Page 82 - 1958-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. t i 2 0

' ........ - I! ^ « ÍT<v f? V i!. «» V* * "> ¦ \* S :

lo cíita rea colectiviştilor mmt

La colectivă qu arrpgăsiţ de- M-şfţj cam încurcat puţin, Ce am aflat în timpul
cît fierarul, un băiat zdra- dar numai la vreo 30 de metri ppînzuiui Ş-a redeschis POEME
văn şi oacheş ce lovea cu sete mai încolo un băieţandru, care baia populară din Pui
de IANIS R1TSOS
într-ijn fj.er sppş chjcjr atunci de pregătea nişte legături, m-ş aj-y i -am uitat la ceas.. Mai era Prin grija deputaţilor sfatului lanis Ritsos — socotit cel mat
popular cotfiuwţl din Pui, in (p-
la ioc. L-an; salutat cu glas ta- jutat. r I puţin şi trebuia să am în-

re. Băiatul s-a uitat la mine cu Din trei paşi am fost lîngă el tîlnirea cu preşedintele. Intr-a-

privire mirată, după care a- cu o întrebare gata pregătită: devăr după pu|in timp îmi tăcu calitaie a fost redeschisă baia mare poet contemporan al Gre­

dăugă — Unde sint colectiviştii, bă- semn şi ne îndreptarăm spre un populară. Timp de zece ani a- ciei — laureat al premiului de
siat pe 1957 — scrie de pe
— Bun noroc. iete ? loc mai răcoros. Se schimbase ceastă baie a stat neutilizată. poziţiile proletariatului grec şl
omul şi acum era dispus să vor­ In urma reparaţiilor efectuate, ale maselor de luptători pentru
— D-apoj unde sînt gospoda- — Colectiviştii ? întrebă el bească chiar mai multişor. de ctlrind această baie a şi in­ democraţie şi pace. Ritsos nu
trat in folosinţă. trăieşte însă in viitor ca un vi­
rii ăştia ? — 1-aqi întrebat pu. z)mt)ind. Apăi oamenii ăştia ca- — Bun grîu aveţi — i-am zis sător utopic. Poezia sa pornitul *
eu. Pentru a se econonţişi lem­ din viaţa politică a prolelaria- ¦
— Unde să iie ? Lp secerat re-i vedeţi în lan, sînt toţi co­ nele necesare bţicălzirii, la ca­ tulul şi a poporului întreg so- |
— Calitativ da, dar cantita­ zan a fost adaptat wn injeotor licită întotdeauna prezentul cu
de grîu. lecţjyjşti. tiv... deşr sperăm că vom obţi­ cu motorină!, ceea ce contribuie luptele-i g re le : închisorile, lup­
ne 1.600 kg. la ha. Nu-î tot ce tele de stradă, mizerie coti­
— Aveţi grîu bun ? Presupunerile nu mă înşelase­ poate da pămîntul nostru. diană.

— Apoi zic c-o fi cel mai bun ră. Băiatul era vorbăreţ. Asemenea mari dimensiuni e-
tico-oolitice sînt servite de un
din raion. Eu merg des la oraş — Cum merge treaba ? — îl talent robust. Ritsos evocă pro­
fund, impresioimnt durerea po-
după materiale şi nram uitat întrebai eu. î porului, dar ii conferă culorile
| ionice ale poeziei revolufionare.
peste tqaţe ogparele, dar nţîţi — Păi, noi avem cinci echipe Avea dreptate. şi Ia reducerea timpului de în­ « Unele versuri sint direct ex-
*. primaie („Proletari vorbind" sau
dreţe de gdi) ca al nostru fiu la seceriş. Toate sînt îq între- Am aflat că cei 73 colectivişti călzire.
care-i numărasem p,e tarlaua de La repararea băii au contri­ t marele poem închinat lui Maia-
crea... cere. gk grîu înşeemnă 90 la şută din
totalul membrilor. Dacă am a- buit efectiv Nicolae Teleba, se­ | hovski) 1 cele mai multe însă
Vînjosul fierar nu mai conte- — Şi care-i cea fruntaşă ? “ dăuga pe cei de la fierărie şi pe cretarul sfatului popular, Vistian | sint închise in simboluri; une­
cei cinci ciobani de la oile colec­ Balcan, preşedintele sfatului, şi
nea să laud.e grîul colectivei. — Păi de unde pot să ştiu eu, tivei sau oamenii care îngrijesc deputatul Matei Mihăilă. La cu­ ori Ritsos caută exprimări in­
directe constrlns. fiind şi de cen­
L-am întrebat upde şp află tar- asta de-abia de seară vom şti, zura statului grec.

