mal bune şi ia un preţ de cost mai          Sebeş.
organizat dezbaterea planului de măsuri     calculele preliminare un bloc cu 22 a-       redus şi să desfăşoare munca politică
 in cadrul consfătuirilor de producţie      partamente poate fi construit în roşu        şi organizatorică de masă în aşa fel           Cu concursul sfatului popu­
 pe fiecare şantier.                        în mai puţin de 45 zile, iar costul in­                                                  lar regional Hunedoara s-a
                                            tegral pe m.p. de suprafaţă locuibilă        pentru ca să asigure îndeplinirea în­       'pus la dispoziţia direcţiei g e­
    Organizaţia de bază a repartizat        se poate încadra sub 2.000 iei.                                                          nerale Timişoara un teren po­
 membrii şi candidaţii de partid pe fie­                                                 tocmai a prevederilor hotărîrii plenarei    trivit necesar amenajării unei
 care şantier pentru ca muncind acolo          Ca urmare a succeselor obţinute con­                                                  staţii model în oraş, care să
 să urmărească' felul cum se aplică în      structorii de pe şantierul B. 1 au por­      Comitetului regional de partid. Reali­      deservească in bune condiţi-
viaţă planul de măsuri şi să informe­        nit iniţiativa de reducere a preţului de                                                uni, atit populaţia, cit şi ma­
 ze in mod operativ biroul organizaţiei     cost pe m.p. de suprafaţă locuibilă sub      zările obţinute pînă în prezent confir­     şinile in trecere. Astfel, există
 de bază despre unele lipsuri şi greu­       2.000 lei, iniţiativă care s-a bucurai                                                  toate elementele ca la sfirşi-
                                             de un viu interes nu numai din partea       mă că organizaţia de bază îşi va în­        tul acestui an să intre în
 tăţi care se ivesc pentru a se putea lua    muncitorilor constructori de pe şantie­                                                 funcţiune noua staţie pentru
 imediat măsurile necesare de remedie­       rele Trustului 4 ci şi din partea con­      deplini cu cinste sarcinile ce i-au fost    distribuirea petrolului in o-
 rea lor. De asemenea, şi conducerea         structorilor de pe numeroase şantiere                                                   rasul Sebeş.
 grupului, la indicaţia organizaţiei de      din ţară care au trecut la aplicarea        încredinţate şi că constructorii vor da
 bază, a repartizat să răspundă şi să
                                                                                         muncitorilor siderurgişti tot măi multe

                                                                                         apartamente, mai bune, mai conforta­
                                                                                         bile şi mai ieftine.

