Page 80 - 1958-07
P. 80
Pag. -1 PIU r u n I. SOCIALISMULUI Nr, ÍH9
rvftAJStwnsnf'-i*Kvr<
u b l i c ă mondială ?M ímela slü u juilim eie sJLlrl • ju ltim ele ş iiri *juttircueJj» ş tir i •
unei conferinţe la nivel înalt
R. P. Chineză său necesitatea urgentă a unei blicii Irak şi Republicii Arabe
Unite“.
asemenea conferinţe, arătînd că
PEKIN 23 (Agerpres). - ameninţările formulate de cercu
Ziarul „Jenminjibao“ publică un rile conducătoare iordaniene la Ziarul „Al Ahbar" arată că V
acţiunile agresive ale S.U.A. şi
articol de fond intitulat „Cei ca adresa Irakului creează perico Angliei în Orientul mijlociu, o-
re au o atitudine ostilă faţă de lul unui război în Orientul mij cuparea de căfre ele a Libanului pentru dezvoltarea cooperării economice şi
popoarele lumii vor suferi fără lociu. „Este de cea mai mare şi Iordaniei au fost condamnate
îndoială un eşec“. Ziarul arată importanţă pentru pacea întregii cu asprime în întreaga lume şi culturale dintre R.UJ. şi Republica irak
că Statele Unite şi Anglia, tri- lumi — se spune în editorialul au dus la scăderea prestigiului
miţîndu-şi trupele agresive în ziarului — ca propunerea lui lor internaţional. In acelaşi timp, GAIRO 23 (Agerpres). — A- unde urmează să ocupe catedre
Liban şi iordania, au ajuns ime N. S. Hruşciov să fie acceptată arată ziarul, Uniunea Sovietică genţiile de presă relatează din în învăţămîntul superior şi me MOSCOVA 23 (Agerpres).— sărbătoare naţională a acestei
diat într-o încercuire duşmănoa de puterile occidentale, pentru a apare în faţa întregii lumi ca o Cairo despre adoptarea primelor diu, în cadrul măsurilor de co ţări, Tadeusz Gede, ambasado
să şi într-o izolare fără prece se rezolva astfel primejdioasa ţară iubitoare de pace. măsuri concrete în vederea tra laborare pe planul învăţărnîntu- TASS anunţă : La recepţia care rul Poloniei şi N. S. Hruşciov,
dent. Popoarele Libanului, Ira situaţie din această regiune îna ducerii în viaţă a prevederilor lui. ‘S-a stabilit de asemenea ca a avut loc la 22 iulie la amba preşedintele Consiliului de Mi
kului, Iordaniei şi aie tuturor inte ca forţele anglo-americane „S.U.A. şi Anglia — scrie în cu privire la dezvoltarea coope peste 1000 de studenţi irakieni sada Republicii Populare Polo niştri al U.R.S.S., au rostit cu-
ţărilor Orientului mijlociu care aflate aici să fie angajate în continuare ziarul — nu pot să rării economice şi culturale din să urmeze în viitorul an univer ne cu prilejul Zilei renaşterii, vîntări.
nu ţină seama de opinia pubji- tre Republica Arabă Unită şi sitar cursurile arabe şi africane
s-au ridicat împotriva agresiu tr-o aventură militară...“. că mondială şi de aceea ele în Republica Irak din cadrul acor din Gairo.