laua. cînc} vine badea Ursu brigadie-

Flăcăul făcu cîţiva paşi spre rui, care măsoară,

mine şi arătă gu plina dreaptă Tocmai cînd tină pregăteam cele 12 perechj de boi putem răţirea şi amenajarea băii au
spune că toţi colectiviştii sînt muncii voluntar Veronica . Me-
spre un deal în spatele căruia, 1 să-l mai întreb ceva, îl văd că prezenţi la lucru. daru şi Ilonca Palfl.

spunea el, se află tarlaua cu înşfacă legăturile în braţe şi

grîu a colectivei. pleacă cu ele spre o echipă. Pro- La cercuj de artă plastică din cadrul clubului minier Lupeni,
condus de tov. losif Teliman, active ază 24 mineri, funcţionari, precum şi
I-am mulţumit şi am plecat babil că ţinea cu tot dinadinsul Spre sfîrşitul zilei M. ATANASIE 45 capii.

grăbit în căutarea colectiviştilor; ea badea Ursu să-i găsească e- corespondent IN FOTO: Topograful Ion Tîr că lucrează la acuarela „Natură moar­
ta“ cu motive naţionale.
eram curios să văd cu ochii mei chipei lui bucata cea mai mare Mai era puţin şi noaptea tre­ Penfru ridicarea
buia să ţntrerupă pentru satului
ce•ef.a« c.•e a.•u¦¦zise:•m• cnd-e wlfa 'fie1rra•r. secerată. Iată că băiatul alerga odihnă bine meritată secerişul
iar să ia nişte legături puse la colectiviştilor. Dar cele două ri- ii^C JO W niJlL ILW1H1 A(UC>1L1§Y “ MARINARUL KAREL
La tarlaua colectivei umbră.

Tocmai cîqd mă aflam în yîr- Np trebuie să-mi SGape, îmi v e c h>Pa iui Păsculesc Vic­ Zi de zi satele regiunii noa­ de J. OR BAN
ful dealului şi începusem zisei. tor, formată din 15 oameni, şi stre îşi schimbă aspectul prin Traducere din limba cehă
de .fapt să cobor, îq faţă îmi a- — @are-i preşedintele colecti­ de Tr. lonescu Nişcov şl
păru o mare de clăi. Am încerv-e. i, măi băiatule ? cea a lui Grăciuqel Dumitru, construcţiile noi care se ridică: C i t i» e g r ă i t o a r e
cat să le număr, dar m-am în­ — D-apoi vedeţi şi 'dumnea­ Nicolae Mihăllescu
pqrcă nu vroiau să ţină seama şcoli, cămine culturale etc. Sînt In această perioadă, p-remer- pînă acum peste plgn cu 10 şi
de aceasta. tot mai multe şi satele în care gătoare sărbătorii zilei de 23 respectiv ou 5 la sută mai multe
August, preocuparea principală produse.
curcat de fiecare dată. îmi trecu voastră care e ăl mai rnare de La un timp, iată că apare bri­ pătrunde lumina electrică. Povestirea „Marinarul Karel"
Din dorinţa de a ridica şi a muncitorilor de lp fabrica de Tot in această perioadă au . zugrăveşte peripeţiile unui bă-
prin gîqd că- ăsta trebuie să pe tarla. gadierul Ursu Gheprghe care va marmeladă din Haţeg este de mai fost produs peste plan şi | iat de doisprezece ani care fuge
fie ogorul colectivei, dar, deşi După această indicaţie şugu- măsura partea fiecărei echipe. mai mult nivelul de trai al sa­ a furniza comerţului socialist cantităţi însemnate de siropuri i de acasă şi se angajează ma­
tului, cetăţenii din Vălişoara au
Oamenii începuseră să se în­ cît mai multe produse alimen­ din mure şi zmeură, dulceaţă rinar pe vasul ivervegian „Begir
m | apropiam» nu vedeam nici beaţă, băiatul plecă la treaba hotărît tntr-o adunare 'generală tare. de cireşe şi diferite compoturi. digo".

