Page 81 - 1958-07

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl
Au term inat treieri şui
> Colectiviştii din Geoagiu s-au întrecut pe ei înşişi în campania de
Ş vară. Fără să mai tărăgăneze lucrurile, imediat ce au terminat secerişul
cerealelor au şi început treierişul. Atunca bine organizată atit la transportul
snopilor cît şi pe arie le-a adus satisfacţia de a termina primii pe raion
treierişul cerealelor.
In seara zilei de 22 iulie a. c., întreaga recoltă de grîu şi orz de pe
cele 34 ha. şi respectiv 4,80 ha. a fost treierată, predîndu-se totodată la baza
de recepţie întreaga cantitate de grîu contractată, precum şi muncile S.M.T.
ba data d e .22 iulie 1958, muncitorii şi tehnicienii gospodăriei agri­
cole de stat Orăştie au raportat şi ei terminarea treierişului cerealelor de pe
suprafaţa de 50 ha. grîu, 10 ha. secară şi 83,5 ha. orz. Paralel cu secerişul
şl treierişul, muncitorii acestei gospodării au făcu .ături de vară pe 72 ha.
Brigada l-a în frunte
Griul de pe toate cele 63 hec­
tare însămânţate la întovărăşirea
agricolă din Sălciva raionul Ilia
s-a terminat de recoltat in ziua
de 16 iulie. De atunci s-a tre­
cut de zor la treierat. Primii ca­
re şi-au treierat tot griul pihă
in ziua de 23 iulie au fost in-
tovărăşiţii din brigada condusă
de Gh. Jeler. Ei au obfinut in
medie peste 1.500 kg. grîu la ha.
Incspînd din ziua de 24 iulie au
început treierişul şi ceilalţi în­
tovărăşi ţi.
Trebuie subliniat că la aceas­
tă întovărăşire toate lucrările
S ecerişu l s-a term in at dar...
Strădania întovărăşiţi lor şi a
celorlalţi ţărani muncitori din
comunele Băcăinţi şi comuna
Cioara s-a bucurat de roadele
succesului la seceriş. 'Aci s-a
sirins griul de pe suprafaţa de
peste 23 ha. şi respectiv de pe
592 ha. Intre treieriş şi seceriş
s-a creat însă un decalaj neper-
mis. Pină la data de 22 iulie nu
s-a treierat recolta decît de pe
10 ha. (şi aceasta în comuna
Cioara). Din ce cauză? Se mo­
tivează că „încă griul nu a stat
destul în clăi pentru a se coa­
ce mai bine şi din cauza aceasta
nici nu s-a. transportat la arii“.
Pe de altă parte se spune că
Ce sem ai aşteaptă?
Ne aflăm în plină campanie
de treieriş. Colectiviştii, întovă- erau 5 batoze neexpediate. De aci
răşiţii şi ţăranii muncitori indi­
viduali şi-au amenajat ariile şi
in /xirte au transportat şi cerea­
lele la arie. Cu ţoale acestea,
nu ne-atn mira dacă am afla că
în unele locuri ei aşteaptă să
înceapă treierişul. Am spus să
înceapă, deoarece la S.M.T. 0 -
La gospodăria agricolă colectivă „6 Martie1 din Turda ş. se 'poate vedea aproape zilnic
imaginea prinsă în obiectivul a paratului nostiU. Cei trei după cum 'se'vede se'înţeleg destul de
bine. Grijulii, fetiţele asigură hrana zilnică prietenului lor de joacă, viţeluşului de rasă Sie-
menthai.
(însăminiatul, întreţinerea cul­
turilor, recoltatul şi treieratul)
s-au făcut în comun iar recolta
se împarte întovărăşiţilor după
zilele-muncă efectuate şi după
suprafaţa înscrisă in întovără­
şire.
Merită a fi scoşi în evidenţă
pentru munca depusă intovară-
şiţii Nicolae Păşteanu, Ştefan
Ciutina, Gh. Duma, Virgil Blân­
dă şi mecanicul loan Mărgi-
neanu care, cu batoza S.M.T.