nii, se bucură de simpatia şi cearcă febril să găsească „jus dului semnat recent între cele
La rîndui său ziarul „Tribu tificări legale“ pentru acţiunile două ţări. Un grup de tehnicieni şi spe
sprijinul general al tuturor po ne“ critică acţiunile Angliei şi lor. Asemenea eforturi vor fi în cialişti în radiodifuziune va ple i. P. Polone
poarelor lumii şi în primul rînd să zadarnice, deoarece, nu nu „In momentul de faţă — re ca de asemenea la Bagdad pen
al popoarelor ţărilor socialiste şi Statelor Unite în ţările Orientu mai opinia publică ci şi guver latează agenţia France Presse tru a-şi da concursul la extin
lui mijlociu. „In ultimele citeva nele multor ţări care sprijină în — 450 de profesori egipteni se derea emisiunilor posturilor dc
ţărilor Asiei şi Africii. zile — scrie ziarul — au fost general poziţia lor (a S.U.A. şi pregătesc să plece spre Bagdad, radio irakiene. Trecînd în revistă succesele istoric al Comitetului polonez de
Angliei — N. R.), în proble noastre cu prilejul celei de a eliberare naţională. Aceasta es'
Propunerea .guvernului so pronunţate multe fraze răsună mele internaţionale consideră în XIV-a aniversari a eliberării Po te o politică a prieteniei, alian
vietic din 19 iulie cu p. ivire ia toare şi au fost formulate multe prezent acţiunile S.U.A. şi An loniei, a spus Tadeusz Gede, po ţei şi colaborării frăţeşti cu
convocarea imediată a unei con principii democrate pentru a se gliei ca un a'tentat flagrant îm porul polonez exprimă recunoş Uniunea Sovietică, prima ţară
ferinţe a şefilor guvernelor justifica intervenţia armată occi potriva independenţei popoare O d e le g a ţie g u v e rn a m e n ta la tinţă sinceră popoarelor frăţeşti puternică a socialismului din lu
lor şi împotriva Cartei O.N.U.”. ale Uniunii Sovietice pentru aju me, o politică îndreptată spre
U.R.S.S., S.U.A., Angliei, Fran dentală în afacerile interne ale a Republicii Irak a sosit la Cairo torul pe care ele l-au acordat la întărirea şi adâncirea colaboră
ţei şi Indiei, cu participarea se ţărilor Orientului mijlociu, cînd In încheiere ziarul scrie : „Nu zdrobirea duşmanului comun şi rii bazate pe ajutor reciproc şi
cretarului general al O.N.U., in de fapt această intervenţie ar vedem pentru America şi Anglia CAIRO 23 (Agerpres). • - ministrul Lucrărilor publice şi la eliberarea patriei noastre, la prietenie cu toate ţările socialis
vederea luării imediate de mă mată reprezintă doar o încer o altă ieşire din situaţia critică După cum relatează agenţia Comunicaţiilor, Djabbar Omar, refacerea economiei Poloniei, te, unite prin ideea comună a
suri pentru încetarea conflictu care de a menţine fa putere re creată decît de a recunoaşte MEN la 22 iulie Ia Cairo a so ministrul Invăţămîntului, Raşid distrusă de război, şi la indus socialismului şi a păcii.
lui militar în Orientul apropiat gimurile politice care consimt să drepturile popoarelor şi de a se sit delegaţia guvernamentală a El Kadj Mahmud, ministrul A- trializarea ţării noastre.
şi mijlociu constituie un nou pas servească interesele Statelor U- supune Cartei O.N.U. In caz Republicii Irak în frunte cu Mus- griculturii, locotenent colonel Republica Populară Polonă
important al Uniunii Sovietice nite şi Marii Britanii“. contrar aceste ţări vor purta răs- tafa Aii, ministrul Justiţiei. Din Abdel Bakab Amin şi maiorul Polonia populară, a spus in luptă de asemenea in mod con
avînd drept scop sprijinirea punederea pentru urmările delegaţie fac parte Saad Aii, Kazem Farraui. continuare Gede, realizează in secvent pentru extinderea cola
luptei drepte a popoarelor Orien Subliniind ameninţarea pen groaznice Ia care poate duce mod consecvent scopurile prin borării. multilaterale între state,
tului mijlociu. Această propune tru pacea lumii pe care o repre continuarea politicii lor“. Demonstraţie de protest ?a Buenos Aires împotriva cipate ale politicii, externe, sta indiferent de orînduirea tor so
re a fost aprobată de toate ţă zintă actuala situaţie din Orien intervenţiei angio-americane în Orientul apropiat bilite acum 14 ani în manifestul cială.