                                                                                                                                                                                                                                                 ŞCOALA TEHNICĂ DE MAIŞTRI

   ...Am fost şi eu elevă... D o­           DESPART                                                                                  IRE                                     elevi şi invers. Se îmbujorau la                                    cu următoarele specialităţi:
ream şi eu intr-o zi să-mi pun                                                                                                                                               faţă absolvenţii, dar nu pentru
bucuroasă uniforma, să-mi las                                                                                                        despărţirii a fost o seară de ne­       multă vreme. Aşa-i la periniţă.                              a) Exploatarea zăcămintelor de cărbuni
codiţele lungi pe umeri şi să                                                                                                        uitat. Fiecare se bucura şi, to­
mă prezint la fotograf să-mi fac                                                                                                     tuşi, fiecare voia să-şi ascundă           Surioara absolventului Burlec                             b) Electromecanică minieră
poza pentru tablou. Răsfoiam                                                                                                         emoţia de care era cuprins. Di­         Iulian, tinăra Livia din a cărei
                                             Un absolvent vorbeşte                      ne educa, a ne pregăti in viaţă.             rectorul de studii, tov. 1. Dumi­       obrăjiori catifelaţi nu se şterg                 !durata de şcolarizare 3 (trei) ani.
de pe atunci versurile lui Emi-                      oaspeţilor                         Azi ne aflăm cu to ţii: profesori,           tru, n-a fost nici cînd atit de         niciodată bujorii, se apropie v e­
nescu ca să găsesc citeva rin-                                                          părinţi, elevi. Trei ani am mun­             vesel. In inimă . ţinea ascuns          selă de un profesor al cărui păr                 X Admiterea în şcoală se face pentru fiecare candidat de între- 7.
duri pentru tabloul de absolvi­                Sala spaţioasă a cantinei                cit împreună. Acum ne despăr­                insă un simbure de tristeţe —           albise in cei 37 ani de carieră.
re... Frumoase versuri... Dar               şcolii profesionale n-a fost nici-          ţim de profesorii care ne-au a-              durerea despărţirii. Elevii închi­      Aplauze izbucnesc în jur. Pro-                   «prinderea unde lucrează.
n-am absolvit... Nu pentru că               cind amenajată mai frumos ca                jutat, ne-au ¦ îndrumat, de la               nau cu profesorii, cu părinţii          fesordl Raţă îşi sărută partenera
                                            în aceă seară de neuitat                    care am acumulat cunoştinţe                  pentru succes, pentru fericire.         şi 'porneşte în căutarea alteia în-                                 ŞCOALA TEHNICA DE MUNCITORI CALIFICAŢI
nu mi-ar fi fost dragă cartea.              pentru absolvenţii şcolii, pen­             pentru viaţă. Ne despărţim şi                                                        viriind mereu batista... Dar o                                       în m eseriile:
Dimpotrivă... Dar anii de după              tru profesori, pentru părin­                noi elevii. Vom porni pentru a                  Absolvenţii şi prietenii Iulian      altă tînără se iveşte in cerc cu
război au fost grei... A trebuit            ţi, de neuitat şi pentru                    începe activitatea. Sufletele ne             Burlec şi Gheorghe Steţ se ri­          un bunic mai bunic decît profe­                              a) Electricieni instalatori forţă şi lumină
să rămîn acasă... Mai tirziu pu­            mine. Mesele întinse, aranjate              sînt cuprinse de emoţii. Nu ştim             dicară invitindu-şi prietenele la       sorul Raţă, cum spuneau invi­
team uşor continua... n-am mai              cu gust te îmbiau să te serveşti.           dacă este durerea despărţirii sau            dans. La masa lor a rămas doar          taţii. Bunicul pare nedumerit.                               b) Instalatori tehnico-sanitarp
vrut. Azi regret... Mult de tot             Trufandalele iţi furau ochii iar            bucuria păşirii noastre în viaţă.            mama Burlec şi. directorul de           Auzise mereu de „Periniţă“ dar
regret... Ştiu că nici acum nu e            tinăra orchestră de aici era ai­            Grija, atenţia şi educaţia pe                studii. Mama e emoţionată. În­          abia acum cînd îi absolvi ne­                                Durata de şcolarizare 2 (doi) ani.
tirziu, dar...                              doma celei mai vestite orches­              care le-am primit in cei trei ani            cearcă să-şi şteargă neobservat         potul, se dumeri cum e „jocul
                                            tre din raion. E adevărat că nu             in această şcoală pe care cu                 o bobiţă cristalină ce n-a mai          ăsta de Ia festival"...                                      Primirea în şcoala tehnică se face fără examen de adnii- X
   Deunăzi mă aflam la Petro­               mi-am, putut ascunde emoţia                 părere de rău o părăsim astăzi,              putut sta zăgăzuită de gene şi
şani. Intr-o vitrină am zărit un            cînd l-am văzut pe Gh. Feren-               ni le vom reaminti mereu. Sfa­               cu. vocea-i caldă de mamă şopti:           Abia cînd zorile dimineţii stră­              « tere cu condiţia :                                                    ¦
tablou. Un tablou de absolvire              ezi plinind atita. suflet să poată                                                                                               punseră întunericul şi in depăr­
pe care-l doream şi eu odinioa­             da ritmicitate cintecului la nu­            tul dumneavoastră dragi tova­                   — Ştiţi, pentru fiul meu Iuli­       tări începură să se contureze tot                ¦ — să fie. absolvent al unei şcoli medii cu examen de m a-*
ră... Am simţit atunci o puter­             meroasele instrumente ale bate­             răşi profesori, nu-l vom uita                an, e azi dublă sărbătoare. Azi         mai mult siluietele înalte ale co­               vturitate
nică stringere de inimă. Privi­             riei. Pe Gică l-am cunoscut încă            niciodată. Ne vom aminti cu                  el împlineşte 18 primăveri, şi          şurilor uzinei din faţă, abia a-
rile mi s-au oprit pe un cita t:            de cînd a făcut primii paşi. In             drag şi respect de toţi acei care            zicînd. aceasta mama îşi întoar­        tunci in sala luminoasă a şco­                   *OO         — să aibă vîrsta de la 17-25 ani.
                                            ultimii trei ani. însă na l-am mai          ne-au fost călăuză in viaţă. Vă              se privirea spre fiul care zîmbia       lii profesionale veselia se curmă.                           ŞCOALA PROFESIONALA DE UCENICI
   „Victorii şi succese ne stau             văzut. In astă seară mă priveş­             vom urma sfatul şi ne vom com­               fericit in ritmul legănat al val­       Şi nu peste mult, străzile îm­
