Page 83 - 1958-07

Nr. 1120
în atenţia
GEGAGIU (de la subredacţia
noastră voluntară). Comitetul
comunal U.T.M. Geoagiu, lup-
tînd pentru traducerea în viaţă a
sarcinilor reieşite din hotârîrile
partidului şi ale Uniunii Tine­
retului Muncitor, dă o atenţie
deosebită atragerii unui număr
cit mai mare de tineri în rai­
durile utemiştilor.
In acest scop qu fqşt reparti­
zate sarcini concrete pe fiecare
membru al comitetului pentru a
ajuta şi îndruma în această di­
recţie munca birourilor organi­
zaţiilor de bază U.T.M. din co­
mună.. Ca urmare a muncii des­
făşurate ş-au obţinut rezultate
bane.
De pildă, tov. Elena Mihuţ,
membră a comitetului şi secre­
tara organizaţiei de bază U.T.AL
din satul Gelmar, desfăşurînd
o muncă perseverentă, a reuşit
să atragă în rîfidurile qţemişti-
lor toţi tinerii din sat care şu
împlinit vîrşta de 14 ani. Tre­
buie remarcat faptul că dLŞÎ
munca de atragere a tinerelor
POŞTA REDACŢIEI
P e u rm e le s c riso rilo r'n e p u b lic a te
BLADA ION — Alba lulia — Inter­
venind pe lingă Întreprinderea de in­
dustrie locală „Horea", aceasta, cu a-
dresa nr. 3514, ne informează că ino­
vaţia (,Maşina de izolat sîrmă“ a fost
premiată. Inovatorii au primit o recom­
pensă de 700 lei, în cursul aceste luni. locomotivelor electrice de patru tone
DRAGAN GELtJ — Petroşani —
Faptul că nu sînteţi mulţumiţi de în­
treţinerea şi repararea locomotivelor de respectînd numărul de vagoane stabili-
mină ne-a determinat să intervenim pe
Ghirlande de trandafiri
v o t împodobi o casa nouă
(Urmare din pag. l-a).
chetate. Cu mindrie, familia
Vitcă m-a dus să văd. sufrage­
ria, baia, pivniţa. .Ani ajuns
din nou in camera fetiţei cu
mobilele şi covoarele cele mai
frumoase.
— Aveţi o locuinţă minu­
nată.
Cu lacrimi în ochi, de bucu­
rie, Ana Vitcă îmi răspunsa:
— Drept să vă spun, eu
n-am visat niciodată să stau
intr-o astfel de casă. In Valea
Jiului am venit în 1951, doar
cu două valize. Şi uitaţimă ce
a ieşti din e l e !
— Singur n-aş fi construit
aşa o casă — complectă Nelu-
baci. E drept, ciştigul meu e
mare, uneori se ridică la peste
2.500 lei, dar mai sînt şi greu­
tăţi, familia...
— Atunci-cum aţi reuşit ?
Simplu de tot, cu ajutor
Activitatea educativă
în comerţul de stat
Hotărîrile plenarei G. G. al
P.M.R. din 9-13 iunie a.o. cu
privire la întărirea rîndurilor
partidului, la aplicarea în viaţă
a normelor leniniste ale vieţii
internp de partid, precum şi cea
cu privire !a apărarea bunului
obştesc sînt un bogat izvor de
învăţăminte pentru toate orga­
nele, organizaţiile de partid şi
penţru fiecare comunist în par­
te. Ele constituie în acelaşi timp
un prilej de analiză temeinică a
activităţii lor, în direcţia educă­
ri} oqmepilor muncii în rîndul
cărora îşi desfăşoară activitatea.
Tocmai acest lucru îl fac a-
eum şi organizaţiile cje bază a|e
partidului din unităţile comerţu­
lui sociahst din oraşul Deva.
Trebuie spus însă de Ia înce­
put că rezultatele activităţii de
educare a lucrătorilor din co­
merţul socialist desfăşurată de
organizaţiile de lpază nu sînt la
înălţimea cerinţelor şi mai ales
la înălţimea posibilităţilor exis­
tente.'