rile şi popoarele iubitoare de pa tul mijlociu, „Tribune“ scrie: Indonezia
ce din întreaga lume. Propune „Actualei propuneri sovietice cu BUKNOS AIRES 23 (Ager va intervenţiei anglo-americane Sintem convinşi că chezăşia împotriva imperialismului, care
rea Uniunii Sovietice oglindeşte privire la convocarea unei con DJAKARTA 23 (Agerpres). — pres). — TASS anunţă: In fa în Orientul apropiat. Demon succesului tuturor eforturilor în
aspiraţiile întregii omeniri. Res ferinţe la nivel înalt în legătură Cercurile largi ale opiniei pu ţa clădirii ambasadei americane stranţii au cerut retragerea tru dreptate spre apărarea păcii este cer ca pămintul lor să nu fie
pingerea acestei propuneri va cu situaţia din Orientul mijlo blice din Indonezia sprijină pro din Buenos Aires a avut loc o pelor americane şi engleze din unitatea indestructibilă a ţări
face doar ca agresorii ameri ciu nu i se poate aduce nici un punerea guvernului sovietic cu demonstraţie de protest împotri Liban şi Iordania. lor socialiste şi coeziunea forţe călcat de cizmele cotropitorilor
cani şi englezi să fie şi mai izo fel de obiecţie. Nu există nici un privire la convocarea imediată a lor iubitoare de pace, — a spus
laţi. motiv real pentru care puterile unei conferinţe a şefilor celor în cuointarea sa preşedintele străini. f
5 guverne, cu participarea se Consiliului de Miniştri al
Dreptatea, subliniază „Jen- occidentale nu ar accepta-o ne- cretarului general al O.N.U. Studenţii irakieni din R. A. U. salută U.R.S.S. N. S. Hruşciov a subli In continuare N. S. Hruşciov
minjibao“ este de partea popoa întîrziat. Propunerea reprezintă crearea Republicii Irak niat că prietenia dintre U RSSşi s-a referit la recenta vizită în
După cum anunţă agenţia Polonia creşte şi se întăreşte. Cu U.R.S.S. a lui Nasser, preşedinte
relor Orientului mijlociu. Nici un prilej pentru a se pune ca ANTARA, în cercurile Ministe cit mai mult se întăresc relaţiile
un fel de cuvinte frumoase nu-i păt războiului rece în Orientul rului Afacerilor Externe al In noastre de prietenie, a spus N. S. le Republicii. Arabe Unite.
vor ajuta pe imperialişti. Pen mijlociu şi pentru a se destinde doneziei s-a declarat că orice Hruşciov, cu cit mai strins se Nasser, a spus N. S. Hruşciov, nu
efort rapid şi eficace în vederea CAIRO 23 (Agerpres). — Du rea Republicii Irak şi au decla unesc ţările lagărului socialist,
tru majoritatea ţărilor Asiei şi încordarea în relaţiile internaţio preîntîmpinării unui război va pă cum anunţă ziarul „Aş Saab“ rat că sprijină întru, totul noul cu atit mai ferm păşim spre mă împărtăşeşte concepţiile noastre
nale. N-ar trebui scăpat acest fi sprijinit pe deplin de guver la 21 iulie a avut loc la Alexan guvern al acestei republici. reţul nostim ţel. Prietenia dintre politice. Dar cînd am făcut un
Africii, Anglia este un vechi a- prilej“. nul indonezian. dria un miting al studenţilor ira tarile socialiste este unul din schimb de păreri cu privire la
gresor şi nici nu poate fi vor La miting a tost adoptată în izvoarele puternice ale forţei situaţia creată in Orientul apro
kieni care învaţă în R.A.U. La unanimitate o rezoluţie care con noastre, una din sursele inepui piat şi mijlociu, intre noi a e-
ba de vreo „neînţelegere“. Sta Republica Arabă Unilă zabile ale succeselor obţinute de xistat o înţelegere reciprocă. Ani
tele Unite însă, care şi-au as miting au participat de aseme damnă amestecul americano-en- fiecare din ţările noastre.
cuns vreme îndelungată esenţa CAIRO 23 (Agerpres). — Co- nea studenţi egipteni. Partici discutat cum să-i oprim pe im
„colonialistă“, jucînd rolul u- mentînd mesajul adresat de panţii la miting au salutat crea- glez în treburile interne ale ţă In zilele noastre au loc mari perialişti cum să-i împiedicăm
nor „adversari“ ai colonialismu N. S. Hruşciov şefilor guverne rilor Orientului arab. transformări, a arătat /V. <S. să declanşeze un război. Vom
lui, s-au demascat complect de lor S..U.A., Angliei, Franţei şi Hruşciov., Mulţi nu s-au aştep face totul pentru ca in Orientul
data aceasta. Statele Unite sînt Indiei, ziarul „Aş Saab" subli Ziarul „Marian Rakjat“ scrie IN ANGLIA apropiat şi mijlociu să nu fie
principalul şi ce! mai înverşu niază că opinia publică mon că în situaţia creată, cînd lu tat ca pactul de la Bagdad să-şi război. Vom face tot ce ne va sta.