un om. 1 lui. trebe tare curioşţ. să electrifice satul. In acest Fiind antrenaţi în întrecerea Cel mai mare aport la obţinerea Astfel, Karel are prilejul să
acestui succes l-a adus schimbul cunoască viaţa, să cunoască
Gîţiva paşi şi sînţ în margi­ Nu-mi rămînea de făcut decît — Sine o fj asţăzi echipa frun- scop el au hotărît să folosească socialistă, ei au reuşit ca la condus de Irina Ril de la pre­ oamenii, unii — muncitori cin­
nea din stingă lanului. Curios, să-mi îndrept privirile îq toate data de 22 iulie să realizeze in pararea compoturilor. Rezultate stiţi, ca maşinistul Undsed, dul­
iau cîteva spice, le sţrîng îq părţile pentru a descoperi pe taşă ? sumele adunate prin autoimpu- întregime sarcinile planului lu­ tot aşa de bune au fost obţinu­ gherul vasului, sau marinarul
nar. De menţionat că unele sec­
Puţintică răbdare şi răspun- nere. ţii, cum sînt cele de preparat te şi de muncitoarele Victoria
compot de cireşe şi dulceaţă de Marcu, Maria Brezean, Irina
mină şi suflu apoi în palmă. cel mai mare. Nu mi-a fost de- sul va veni exact, In cinstea zilei de 23 August, vişine, lucrează încă de la 15
iulie îq contul lunii august, dînd Borci, Lucia Popa şi altele.
Ah-au apărut boabe rumene şi sigur deloc greu. (surp ep a- Da I Azi echipa fruntaşă este cetăţenii satului s-au angajat

sănătoase. veam nevoie de el, nu-mi rămţ- cea condusă de Păsculesc, care să sape 'gropile şi să ridice

îmi spusese fierarul cpva 1 nea decît s-o iau spre dînşpl. a secerat, legat şi clăit 1,30 ha. stîlpii. Lucrarea a început şi se | Aniidsen, alţii — ticăloşi, gata ţ

Dar nu eram încă sigur dacă Ii întind mîna; el îşi mută se- Grăciunel, cu echipa lui, pe lo- desfăşoară din plin. Mare pprte • oficină să rişte viaţa toparăşi- ;

acesta e lanul colectivei. Prin­ cera în mîna stîngă şi cu dreap- cul II cu 1,0b ha. din materialele necesare electri­ i lor lor pentru bani, a.şa f lini Tf

tre clăile de grîu am luat-o deci ta mă făcu să simt o forţă pu O zi de muncă se încheiase ficării au şi fost transportate în Î încearcă să facă risomenoşul că- »
în partea cealaltă a lanului. ţin obişnuită.
Gîmpul era liniştit şi împrejur pentru colectiviştii din Peşteni- sat. Un bilanţ rodnic ¦ pitan al lui „Bendigo'i. 1
nici un om. După ce preşedintele se uitase ţa ou un rezultat mulţumitor. | Marinarii însă declară gr.evă,
atent la ceasul ce-1 purta la Pilcuri, pilcuri de colectivişti se Prin muncă harnicilor gospo­ Zilele trecute, la întreprinde- crează cu Întreaga sa capacitate
Harnjci oameni, dar unde-or mîna stîngă sp u se: mai avem o îndreptau spre cojpctivă. Acolo dari din Vălişoara, piuă la rea „Bampotoc“ din oraşul De- în contul lunii august şi că nu- 4 dejuclnd planurile căpitanului. •
fi ?, mi-am zis. Şi hi) mai făcui jumătate de oră şi luăm pauza toamnă, întunericul va fi alun­ va a avut loc o consfătuire de mărul fruntaşilor în muncă a
cîţiva paşi, că deodată, zării de prînz. Nu era fără semnifica­ gat 'de lumina electrică. producţie în cadrul căreia s-a crescut considerabil ţaţă de lu- | Karel îşi dă pînă la urmă sea- J
ceva mai la vale cîţiva oamenţ ţie răspunsul. Am pişcat parcă
tare preocupaţi. înţeleşi să ne dăm întîlnire in îi aştepta cîte o ţuică bună de EUGENIA POPA I mea că 'locul lui esle. in patrie
timpul de odihnă. 'şi de aceea, la sfîrşitul călăto-
Vroiam să ştiu dacă asta-i prună, producţie proprie. corespondentă analizat aportul ce 11 aduc di- na precedenţă. In mod deosebit j riei se hotărăşte să se întoarcă ?