                         astăzi în faţă     te zîmbind. E băiat mare deşi               porta in aşa fel ca să puteţi fi             sului.                                  prospătate de pic tirii de ploaie                o¦?o6             cu următoarele meserii:
                                            n-a împlinit încă 17 ani. E                 minări de foştii elevi ai dum­                                                       de peste noapte, fură cuprinse                               a) Electrician mină
   Munca e deviza, prin pace,               fruntaşul anului II a şcolii pro­           neavoastră. Dorim să vă sim­                       Un bunic joacă                    de animaţia celor ce mulţumiţi.                              b) Mecanic mină
                          vrem viaţă“ !     fesionale si e numai talent. La             ţiţi bine in seara cînd elevii şi                        periniţa                    se înapoiaţi la casele lor...
                                            fel e şi Mircea Costinaş, tinărul           fiii dumneavoastră îşi iau zbo­                                                                                                       ?«$O*       c) lăcătuş mecanic montor
   Nu erau din Eminescu aceste              cel chineş de la contrabas, şi              rul in viaţă cu cele mai frumoa­                 Cunoscutul joc romînesc n-a             -Ş L printre ei mă aflam şi eu.                          d) strungar metale
versuri dar tare mi-au plăcut...            Karol Stoker de la piston, iar              se ginduri pentru viitor“ .                   lipsit nici din seara despărţirii.     Păstrez şi acum şi voi păstra                    O0*?«¦?¦>   e) miner
Abia după ce-am privit un timp              Gheorghe e sufletul orchestrei.                                                                                                  multă orente amintirea serii de
mi-am dat seama că am in faţă               D egetele lui alunecă uşor, pe                 Aplauze, lacrimi., sărutări,, a-              Acum la periniţă erad invita-       despărţire — de care eu, la vîr-                             Durata de şcolarizare 3 (trei) ani.
tabloul absolvenţilor anului trei           claviatura acordeonului.                    cestea au urmat cuvintelor por­                                                      sta fragedă, nu m-drn putut bu­                                    Condiţiile de admitere :
al şcolii profesionale de ucenici                                                       nite din adincul inimii tinărului            te toate profesoarele de către          cura...
din Pelroşani. Citeva fete cu­                 Pe cînd locurile la mese au              absolvent. Am ascultat cuvinte                                                                                                                    — să fie absolvent a 7 (şapte) ‘clase elementare
noscute îmi zimbeau din poze.               fost complectate şi primul pa­              calde pline de înţelepciune din                                                                                          LICIU LUCIA              — să aibă vîrsta de 14-16 ani, iar pentru meseria cu spe-
Le-am răspuns cu oarecare um­               har a fost ridicat pentru                   partea directorului Ri.ro Martin,                                                                                                     1cific minier se cere vîrsta de 16-18 ani.
bră de regret... In aceeaşi cli­            succes şi fericire Gheorghe Steţ,           a profesorului Raţă, a mamei                                                                                                          »¦¦O¦««Ope
pă o voce cunoscută îmi atra­               unul dintre absolvenţii fruntaşi,                                                                                                                                                              înscrierea candidatului la examenul de admitere  se  face
se privirea. Alături, de mine era           se ridică şi cu vocea cuprinsă              Cnstea, a dirigintelui Cricovean                                                                                                                  baza unei cereri însoţită de următoarele a cte:
tocmai unul din cei oare-mi                 de emoţie spuse:                                                                                                                                                                               — certificat de naştere (copie legalizată);
zîmbiau din tablou.                                                                     — cel care nu şi-a 'putut ascun­                                                                                                                   — certificat de studii (în original) ;
                                               — „ Dragi oaspeţi, iată-ne
   — Cred că n-o să ne refuzaţi             strinsi in această seară pentru             de citaşi de puţin emoţia, cel                                                                                                                    — certificat de sănătate, eliberat de dispensar, spital sau                 «««»«»««««««««•
invitaţia de a participa la ban­            a ne lua rămas bun de la şcoa­
chetul clasei noastre — mi se               la în care trei ani ne-am îmbo­             care şi-a îmbrăţişat cu lacrimi                                                                                                       l policlinică, în care se va specifica analiza sîngelui şl a radio-
                                                                                                                                                                                                                              • scopiei pulmonare ;
adresă tinărul. Nu-[ puteam re­                                                         in ochi elevii de care acum se
                                                                                                                                                                                                                              l — declaraţie tip din căiţe să rezulte starea materială a
 fuza... In seara următoare mă                                                          despărţea şi de care e mîndru...
                                                                                                                                                                                                                              * părinţilor sau susţinătorilor legali.                       i

                                                                                                                                                                                                                              l Lămuriri suplimentare se pot obţine de la secretariatul
                                                                                                                                                                                                                              X şcolii, zilnic între orele 7-15.

                                                                                                                                                                                                                              I înscrierile se vor începe la data de 10 august 1958.

aflam alături de profesori, pă­             găţit cunoştinţele, de la profe­             O dublă sărbătoare
rinţi şi absolvenţi, în mijlocul            sorii care Irei ani au muncit per­
unei cascade de bucurii.                    severent pentru a ne creşte, a              Pentru fiecare invitat seara
   74   75   76   77   78   79   80   81   82   83   84