nat colonialist în lumea contem dială are o atitudine favorabilă mea este ameninţată de un răz 8.412.000 zile de lucru pierdute înceteze atit de repede existenţa, in putinţă pentru ca iinăra re-
porană, duşman înveterat al faţă de propunerea sovietică de boi, propunerea sovietică con 'publică Irak să se întărească.
mişcării de eliberare naţională a se convoca neîntîrziat o con stituie un efort real, urmărind din cauza grevelor încă recent Bagdadul era un
din Asia, Africa şi America La ferinţă la nivel înalt pentru lua înlăturarea acestei primejdii. N. S. Hruşciov a exprimat u-
tină. Acesta este un fapt incon rea de măsuri urgente în vede LONDRA 23 (Agerpres). — care se arată că prin amploarea reazim al lagărului imperialist, rdrea ca conducătorii S.U.A. şi
testabil, confirmat de actuala rea înlăturării primejdiei unui „Ar fi nechibzuit din partea Ministerul Muncii al Angliei a ei mişcarea grevistă din ultimul Angliei să elen dovadă de înţe
agresiune a S.U.A. în Liban. război în Orientul apropiat şi S.U.A. şi Angliei — scrie zia dat publicităţii raportul anual în. an a rămas numai în urma a- dar a venit ziua de 14 iulie şi
mijlociu. rul „Times of Indonezia“ — nului 1926. In urma grevelor din lepciune, de înţelegere a condi
să respingă această propunere 1957 s-au pierdut 8.412.000 zile puterile imperialiste au început
îndia „Nu pentru prima oară — sub vreun pretext“. de lucru, adică mai mult decît ţiilor noi din lume, a. spiritului,
în orice an de după 1926. să urască acelaşi. Bagdad şi ele
scrie ziarul — întreaga lume vremii, ca ei să-şi. retragă tru
primeşte cu uriaş interes pro vor să înăbuşe Republica Irak,
NEW DEL HI 23 (Agerpres). punerea de a se convoca o con pele din Liban şi Iordania.
— Ziarele indiene continuă să ferinţă la nivel înalt pentru re să frineze mişcarea naţională a
se ocupe de propunerea preşe glementarea problemelor inter OcupirÎda-se de situaţia din
dintelui Consiliului de Miniştri naţionale şi înlăturarea neliniş lumii arabe.
al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, cu tii şi încordării. In prezent a- intensifică măsurile represive In raport se arată că anul Salutăm guvernul Republicii ţările lagărului socialist, N. S.
privire la convocarea imediată ceastă propunere este primită cu trecut numărul mediu al şome
a unei conferinţe a şefilor gu un deosebit interes dată fiind rilor a tost de 313.000, adică cu Irak, a spus în continuare N. S. Hruşciov a sp u s: „La noi tre
vernelor U.R.S.S., S.U.A., An gravitatea situaţiei create în ur 56.000 mai mare decît în 1956.
gliei, Franţei şi Indiei pentru ma ocupării Libanului de către NICOSIA 23 (Agerpres). A- de persoane au fost arestate in Şomajul a atins cel mai înait Hruşciov, şi pe primul său mi burile merg mai bine ca aricind
americani şi a Iordaniei de că genţiile de presă occidentale re cursul raziilor şi „operaţiilor de nivel în Wa-lles şi Scoţia.
soluţionarea conflictului armat latează despre intensificarea mă curăţire“ organizate de trupele nistru, Abdel Kerim Kassem, in trecut". In Uniunea Sovietică
surilor represive adoptate dc au de poliţie britanică. Printre a- —O -
din Orientul apropiat şi mijlo torităţile colonialiste britanice cei arestaţi se află şi fostul se pentru curajul şi hoiărîrea lui, industria înregistrează un mare
cretar al arhiepiscopului Maka- Tratativele
in Cipru. In ultimele 48 ore — rios, numeroşi profesori şi insti sovieto-austriece pentru devotamentul său faţă de avînt, pe ogoarele ţării s-a ob
transmite corespondentul agen tutori, primari ai diferitelor lo
ţiei France Presse — peste 1000 calităţi cipriote. de Ia Moscova poporul (arii. lui. ţinut o recoltă foarte hună.