SANDU PLATON ferite secţii" la realizarea-sarci- au tost evidenţiaţi muncitorii de o
.
tarlaua colectivei. Dar ce, poţi nilor de '-plan. Gu această oca- la -secţia cioplitorie care în a-
f şi să-şi pună forţele in slujba 1
să afji ceva de la ei ? Dp-abia Cînd comisiile permanente nti-şi trăiesc viata zie s-a constatat că începînd de c’eastă perioadă au executat lu-
mi-au dat bineţe şi, ca şi cînd | ţării. ,
la 15 iulie, întreprinderea lu- cru- de cea mai bună calitate.

nici n-aş fi fost, îşi văzpră mai

departe de treabă. Un vechi proverb spune; „Ziua bu­ ¦văzuse în planul său de muncă să se In aceeaşi situaţie se află şi comi­

IN BRIGADA nă se cunoaşte de dimineaţă“. Acest întrunească în zilele de 5 aprilie şi 28 siile permanente finanţe, comerţ şl Despre importanţa climatului
lucru părea să caracterizeze şi activi­ tnai în cadrul unor şedinţe unde să cooperaţie (preşedinte Maria Tamaş)
tatea comisiilor permanente de pe lîp- analizeze diferite probleme ale muncii şi gospodărie comunală (preşedinte

nu mai sînt nemotivate gă Şfqtul popular al opaşulpi Haţeg. sale, nu a făcut acest lucru. De fapi Ghece Bella). Atît planurile lor de ÎN M E D I C I N Ă
Primplp acţippi întreprinse de acestea cîqd nu faci nimip nn qi nici ce anş- muncă, cît şi planurile de şedinţe ale

Pînă nu de mult, la noi în brigadă cu ocazia înfiinţării lor lăsau să şe liza. comisiilor au rămas doar simple hîrtii. Glima are o importanţă deo- aer, creşte pofta de mîncare, stări de surmenaj, diferite afec­

indisciplina ne împiedica mereu mun­ întrevadă că ele vor desfăşura o acti- Cîţ feşpre activitatea celorlalte co­ Desigur că în faţa comisiilor perma­ şebită în medicină datorită fap- etc. ţiuni ale inimii, etc.