Majoriţatea organizaţiilor de
bşză au avut şi au în centrul
preocupărilor lor problema înde­
plinirii sarcinilor de plan, redu­
cerea cheltuielilor de circulaţie a
fete este mai greoaie, totuşi to­
varăşa Mihuţ a reuşiţ să atra­
gă în U.T.M. toate fetele din sat
care au împlinit vîrsta de 14
ani.
In această muncă ea a fost a-
juţată foarte mult de tîpăra Cor­
nelia Bozeşan, care a reuşit să
atragă în U.T.M. pe tinerele Ma-
ria Cirncan, Elena Pîrva şi Au­
relia Bozeşan.
Şi membrii comitetului din sa­
tul Geoagiu au reuşit să obţi­
nă succese în ce priveşte lărgi­
rea rîndurilor organizaţiei, reu­
şind să atragă în U.T.M. un nuj
măr de 5 tineri lunar. De ase­
menea şi aci s-a dat atenţie ti­
nerelor fete. Multe dintre ele, ca
Hiena Dincan şi Maria Ruca au
solicitat singure să fie primite în
U.T.M.
Cu ţoaţe rezultatele bupe ob­
ţinute, şîpt ţnşă şi lipsuri. Unii
membri ai comitetului, ca Ro-
mulus Tulea, Petru Olălău, Lui-
za Giugiu, Victoria Cosma şi
alţii, care ţiu privesc cu simţ de
lingă conducerea exploatării pentru a
vedea care este situaţia. In urma cer­
cetărilor făcute, precum şi din scrisoa­
rea de răspuns a exploatării, precizăm
că tovarăşul Ernest Skovran este me­
canicul sectorului 7 ţranşpqrt s.i răs­
punde de întreţinerea şi funcţionprea
cu acumulatori. In buna desfăşurare
a procesului de producţie tov. Skovran
întîmpină greutăţi din partea unor mi­
neri care suprasolicită locomotivele, ne- nar şi Bogdan vor fi ‘traşi la răs­
--Nf-'v'r
de stai. Am primit 30.000 lei
şi în noiembrie 1956 „am in­
trat in horă" şi de atunci toi
joc . Eram nerăbdător, voiam
să fie gata cit mai rep ed e; in
decembrie 1957 m-am mutat în
ea — deşi nu era complect ter­
minată.
Aici, interveni din nou soţia
şi-mi împărtăşi planurile de
viitor : sobe de teracotă, lămpi
frumoase, tapeturi, încă un co­
vor, faianţă in baie şi la bucă­
tărie etc.
Pe cînd vizitam locuinţa,
mi-am aruncat ochii prin vitri­
ne şi pe mese. Pe măsuţa de
la toaletă, stăteau sub un cris­
tal „Medalia Muncii“ , „Carne­
tul de miner fruntaş“ şi meda­
lia „Eliberarea de sub jugul
fascist“ .
Intr-o mică vitrinuţă stăteau
frumos aranjate nişte cărţi.
M-am apropiat şi am c itit:
„In afutorul celor care urmea­
mărfurilor etc. Unele din ele,
cum sînt cele de' la Q.G.L. Ali:
mentara şi O.C.L. Industrial au
analizat în mai multe rînduri fe­
lul in care colectivele unităţilor
luptă pentru îndeplinirea sarci­
nilor de plan, pentru reducerea
cheltuielilor de circulaţie, elabo-
rînd măsuri care au dus la îm­
bunătăţirea muncii. De aseme-
npa, aceste organizaţii dc partid
s-au străduit şi au reuşit în bu­
nă măsură să asigure o condu­
cere competentă a organizaţi­
ilor de masă. Ga urmare, acestea
şi-au îmbunătăţit activitatea, or­
ganizaţia de bază U.T.M de la
O.C.L. ajimentara, de pildă, a
creat în magazinul nr. 2 o bri­
gadă de tineret de bună deser­
vire. In cadrul brigăzii se desfă­
şoară o intensă muncă de edu­
care a membrilor săi. Nu în­
tâmplător conducerea O.C.L. Ali­
mentara nu mai primeşte sezi-
sări critice pe problema deser­
virii în magazinul nr. 2.