Orăştie, munceşte neobosit pen­
tru a termina cit mai degrabă
treieratul griului intovărăsiţilor.
batozele nu sint bune, că la arii
mai trebuie dusă apă, că... Dar
cite motive nu se găsesc. Din
toate acestea reiese un singur
fap t: la comitetele executive ale
sfaturilor populare din aceste
două comune nu a existat pre­
ocuparea permanentă pentru mo­
bilizarea ţăranilor muncitori să
transporte imediat griul la arie.
Aşa cum au dat dovadă al­
tădată de hărnicie şi organizare
a muncii în conducerea treburi­
lor comunelor, tovarăşii din Bă­
căinţi şi Cioara trebuie să. fie
şi de data aceasta la înălţimea
sarcinilor care stau în faţă.
răşlie, în ziua de 23 iulie, mai
se poate vedea limpede cită preo­
cupare există din partea condu­
cerii S.M.T.-ului din Orăştie de
a contribui la terminarea grab­
nică a treierişului t
Cum este şi firesc, se pune în­
trebarea : ce se mai aşteaptă
pentru a se trimite batozele unde
au fost repartizate?
Po p b p iiI n o s tro s p rijin ă lu p ta d re a p tă
a popoarelor libanez şi iordanian
Să înceteze agresiunea anglo-amaricană în Orientul arab
4 pagini 20 bani Intr-o adunare impresionantă, la I. M. Barza şi lucrătorii de nii imperialiste anglo-americane
lucrătorii Atelierelor Centrale la Trustul aurului şi uzina e- în Orientul arab.
Crişcior, Uzinei de preparare, lectrică Gurabarza, au protestat
laboratorului, aprovizionării de cu indignare împotriva agresiu­ In cadrul adunării a fost a-
doptată următoarea m oţiune:
„Noi, muncitorii, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii de parte. înlăturarea jugului colonial de către popoarele ţă­
la Atelierele Centrale Crişcior, Uzina de preparare, labo­ rilor arabe este un eveniment Istoric obiectiv care nu poate
rator, aprovizionare — I. M. Barza, Trustul aurului şi uzi­ li oprit de nici o forţă din afară.
na eleotrică Gurabarza, luînd cunoştinţă de actele mîrşa-
ve săvîrşite de imperialiştii americani şi englezi în ţă­ Alături de întreg poporul nostru muncitor, de întreaga
rile din Orientul arab, protestăm cu toată hotărîrea îm­ omenire iubitoare de pace, cerem ca guvernul S.U.A. să
potriva agresiunii făţişe a trupelor Statelor Unite ale A- pună capăt intervenţiei armate în treburile interne ale ţă­
mericii în Liban şi trupelor engleze în Iordania. rilor arabe şi să-şl retragă în cei mai scurt timp trupele
Întreaga omenire progresistă este convinsă că nu exislă din Liban, iar Anglia la rîndul el să-şl retragă trupele
armă şi putere pe lume care să poată opri popoarele în din Iordania.
mersul lor către libertate, o viaţă mai bună şî pace. Lup­ Trăiască popoarele arabe care luptă cu hotărîre pentru
ta popoarelor din ţările arabe este o cauză dreaptă şi tre­ apărarea independenţei şi suveranităţii for naţionale!
burile lor interne trebuie să şi le rezolve fiecare ţară în
Jos mîinile imperialiştilor de pe Orrientul arab /
0 nouă dovadă a agresivităţii imperialismului
Împotriva celor mai elementa­ M. CIOROBITCA ştiţi din patria noastră, salut cu
re reguli de conduiiă morală, îm­ preşedinte adjunct al Tribunalului regio­ adincă recunoştinţă mesajul tov.
potriva conştiinţei secolului al Hruşciov adresat preşedintelui
XX-lea, împotriva măreţelor cu­ nal Hunedoara — Deva. S.U.A., mesaj care constituie o
ceriri ale umanităţii, în pofida
înaltelor principii consfinţite in nouă şi luminoasă propunere
Carta O.N.U., imperialiştii an- cut timpurile cînd puteau su­ menită să înlăture primejdia u-
glo-americani au păşit brutal la
o nouă nelegiuire, de deda a- gruma în faşă lupta pentru li­ nui război.