Salutăm popoarele arabe, a
ciu. Ziarul „Hindustan Times“ tre englezi, precum şi în urma N. S. Hruşciov a cheniat pe
spus N. S. Hruşciov, ca luptă
subliniază astfel în editorialul comploturilor împotriva Repu- reprezentanţii ţărilor capitaliste
toare împotriva colonialismului,
ta întrecere paşnică intre cele
MOSCOVA 23 (Agerpres). — două sisteme. Va învinge acea
TASS anunţă : In dimineaţa zi
Scrisoarea adresată de !radial orinduire care va asigura condi
lui A. A. Sobolev
colaborare lei de 23 iulie la Kremlin au ţiile cele mai bune de trai po
continuat tratativele sovielo
porului, a spus N. S. Hruşciov.
NEW YORK (Agerpres). Ca tă situaţie răspunderea primor si-a închei al austriece. încălcarea acordului de armistiţiu
răspuns la scrisoarea adresată dială a Organizaţiei Naţiunilor La tratative participă Nikita de către autorităţile sud-vietnameze
de A. A. Sobolev, reprezentan Unite trebuie să-şi găsească, in
tul permanent al U.R.S.S. la măsura posibilului, cea mai de EIruşciov, preşedintele Consiliu
O.N.U., lui Dag Hatnmarskjoeld, plină aplicare in pregătirea con
secretarul general al O.N.U., in vocării şi ţinerii conferinţei la STOCKHOLM 22 (Agerpres). La căreia a fost aleasă noua componenţă lui de Miniştri, Anastas Mikoian
problema convocării imediate a
unei conferinţe a şefilor guver nivel înalt, dacă ea va ti convo 22 iulie şi-a încheiat lucrările la Stoc- a Consiliului Mondial al Păcii. şi Aleksei Kosîghin, vicepre
nelor U.R.S.S., S.U.A., Angliei, cată... Eu trebuie să prezint so
Franţei şi Indiei în legătură cu luţiile pentru această problemă kholm Congresul mondial pentru de In acest organ internaţional repre şedinţi ai Consiliului dc Miniş HANOI 23 (Agerpres). — de trăiesc în nordul ţării.
agresiunea anglo-americană în şefilor guvernelor cărora va ţi La 18 iulie delegaţia arma
Orientul apropiat, secretariatul adresat. Dacă ei vor ti de acord zarmare şi colaborare internaţională. zentativ al partizanilor păcii au fost tri, şi alte persoane oficiale. După cum transmite Agenţia
Organizaţiei Naţiunilor Unite a că este oportună convocarea con vietnameză de informaţii, in ul tei populare vietnameze in Co
ferinţei cu participarea secreta La începutul şedinţei plenare de în aleşi peste 500 de reprezentanţi a 73 Din partea austriacă la trata timele două săptămini autorită misia mixtă pentru zona demili
difuzat textul scrisorii adresate rului general, atunci în confor ţile sud-vietnameze au adus în tarizată a adresat brigăzii mo
mitate cu părerea exprimată mai chidere s-a dat citire mesajelor de sa de ţări şi opt organizaţii internaţionale. tive participă cancelarul fede partea de sud a zonei demilita bile a Comisiei internaţionale uri
de H.ammarskjoeld lui A. A. So sus, aş considera posibil ca în rizate aproximativ 70 de poliţişti protest in scris împotriva acestei
baza drepturilor şi obligaţiilor lul adresate Congresului de numeroşi In seara zilei de 22 iulie a avui loc ral Julius Raab, vicecancelarul şi companii ale pazei civile, încălcări a acordurilor de la Ge
bolev. mele, să accept această propune militanţi pe tărîm social şi de diferite şedinţa organizatorică a Consiliului Bruno Pittermann, ministrul A- înarmaţi cu mitraliere, arme au neva. In protest se cere Comisi
Sînt rle oăr'ere, se spune între re, şi aş tace-o cu bucurie. organizaţii din multe ţări ale lumii. tomate, grenade. Poliţiştii sud- ei internaţionale să ia măsuri
.Mondial al Păcii pentru alegerea or faccrilor Externe Leopold Figi vi.etnamezi au aplicat represiuni hotărîte pentru ca administraţia
altele în scrisoare, că în aceas Congresul a ascultat apoi comunică împotriva foştilor participanţi la sud-vietnameză să-şi retragă for
rile asupra rezultatelor lucrărilor Comi ganelor de conducere ale Consiliului. | şi alte persoane. mişcarea de rezistenţă şi împo ţele armate trimise ilegal în zo
triva persoanelor ale căror ru na demilitarizată.
siilor Congresului.