De asemenea, comitetele de
secţie sindicală şi-au îrqbunăţăţit
activitatea. Ele ţin cu mai multă
regularitate consfătuirile de pro­
ducţie, organizează mai bine în­
trecerea între magazine şi ţin
mai bine evidenta rezultatelor in
iei I I I .
răspundere îndeplinirea sarcini­
lor ce le-au fost încredinţate,
manifestă nepăsare faţă de în­
deplinirea lor. Dacă şi aceştia
îşi aduceau contribuţia lor ală­
turi de ceilalţi membri ai comi­
tetului, fără îndoială că în mun­
ca de educare şi atragere a ti­
nerilor în U.Ţ.M. se puteau ob­
ţine rezultate şi mai bune.
Comitetul comunal U. T. M.
trebuie să : ia atitţidipe faţă de
asemenea manifestări din partea
unoţ membri, să le pqmbaţă şi
să tragă la răspundere pe acei
care niţ înţeleg să-şi îndeplinea­
scă sarcinile încredinţate încâl­
cind astfel disciplina de organi­
zaţie. Numai luînd astfel de mă­
suri va putea să pună capăt ma­
nifestărilor ţje indisciplină şi li­
beralism, făcîncţ prin aceasta ca
toţi uteniişţij să îpţp|eagă că
nu esţe de ajuns să se cjqclare
de acord cu hotărîrile adopţpţe
ci să treacă la traducerea lor
în yiaţă.
MARIA P1LŢ celorlalţi. In felul acesta, brigada se
te după puterea locomotivelor. La a-
ceasta s-a mai adăugat trecerea tran­
sportului principal de la orizontul 10
la orizontul 12 , djn care cauză s-au
manifestat unele lipsuri care se vor re­
media pe parcurs. In ce priveşte pe
revizorii de locomotive electrice de 6
tone cu troleu — tov. Bogdan şi Mol-
nar — aparţin serviciului electromeca­
nic. şi nu sînt subordonaţi tov.
Skovran. Rgntru lipsurile lor, tov. Mol-
pundere de conducerea întreprinderii.
ză cursurile serale de partid", _
„Romînia în drum spre s o d a -}
lism“ , „Curs scurt de Istorie a )
P.C.U.S.". Imediat mi-a expli- l
cat Ana Vitcă. S avioane militare americane care
— Sînt cărţile mele, am u r )
mat cursurile de partid. ) ferind avarii grave. La 19 iu­
Pentru munca lui, comunis-)
tul loan Vitcă a fost răsplătit.)
Şi-a construit o casă nouă, cu >
ajutorul de stat. > In acelaşi timp — relatează
Cînd am ieşit din casă, ne-au
intimpinat in balcon muşcatele
încărcate de flori, iar mai jos,
o - grădiniţă ce dovedea mina)
unui iscusit grădinar. Şi aici)
o mică explicaţie : ^
— Vreau să pun peste totf
trandafiri suitori. Toată casa
să se îmbrace cu flori. Atunci
să veniţi la noi /
Cu greu m-am desprins de
această familie fericită. M-am
uitat înapoi, pînă n-am. mai vă­
zut căsuţa zugrăvită in gri cu,
gapdul neterminat. [
întrecere. S-au obţinut şi alte
asemenea rezultate.
Păcaţul mare, însă este acela
că organizaţiile de bază din uni­
tăţile comerciale ale oraşului
Deva nu au avut pînă acum a-
tenţia concentrată asupra proble­
mei educării lucrătorilor. N-au
desfăşurat o activitate sistemati­
că şi răbdătoare în această di­
recţie.
Chestiunea educării lucrători­
lor din comerţ în spiritul atitu­
dinii noi faţă de muncă, faţă de
avutul obştesc, al deservirii ci­
vilizate a oamenilor muncii este
o problemă mereu actuală, care
cere multă perseverenţă din par­
tea organizaţiilor de bază. Rău
este însă că nu toate organiza­
ţiile de partid din sectorul co­
merţului au mereu trează acea­
stă realitate şi muncesc în con­
secinţa.
Este semnificativă îţi această
direcţie orientarea organizaţiei de
bază de la O. G. L. Industrial.