ceasta împotriva drepturilor sfin­
te ale popoarelor din Liban şi bertate şi independenţă a po­ Sintem alături de popoarele
Iordania. poarelor înrobite. arabe şi le asigurăm de solida­
ritatea deplină cu eroica lor
Nu mai constituie un secret Acestor acţiuni agresive, a-
faptul că recenta agresiune cri­
minală are drept scop acapara­ cestor planuri de subjugare a luptă, pentru libertate şi inde­
rea bogăţiilor statelor arabe, în­
robirea şi transformarea lor în popoarelor şi de declanşare a pendenţă naţională.
baze anglo-americane.
unui nou război mondial li se Împreună cu toţi oamenii cin­
Aceste acţiuni constituie acte
disperate ale unor forţe in des­ opune voinţa dirză a tuturor po­ stiţi din lumea întreagă, îmi ex­
compunere. Insă nimic nu se
poate opune dorinţei de liberta­ poarelor care nu mai pot ingă- . prim revolta şi mînia faţă de
te a popoarelor asuprite. Să ia
aminte imperialiştii că au tre- dai să se atenteze la pacea lu­ tilhăreasca intervenţie armată a
mii. imperialiştilor americani şi en­
Anul acesta pe ogoarele gospodăriilor agricole de stat şi
gospodăriilor colective din regiunea noastră s-a lucrat cu mul­ In aceste momente grele pan-, glezi împotriva popoarelor arabe
te combine , la strîngerea recoltei.
tru pacea lumii, Uniunea Sovie­ şi susţin cu toată hotărîrea pro­
¦ IN CLIŞEU : Combina autopropulsată, pe tarlalele gospo­
dăriei de stat din Alba Iulia. tică şi ţările lagărului socialist punerea cu privire la convocarea
s-au dovedit a fi din nou reazi- unei Conferinţe la în a lt' nivel
mul de nădejde al păcii şi liber­ menită să curme imediat' con­
tăţii popoarelor. flictul militar din Orientul apro­
Alături de. toţi oamenii cin- piat şi mijlociu.
------------------- E===n---------------------
sKJceese m
Bunuri de larg consum
Metal peste plan Cine a mers vreodată în ex­ tovarăşe, una mai harnică de­ tăţi însemnate de robineţi
cursie, ştie. Treci pe lingă un cît cealaltă. După ce i se face cu ventil de oţel ce se importau,
Muncitorii Combinatului siderurgic tone oţel peste plan. Tot în această izvor ce curge molcom şi apa paharului „baia“ (cu o soluţie ventilatoare de mare debit, ro­
din Hunedoara, în aceste zile, dau perioadă, cuptoarele electrice de 5 cristalină te îmbie să te opreşti specială) se trece la ambalatul bineţi de înaltă presiune şi alte
bătălia pentru a da patriei mai mult tone au dat 108 tone, iar cele de 20 din drum, să-ţi scoţi paharul de produsului. Acum, în cinstea zi­ produse. In întrecerea desfăşu­
cocs, oţel şî laminate peste plan, în tone, au dat 658 tone oţel peste plan. apă din rucsac şi să bei. E un lei de 23 August, brigada îşi rată în cinstea zilei de 23 Au-*
cinstea Un 23 August. Laminatorii de asemenea au obţinut lucru neînsemnat la prima ve­ depăşeşte zilnic norma cu 17 la gust, planul de producţie al lu­
în acelaşi timp 1.124 tone laminate dere. Un pahar din aluminiu pe sută, iar fiecare in parte dintre nii trecute, pe întregul compar­
In timp de 21 de zile de la înce­ care-1 siringi şi-l bagi în cutia brigadiere între 15—25 la sută. timent de produse, a fost depă­
putul lunii iulie, cocsariî au dat 2.341 peste plan. lui. Te-ai gîndit, însă cit timp, Controloarea tehnică Maria Bur- şit cu 10 la sută. S-au eviden­
tone cocs metalurgic peste plan. La Colectivul de muncitori ai combina­ ciţi oameni lucrează şi cită mun­ dula e comunistă, Ea vrea cu o- ţiat muncitorii loan Şuteu, loan
oţelăriile combinatului (veche şi nouă) că se cere la executarea lui ? rice preţ ca angajamentele luate Bogdan, Gheorghe Vesa, Nico­
..ca urmare a întrecerii în cinstea săr- tului este hotărît ca pînă la 23 Au­ lae Ciurdărescu, Augustin Mure-
torii eliberării patriei, s-au obţinut de Iată cîteva relatări în aceas­ in cinstea marii sărbători să fie
la 1—21 iulie respectiv'" 1.500 şi 943 gust să-şi îndeplinească cu cinste an­ tă privinţă. Sintem la fabrica şan şi inginerul Vas'u Vasile ca­
îndeplinite. Se mai produc şi
gajamentele luate. chimică din Orăştie unde se lu­ re mai multe luni în şir au fost
alte:produse de larg consum.