In aplauze furtunoase delegaţii la lică austriacă indignată de violarea
Congres au adoptat în unanimitate
Declaraţia cu privire la dezarmare. A- spaţiului aerian al Austriei de către avioane
pelul către popoare în legătură cu americane
situaţia din Orientul Apropiat şi Mij
lociu şi Chemarea Congresului Mon
De<csarafia îui H<sgerfy, secrefarul dial pentru dezarmare şi colaborare in VIENA 23 (Agerpres). — Vio avioanelor militare americane
Casei Albe penfru problemele presei ternaţională. larea spaţiului aerian al Aus deasupra teritoriului Austriei au
WASHINGTON 23 (Ager vocarea conterinţei şefilor de gu Congresul a aprobat în unanimitate triei de către avioane militare înrăutăţit vădit starea de spirit. BANGKOK 23 (Agerpres). — intervenţiei _ anglo-americane in
pres). — TASS anunţă : Ha- verne în problema situaţiei din propunerea ca Rarneshwari Nehrti, cu americane a provocat indignarea Există temeri că intr-un moment Secretarul -general al Frontului
gerty, secretarul Casei Albe -pen Orientul apropiat şi. mijlociu, socialist unit din Tailanda, Nai
tru problemele presei, a decla cu condiţia ca această conferin noscută activistă pe tărîm social din opiniei publice austriece. Aceste grav neutralitatea Austriei nu Klaso Narapat,. a adresat pri Orientul mijlociu.
rat că S.U.A. vor ti gaia să ţă să aibă Iog în cadrul Consi mului ministru tailan’dez Tkanom
accepte o conferinţă la nivel liului de Securitate al O.N.U., India, să înmîneze personal secretaru acţiuni, scrie ziarul „Tiroler va fi de nici un folos. La adre Kittikccion, o interpelare cerînd Dc asemenea, Nai Piam,
înalt în cadrul Consiliului de
Securitate al O.N.U., dacă ce Hagerty a declarat: „Dacă toţi lui generai ai O.N.U. apelul către Nachrichten“, constituie o încăl sa americanilor... se aud acum ca guvernul tai fandez să se re membru în parlament din par
lelalte puteri interesate o vor tragă imediat din S.E.A.T.O.
cere. Comentînd ştirea că An doresc o asemenea întîlnire, O.N.U., adoptat anterior. care directă a suveranităţii Aus critici vehemente'.*.
glia a acceptat propunerea lui pentru a evita implicarea ţării
N. S. Hruşciov cu privire la con- Statele Unite vor participa de Prof. John Bernal, cunoscut savant triei, recunoscută de toate sta Opinia publică austriacă, a tea Frontului socialist unit, a
intr-un război mondial în urnia
asemenea Ia ea, urmînd' această şi militant social englez, a rostit apoi tele. Ziarul cheamă opinia pu fost foarte satisfăcută de nota a- declarat presei că intervenţia
procedură uzuală“. un scurt cuvînt de închidere. blică austriacă să protesteze e: dresată de guverlnul sovietic Sta anglo-americană constituie o
La 22 iulie a avut loc în sala nergic împotriva acestei acţiuni. telor Unite în legătură cu vio „violare a Cartei O.N.U.“. Afa
„Eriksdaishallen“ din Stockholm adu Corespondentul din Austria al larea neutralităţii Austriei. Toa
narea delegaţiilor organizaţiilor naţio te ziarele au publicat această cerile ţărilor arabe, a spus el,
nale ale partizanilor păcii, în cadrul ziarului vest-german „Suddeuts notă la loc de frunte.
che Zeitung" scrie: „Zborurile trebuie să fie rezolvate ‘de arabi
* .. -v-.
înşişi.
Redacţia şi administraţia ziarului sţj. 6 Martie or. 9, Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită ._f.V •• r-, •___n ______________ 1„ n T