Analiza sumară a planuriţor de
muncă pe ultimele luni scoate
la iveală faptul că organizaţia
de bază n-a avut prevăzut şi
deci n-a organizat nici o acţi­
une cu caracter educativ în rîn­
dul lucrătorilor din unităţile
DRUMUL SOCIALISMULUI Pap. 3
fim.B3CE&?8n-7.305»
jYíineri! din Jie( TIELIECT^MHE !E^inEKWIE
De la Loiiea peste deal, la poalele lunii şi apoi Ui cîleva zile să dea a- Deplină înfelegere
unei înălţimi, se văd din depărtare o salt pentru a recupera pierderile. Ei
îngrămădeală de clădiri, utilaje, se lucrează în acelaşi ritm ¦de la începu­ în vorbirile s o M - s ir n e
aude zgomot de maşini, se înalţă praf tul şi pîiiă la sflrşitul lunii.. Şi aşa
de cărbune. Oamenii de prin partea se trezesc că încheie fiecare - lună cu — CuvînJările rosfife de cancelarul Raab
locului dau lămuriri vizitatorilor care depăşiri însemnate. In cele 15 zile ale şî N. S. Hruşciov la prînzul de la ambasada austriacă
coboară din trenuţ şi vor să vadă îm­ acestei luni exirâseseră 123 tone de
prejurimile: „acolo, peste deal, scot cărbune în afara .planului: Şlnt rămaşi MOSCOVA 24 (Agerpres). — îndeosebi în domeniul economiei
cărbune minerii din lieţ". ceva în urmă faţă de ' alte brigăzi. TASS anunţă: In cuvîntarpa ros­ şi culturii.
Dar ei ştiu că depăşirile lor vor fi cu tită la prînzul de la ambasada
Ca la price, mină, afară la birouri austriacă, Julius Raab, cancela­ A luat apoi cuvîntul N. S.
nu se află decît acei care ţin eviden- mult .mai mari, c ţ se 'vpr ¦şiţua 'tot rul iederal al Austriei, a decla­ Hruşciov. Experienţa ultimilor
fele întrecerii dintre cele două sec- printre *primii în întreceri. Se cuvine ani, a spus N. S. Hruşciov, ara­
toate care se află aici. Şefii de sec­ a şe evidenţia faptul cp şi ei au con­ rat că datorită Tratatului de tă că întîlnirile oamenilor de
toare nu sînt găsiţi în birouri.. Ei îşi tribuit ca în această perioadă sectorul stat semnat acum trei ani, la în­ stat ai Uniunii Sovietice şi Aus­
petrec majoritatea timpului prin aba­ V să îndeplinească planul îri propor­ cheierea căruia Uniunea Sovie­ triei au fost întotdeauna în fo­
taje, îndrumînd în permanenţă mupca ţie de 112,5 la sută. tică a participat atît de activ, losul popoarelor celor două ţâri.
minerilor, ajutîndu-i atunci cînd în­ Austria a păşit fără îndoială Sîntem convinşi că actuala vi­
tîmpină anumite greutăţi. Dintre cei Sectorul IV, 'care în luna trecută pe o cale nouă.
rămaşi la suprafaţă majoritatea sînt a avut depăşire de 10 procente, acum zită la Moscova a delegaţiei
în s'tare să dea lămuriri detailate des­ se află ceva mai în urmă. S-au produs El a arătat că la convorbirile guvernamentale a Austriei va
pre brigăzile aflate în subteran. unele defecţiuni, care dţipă cum spu­ care s-au dus în zilele de 22 şi contribui la dezvoltarea şi întă­
neau oamenii, au fost înlăturate şi a- 23 iulie s-a manifestat deplină rirea continuă a relaţiilor de
întrecerea dintre sectorul IV şi sec­ cum se lucrează în plin. Nţarian 'A- înţelegere în toate problemele prietenie care s-au stabilit între
torul V şi dintre brigăzile fiecărui sec­ drian, şef de brigadă la sectorul IV, a principale. Ga şi toate popoare­ ţările noastre.