ca. Absenţele ?)eniqtivate sp cam ţi­ vjţaţe bogată, că şe vor rjdica la ni­ misii, lucrurile stau ctt sg poaţe de nente stau multe sarcini, însă ele nu tuîui că unele ’dintre climate au Sistemul nervos central esle Clima de mare. Este o climă
neau lanţ. Cînd am luat conducerea velul sarcinilor ce le revin, g e r u ­ prost, in afară de constituirea şi alcă­ pot fi rezolvate atît timp cfţ acestea o acţiune binefăcătoare asupra calmat, iar metabolismul exage- dulce, cu mulţi curenţi, umidi­
brigăzii — la data de 3 mai — apr) rile pu s-au petrecut însă aşa. tuirea unui plan de muncă, mai mult stau pasive. Vina pentru slaba activi­ organismului, stimulînd functiu rat din boala lui Bazedow este tate mare dar constantă, aerul
căutat • să lichidez cu aceşţe năravuri sau mai puţin concret, aceste comisU tate a comisiilor permanente o poartă nile sale fundamentale, fiind ast refăcut la normal. Aerul de este încărcat în spruri, iar ra­
urîte. In ’ această privinţă, atn avut La îpeeput fiecare cornişţe, consti­ nu au făgut nj(T|ic. Aşa de pilfă, co­ şi comitetul executiv al Sfatului popu­ fel factori de întărire a sănătăţii munte este curat, lipsit de praf, diaţiile solare sînt intense, bo­
de furcă cel mai ţriqţţ cu tînqml Vi- tuită djp depuţaji, şi-a fnrptat un ac­ misia permanenţă de fpvăţămînt, cul­ lar orăşenesc Haţeg. In cadrul sesiu­ Bazat pe acest fapt, unele cli de fum şi microbi, în schimb ra­ gate în ultraviolete.
şoiu Marin, socotit în brigadă ca tiv lărgit f i 1) 5—fţ ţpvarăşi. Tot a- tură, sănătate şi prevederi sociale, ai nilor, acesta nu a chemat comisiile să mate, ca cel de munte, clima de zele ultraviolete sînt bogate şi
„asul“ nemotivatelor.. <3u el s-au ne­ tunci s-au stabilit şi problenigţe prin­ cărei preşedinte este deputata Rozica prezfnţe rap°arie, nu a tras la răspun­ pădure sau de mare, se numesc influenţează favorabil metabolis­ Gurenţii încărcaţi cu săruri
căjit şi afţi brigadiefi Pqre a mai cipale care să Ie stea ţn centrul aten­ Bîrlea, şi-a prevăzut în plănui pe în­ dere pe membrii acestora pentru lipsa „climate terapeutice“ adică cli mul calciului şi fosforului- în or­ au un efect excitant asupra or­
lucrat (Petric Ştefap şi Tqiyţa ioan). ţiei fn euţrşul anului. Pjţ)ă aici totul treg anul 19,58 doar trei probleme şf for de qptfviţate. Dacă ar fi făcut a- mate de tratament. ganism. ganismului ca şi razele solare
bun. Numai' că elanul prfcţielor zile a aceştea desţul de vagi. cest lucru situaţia era aguin cu iotul de a ltfel; se intensifică arderile
Pentru a-1 ajuta h jt pe el, cît şi fosţ abandonat Iţrearatur. Cpipţsiile alta. Credem că este în interesul co- Climatul de munte. Se carăc Avîpd în vedere acestp cali­ şf schimburile gazoase din orga­
pe ceilalţi din brigadă, czjpe ţpqi fă­ permanente de pe lingă sfatul popular Or, cliiqr şi fqţă de aceşţe probleme, ţnitetului executiv ca în viitoarele se­ terizează printr-o presiune at tăţi ale olimpiului..de munte, el nism, urmate de creşterea pofte;
ceau nprnoţivate, am stqt tjp vorbi) în ffqţeg s-au oprit aţei. Riapurile fe dacă membrii comisiei ar fi avţit o siuni să analizeze felul cum comisiile mosferică scăzută şi oxigenul este indicat ţn. aqşrhii de. orice de mîncare. Organismul cişti'gă
mod amănunţit cu ei, arătîndu-le c^ puipeă ai* rămas simple hîrtii la dosar- preocupare cît de cît, ar fi adus un permanente au dus la îndgpljnire sar­ din aer este în cantitate mai fel, ,boala lui Bazedow,. stări astfel în greutate şi rezistenţă,
ceea ce fac nu-i bine, că e spre răi).] sprijin serios în munca sfatului popu­ cinile cqre le revin, cît ş| modul în mică. Datorită acestor fapte, res neurastenice, T. B. C. pulmonar, creşte amplitudinea şţ voi uimi'
lor şi a] fqppii.ilor lor. M-am ocupat Q şjngură comisie, cea agricolă (jţff- lar. Nefăcîiul nimic, desigur că mem­ care au înţeles membru acestora, de­ etc.. In schimb este contraindicat reşpjr.aţipi, i^r cantitatea globule­
mai ales de Vişoju. Acestuia i-api q- şefipţg Mprcu Văsjţi), se părea că brii comisiei au renunţat şq şe mal putaţii, să facă cinste încrederii acor­ piraţii le sînt mai ample şi mai în hipertensiunea arterială, ar- lor roşii din sînge creşte. Prin
ratat că ceilalţi ţnjneri fin brigqcjă tpţuşi va munci cu eţqn. In ziua fe întrunească chiar şi în şedinţele de dată de masele de alegălopi de a fi ferioscleroză. pierderea unei cantităţi mări de
ca Pop, Gosma, Ardelean muncesc 17 martie fn cadrul ungi şpfinte, mem­ 23 aprilje şi 24 trţai, aşa cum stabili­ gospodafi ai treburilor obşteşti. ¦profunde, creşte numărul globple- apă, prin transpiraţie, organis­
cu sîrguinţă pentru rşqjjzqrsa planu­ brii comisiei au luat hoţărîrea să spri­ seră în plapul lor. Ci)iar cfacă nu • a- •Climatul de pădure. Este un mul se dezintoxică.
lui şi că îndeplinirea liţt le aduc un jine comitetul executiv în acţiunea de veau de discutat despre realizările lor, Cu ajutorul comisiilor permanente se lor roşii dţq singe, se produce o
cîştig mai bun. Şi pe V|şpiq şi pe cuntiré a Raşunifpr, prin mobilizarea era bine totuşi dacă fn aceste şedinţe pot îrţfăptuţ în oraşul Haţeg multe lu­ Această climă este indicată în
ceilalţi f-am făcut să înţeleagă că cetăţenilor. Lucru pe care l-au şi se impuţsioţţa munca şi qr fi făcut o cruri bune şi fruţnoase, lucruri care schimbare a organelor producă­ stări limfatice, t.b.c. ganglionai.
rea!ţ?ăţ. Pe aici încoţo însă, comisia
toare -de sîngp iTţai ales la copii,