Locuinţe mai rn u lfe şi mai ieffine crează şi aceste pahare. declaraţi fruntaşi ai secţiei.
...Un ritm obişnuit de muncă. Atelierele mecanice au reali­
C .E.
zat în trimestrul II canti­
Realizările constructorilor Acelaşi tablou : muncitori, strun­
guri, zgomot asurzitor, grafice,
hunedoreni lozinci mobilizatoare, etc.
La strungul său utemistul
Pe şantierul de construcţii interior, mecanic, blocul 78 cu Nemet Zoltan a aşezat o bucată
B 1 din Hunedoara, unde sint 7 zile mai repede. Blocurile 77, de aluminium care in curînd va
în lucru 11 blocuri, întrecerea 76 şi 75 sint gata pînă la aco­ trece de aici la presă, la finisat
in cinstea măreţului 23 August şi va căpăta forma paharului.
eiîn toi pe zi ce trece munci­ periş. Retezatul gulerului (întoarcerea
torii dau tot 'mai multe lucrări Munca raţională a construc­ marginii) o face tocmai Zoltan.
peste plan. La controlul tehnic sosesc cî­
torilor de pe şantierul B 1 a teva lăzi cu sute de pahare.
Echipele .conduse de Andrei dus la importante economii de Aici lucrează brigada de cali­
Weber, Manfreci Simşik şi Da- materiale: 362 m. c. nisip, ba­ tate a candidatei de partid Pau-
mian Dîrlea realizează zilnic last şi pietriş; 330.705 kg. ci­ lina Stîrc, o harnică şi pricepută
peste 20 m. c. de zidărie, depă- ment; 14.242 bucăţi cărămizi; muncitoare. Are în brigadă 6
şindu-şi astfel angajamentul. 5.095 kg. fier-beton; o cantitate
Blocul nr. 75 a fost dat în roşu de 14:421 kg. var bulgări ; 26
întnun timp record — numai în bucăţi cahle de teracotă şi 81
39 de zile. La acest bloc. a lu­ in. p. de parchet.
crat echipa cunoscutului zidar Ghirlande de trandafiri
Andrei Weber.
In acelaşi ritm se execută şi
tencuielile. Brigada lui Teodor vor împodobi o ca sa noua
Sava a terminat de tencuit în
Prin ferestrele larg deschise hărele — tradiţionalul obicei
pătrundea un parfum suav de al minerilor. Doar loan Vîtcă j
trandafiri, ce se contopea cu este miner şi la o ţuiculiţă nu
mirosul proaspăt al vopselelor p0g Sa-[ refuzi, VEDERE DIN ORAŞUL SOFIA, CAPITALA R. P. BULGARIA. LOCU­
şi zugrăvelilor, dină o mireas- In asemenea ocazii, mintea INŢE NOI IN COMPLEXUL VLADIMIR ZAlAtOV.