tor se soldează cu sute. de tone de plecat în concediiţ. Ţ rămas să-l în­ le, a spus J. Raab, poporul aus­
cărbune date peste plan. Brigada cpn- locuiască fratele şpu Dionisie, un bă­ triac nu doreşte nimic cu atîta Astăzi, a spus în continuare
dusă de Petru Pilea din sectorul V, iat foarte iinăr. Fratelş l-a învăţat bine pasiune ca asigurarea păcii şi N. S. Hruşciov, putem consta­
sector fruntaş pe exploatare, care lu­ meseria şi aciţip este capabil să-l în­ îmbunătăţirea înţelegerii între ta cu satisfacţie că păşirea Aus­
crează în ajbaţajrccuneră are cele mai locuiască cu succes. Dăduse, cu întrea­ toţi oamenii, indiferent de na*: triei pe calea neutralităţii a fost
buiie rezultate în producţie, 'dţilprţtă şi ga brigadă în perioada amintită 111 ţiune, rasă sau convingeri poli­ un pas just, care a fost în folo­
experienţei îndelungate pe care o are. tone de cărbune peste plan. Se spune tice. ‘L;j sul pdporului dv. Oamenii sovie­
Petru Pilea lucrează aici de mai bine că este cea mai bună brigadă din sec­ tici urează sincer ţării dv. să
de 10 ani. Tinerii care intră îţi bri­ tor. Cancelarul federal a consta­ trăiască în pace şi prietenie cu
gada lui sînt ajutaţi să păirundă cît tat cu satisfacţie că actuala vi­ toate popoarele, să ducă o poli­
mai repede tainele mineritului şi să t zită a însemnat încă un pas îna­ tică externă independentă şi să
se încadreze în ritmul de muncă al Am mai notat şi numple. altor bri­ inte în înfăptuirea acestor năzu­ contribuie la micşorarea încordă­
găzi harnice. Important de arătat. este inţe şi că de la încheierea Tra­ rii internaţionale.
află întotdeauna pe prim plan în în­ ritmul de muncă, însufleţirea cu care tatului de stat relaţiile dintre
trecere. Astfel a reuşit ca pînă la ju­ muncesc minerii din lie ţ pentru a în­ U.R.S.S. şi Austria s-au dezvol­ EsTe îmbucurător să consta­
mătatea acestei luni să dea 379 iprie tîmpină aşa cum şe cuvinş ziua lor tat pe baza prieteniei şi înţele­ tăm, a spus N. S. Hruşciov, că
de cărbune peste prevederile planuluL şi ziua de 23 August. Ce folos că sim­ gerii reciproce. punctele de vedere ale guverne­
Este mult ajutat de mineri ca Gavrilă ţămintele oamenilor, dragostea lor pen­ lor noastre în ce priveşte necesi­
Mureşan şi alţii, care prin priceperea tru mină, dîrzenia cu care muncesc în ' Convorbirile pe care le-am tatea menţinerii şi consolidării
lor contribuie la succesul brigăzii. abataje nu pot fi notate cu exactitate. dus în ultimele două zile, a păcii, preîntîmpinării unui război
Şi nici nu le poţi aşterne pe hîrtie spus J. Raab; au contribuit la' atomic nimicitor coincid. Acea­
In cinstea Zilei minerului, brigăzile dacă nu pătrunzi cît mai mult în su­
se întrec pentru cea mai mare produc­ fletul acestor oameni ai adîncurilor. In găsirea de căi şi mijloace pentru sta creează o bază bună pentru o
ţie. Aşa, de pildă, brigada lui Ştefan acest caz te limitezi în a reda cîteva o mai mare dezvoltare a strînsă colaborare între noi în
cifre care ilustrează vrednicia lor, cifre acestor relaţii şi pentru stabili­ problemele luptei pentru menţi­
Toacă, care lucrează tot în abataj-ca- seci, în care sînt înglobate explozii, rea unei colaborări mai trainice nerea şi consolidarea păcii.
mii de lopeţi aruncate, vagopeţi plini-
meră, nu este deloc încintaiă cînd e.ste scoşi la ziuă, încordarea din abataje. IN L I B A N
întrecuta de alţii. După cîte am aflat, Şi acestea spun ceva...