metaholismul şi arderile din or­

continuînd să absenteze Tiprnotivat îşi permanentă agricolă şi-a fpeetat acti­ analiză critică şi autocritică a stării vor face cinste nu numai deputaţilor ganism cresc datorită temperatu­ plimat calm cu aer curat, lipsit t.b.c. osteoarticular, rahitism,
rii scăzute şi curenţilor reci de de curenţi, cu umiditate unifor­ anemii, după stări de convales­
pierd încrederea ortacilor, a condpce- vitatea- Deşi această comisie îşi pre- de fapt. ci şi tuturor cetăţenilor de aici.

rii sectorului, o*'să fjp daţi peste toţ ooooooooooooooo< X > o< x> oooc> oooO O O O O O O O O O O O O O O O X>CKXX>0<XX>00<>00000000000000000000000000000<>000<X' mă, cu un conţinut mai mare de cenţă, etc. Este contraindicat în
ca exemplu pşjţţ şi pe lîngă ţpate aces­ bioxid de carbon, ozon şi ule­ bolile febrile ; neurastenii şi psi­

tea o să sufere pentru că vor fi ne­ cu oo iuri eterice, prima mai ales noap­ hastenii, in boala lui Bazedow,
voiţi să piarfă 9 sumă de bani din tea şi dimineaţa, iar ozonul mai debilitate generală accentuată,
cauza nemotivatelor (lucru ce li ş-a ©®© t.b.c. pulmonar avansat, etc.
ales ziua.

şi întîmplat pînă atunci). După multă Mai in toate autobusele care tor a aprins o ţigară. Pe ne- l-am văzut cîteva minute scară", la vreo cel mult S0 me- g Glima de pădure este indica­ Din cele arătate mai sus ve­
asemenea dăscăleală Vişoiu ca şi cei­ tă cînd vrem să scoatem pe ci­ dem cum climatul, prin totali­
servesc pentru transportul că- aşteptate, maşina s-a cutremu- mai tirziu pe toţi aceştia care trv de staţie. Lucrul acesta s-a 6 tatea factorilor săi fizici (cos­
lalţi au îţicpppt să vjnă TPglţlpf la neva de sub influenţa factorilor mici, atmosferici, telupici) şi
lucru. Pînă în prezent ei nu sg) mai p lâtorilor, in faţă, ling# şofer, rat de vocea bătăioasă a ca- încălcaseră flagrant o dispozi- intimplat simbătă 19 iulie cu p excitanţi, a stfel: în convalescen­ factorii biologici tipici pentru o
făcut nici o nemotivată, iar brigada L în văzul tuturor — şi pentru sierului: „Stinge ţigara, tova- ţie legală „bine făcuţi“ in bu­ autobusul care a plecat din Si- L ţă, după boli infecto-contşgioa- anumită regiune, acţionează în
înregistrează succese din ce în ce mai ansamblu asupra organismului
însemnate fn sporirea producţiei de g a fi respectată — se află o in­ rase f Acum te arunc din tna- feţiil din gara Subcetate. meria la ora 18,15. După ce g se, diferite inflamaţii ale căilor
cărbune. In luna aceasta de exemplu, respiratorii superioare (bronşi­ infiuenţîndu-1 în bine în anumite
noi am reuşit să extragem o conţitqte scripţie pe care se popic c iti: şină;¦ n-auzi!?". Deşi tonul nu Am înţeles atunci de ce a a făcut oprirea reglementară g te), t.b.c. exudativ (pleurezie), boli.
'de 138 torte de cărbune în afara pla­ în diferite tulburări nervoase,
„ Fumatul oprit" sau chiar „Fu­ mi-a plăcut< eram totuşi mul­ tăcut casierul. in prima staţie din oraşul De- p
nului.
Apropierea Zilei minerului — sărbă­ ndatul strict oprit“ . Pînă aici ţumit că se ţine atît de mult Fiindcă tot sintern la capito­ va, iată că după 2-5—30 me- L Participaţi la concursul popular de jocuri
nimic nu e anormal şi e firesc la o dispoziţie. Mulţumirea lul trans/sorturi, să m.ai. dăm tri autobusul opreşte din nou. O distractive organizat da revista
toarea noastră — face ca munca îp ca acei care călătoresc cu au­ mea avea să fie însă de scurtă un exemplu. Autobusul care Ce s-a întîmplat ? — se intre- 3
abatajul îri care lucrează brigada să tobusele — upeori pe distanţe durată. După ce călătorul şi-a bau călătorii. „Cineva“ , o „per- 9
se desfăşoare cu tot mai muţtă însu­
fleţire. De la vagonetari şi pînă lq mari — să ai.kă asigurate con­ stins ţigara, alte patru s-au a- deserveşte traseul Simeria— soană" a cohorît în faţa casei.
briga'fieq toţi ne întrecem penţ)u 3 diţii optime de trans/iort. 'prins în loc. Deşi. maşina era Deva, ca şi toate autobusele Se putea să meargă „dum­
obţine vicţqrii cît niai îqşpmnate ţp
activitatea np^slră. De qlţfeţ ţrţ ciP' Un ţucru curţos ani văzut imbîcsită de fum, iar unii că- dealtfel, are staţii fixe în care nealui“ 30 de metri pe jos ?