mă îmbătătoare. Cîteva raze de omului se înflăcărează şi din
soare cochetau jucăuşe in pă- sântei se aprind vîlvâtăi. Dis- Atelier fruntaş pe întreprindere
r'ul castaniu al unei fetiţe de cuţiile s-au aprins. Firi des-
vreo 11 ani. Mînuţele ei sub- chise şi sincere, Nelu-baci şi
ţiri învîrteau de zor o croşetă, soţia sa, Ana, au început să-mi Cînd a fost lansată chemarea ei au mai executat şi alte lu­
crări, în valoare totală de peste
care lăsa în urmă o splendidă povestească viaţa lor. > fa întrecere socialistă în cinstea 6.000 Iei. Tăietorii de la gatere
dantelă. Alături, pe scăunel, — Eh I cînd mă ginclesc zilei de 23 August, muncitorii de au raportat în cadrul consfătu­
sta întoarsă o carte ~ „Nada cum eram cînd m-am căsătorit, la atelierul de tîmplărie al în­ irii că cei 20 de m.c. de cheres­
florilor“ . ' Se vede că micuţa Un biet pantofar din Abrud, treprinderii de industrie locală tea, cît fusese angajamentul lor,
brodeză citise. Radioul ingîna care mânca din laboş de pă­ „l Mai“ din Deva s-au anga­ au fost fasonaţi în întregime iar
o melodie armonioasă. mânt şi cu linguri de lemn. A- jat ca în cadrul acestei întreceri tîmplarii de fa binale au spus că
angajamentul lor de a executa
Dar cine era fetiţa şi unde cum, după multe întîmplări şi să depăşească sarcinile de plan 50 de m.p. de binale este înde­
se afla ? greutăţi iată-mă-s în Vulcan, cu 10 la sută şi să reducă pre­ plinit.
Era Olguţa, fiica minerului m iner'si într-o casă nouă. ţul de cost al produselor cu t,5 Tot pînă la această dată, mun­
citorii de la atelierul tîmplărie
loan Vîtcă de la sectorul VIII Agera gospodină numai de­ la sută. In cadrul depăşirii pla­ al întreprinderii „l Mai“ au
al'm inei Vulcan. Se. afla în cît s-a sculat şi a început să nului ei au prevăzut fabricarea confecţionat şi 400 taburete. Da­
noua lor locuinţă. mă conducă prin casa lor. Am a 20 garnituri mobilă de bucă­ torită acestor rezultate, atelierul
de tîmplărie a fost declarat „a-
Am întrerupt liniştea Olgu- trecut în dormitor — mobilele | tărie tip „l Mai“ peste sarcinile telier fruntaş pe întreprindere“,
ţei, intrînd gălăgioşi împreună luceau în soare, iar cearşaful planificate. iar cîştigători ai întrecerii socia­
cu tatăl şi mămica ei. Abia am imaculat de la plapoma de mă­
intrat şi politicoasa gazdă în­ tase şi perdelele de dantelă îţi 4 Zilele trecute, muncitorii de liste pe atelier au fost declaraţi
cepu odihneau ochii. De aici, în bu- aici au analizat într-o consfătu­
cătăria ce strălucea de curăţe- f ire de producţie stadiul în care muncitorii loan Borchin, Nicolae
— Luaţi loc şi simţiii-vă la nie, apoi în cămară, unde totite se află angajamentul luat. Cu
noi ca acasă! 4 această ocazie s-a constatat că Boca, Eugen Bîrtoc, losit Jok,
După cîteva clipe dispăru în i Lucreţia Borchin şi alţîî<
dosul unei uşi şi tot aşa de re- 4
pede apăru. Ţinea în mină o
sticlă CU rachiu şi cîteva pă- 4
stăteau frumos orînduite şi eti- 4
cele 20 garnituri de mobilă pen­
C. SANDU 4 tru bucătărie au fost terminate
iar alte 20 de garnituri au in­
------------------------------ 4 trat în lucru. Pe lîngă aceasta
(Continuare In pag. 3-a) 4
FOTO: I. TEREK
i