steaj qcestej sărbători, brigad^ şi'a ţhaţ insă in raionul Haţeg. Mai lători îşi exprimau evident ne- opreşte pentru urcarea şi co- Şoferul ne-a dovedit că tiu. V eac nou
precis, în autobusul cpre de- mulţurnirea, casierul nostru, a- bortrea călătorilor. Cine călă- Dar, pentru transportul „la
un ăngajqmşnt capi în frăzp eţ: să ex­ serveşte linia Subcetate—Ha­ celaşi care cu glasul său fă- toreşte cu autobusul trebuie de scară" sînt taxiuri. E cam greu g CROAZIERA PRIETENIEI |
tragă 8QQ de ţqne de carbuiîe Reşţe
plan. p.qr, yppi fcpnpe tpql? efortu­ ţeg şi retur. Simbăta 19 iulie cuse cu cîteva minute in urmă asemenea să coboare sau să pentru un autobus să devină g Participanţilor la concurs li se oferă 100 PREMII \
rile cq |c e ş ţ qngqţaniept şq fig îpdaie- mă aflam şi eu în autobusul să tremure geamurile maşinii, urce numai în staţii.. E mare taxi. Pentru acei şoferi de au- p
plipit şi depăşit. constînd din cîte o călătorie cu vaporul PE MAREJ{ \
Care pleca la ora l(x din Ha­ de data aceasta nu v ed ei şi nu lucru să fi atît de norocos ca tobuse care mai practică ase- X
PERCEA IOAN
brigadier mina Petrilă ţeg spre Sphcetate. Am luat simţea nimic. Tăcea. însuşi să urci si să cobori „la scară", menea sisteme e chiar contra- g N E A G R Ă (CR1MEEA Şl CAUCAZj

ioc pe o bancă şi aşteptam ple­ dumnealui, alături de amicii adică să ai staţia în faţa ca­ indicat. Uneori 'poate avea ur- g Buletinele de participare la concurs se găsesc de vînzare Ia: 1
carea cursei. săi, care au fumat pe tot tra­ sei. Am văzut totuşi „o per­
seul, aproape de Subcetate şi-a soană“ care, deşi n-nvea sta­ mări mai gravş decît o notă o
Pin necnno.aşterea rfgulii aprins tacticos ţigara. fia în faţa casei, a cobor.it „la S Consiliul Reg. A.R.L’.U.S., chioşcuri, tutungerii, cczz - cinema- !
sau din alte motive, un călă­ critică in ziar.
Jtografelor -şi la comisiile A.R. L.U.S. din instituţii şi intre- ;
I. GĂLATORU $

OOOOGOOOOOOOOOOOOOOOQQOOOCQOOOOOPOOOOOOOOOOOC'-OOOOOOOOOOOOOOOOOOO ^ © o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o prinderi. , *’