oamenii de aici sş bazează pe o depă­ Forţele populare opun rezistenţă
şire ritmică. Ei nu aşteaptă sfîrşiţul V ALBU
trupelor invadatoare americane
BEIRUT (Agerpres). Ştirile agenţiile occidentale — coman­
sosite din Liban arată că tru­ damentul american aduce noi
pele invadatoare americane în­ trupe în Liban sporind neînce­
tîmpină rezistenţa hotărîtă a tat efectivele debarcate, care
forţelor populare. Un purtător marţi seara atinseseră lf.OOQ de
de cuvînt a! forţelor aeriene a-
mericane din Liban a recunos­ oameni. Marţi seara a sosit în
cut astfel în cadrul unei confe­ portul Beirut purtătorul de a:
rinţe de presă că în cursul ul­ vioane american „Corregidor“,
timelor zile nu rqaj puţin de 16 avînd pe bord un grup de eli­
coptere şi avioane de vînătoare
efectuau raiduri în Liban au
fost atinse .de tirul forţelor popu­ care au fost afectate pe lîngă
lare iibaneze, unele din ele su­ forţele S.U.A. în Liban.
lie unul din avioanele de vînă- ¦jţr
toare americane care executa un
raid în regiunea de la est de WASHINGTON 23 (Agerpres)
Beirut a fost serios avariat de Departamentul de Stat a [ Sta­
focul partizanilor libanezi şi s-a telor Unite a anunţat că secreta­
prăbuşit în munţi. rul de stat Dalles va sosi la
sfîrşitul acestei săptămîni la
Londra, pentru a lua parte la
reuniunea ministerială a pactu­
lui de la Bagdad.
Âmînarea alegerilor prezidenţiale
La Deva, în cadrul întreprinderii de industrie locală „1 Mai“ , din Liban
există şi o fabrică de nasturi. Grigore Horvath este şeful sec­
ţiei piepteni a acestei fabrici. Secţia pe care o conduce îşi BEIRUT (Agerpres). Adil lui preşedinte al Libanului au
depăşeşte norma de lucru în fiecare lună cu 90— 100 la sută. Osseyrane, preşedintele parla­
Fotografia noastră îl. înfăţişează pe şeful secţiei la locul de mentului libanez, a anunţat că fost amînate pentru data de 31
muncă. alegerile pentru desemnarea nou-
iulie. -
Aceste alegeri urmau să aibă
loc la 24 iulie. După cum se
O.G.L. Industrial. Pe lîngă a- Problema educării oamenilor cultive în rîndurile lucrătorilor ştie, deputaţii opoziţiei au a-
ceasta, tovarăşa Para Elena, se­ cuprinde un complex de aspecte. din comerţ cinstea, dragostea
cretar al organizaţiei de bază, De aceea, organizaţiile de bază faţă de oamenii muncii, mîn- nunţat că nu vor participa la
are o părere care nu exprimă o dria de a fi slujitori ai poporu­
înţelegere suficient de justă a trebuie să folosească multe mij­ lui. şedinţa Camerei deputaţilor „ţi­
rolului pe care-1 are organiza­ loace Gare le stau la îndemînă, nută în umbra baionetelor stră-
ţia de partid îq educarea oame­ lucru ce reclamă multă perse­ ine .
nilor în mijlocul cărora activea­ verenţi), multă răbdare şi price­
ză. Părerea tovarăşei Para este pere. Important este să se fo* Una din formele cele mai e- Ostilitatea poporului
că „educarea lucrătorilor noştri iosească cele mai eficace mijloa­ ficace de cultivare în rîndul lu­
trebuie s-o facă şi o face orga­ ce. In nici un caz însă nu tre­ crătorilor a cinstei şi atitudinii iorţjpian faţă
nizaţia U.T.M. 1” ca şi cînd or­ buie scăpat din vedere aspectul corecte faţă de muncă, faţă dc
politic şi ideologic al problemei. cumpărători este crearea unei o- do trupele străine
ganizaţia de partid n-ar avea Lucrătorii din comerţ trebuie să pinii de masă împotriva celor
nici un amestec aici. aibă mereu trează conştiinţa că care au abateri. Unele organi­ AMMAN (Agerpres). Ostilita­
slujesc interesele oamenilor mun­ zaţii de bază au încercat — în-
Dacă aşa stau lucrurile (dar cii, cei care produc bunurile ma­ tr-un mod foarte timid şi spora­ tea poporului iordanian faţă de
evident că nu poate fi aşa) a- teriale necesare creşterii nivelu­ dic — să facă acest iucru şi
tunci se poate pune întrebarea lui de trai al întregului popor, a dat rezultate bune. Trebuie trupele străine se afirmă ou tot
de ce organizaţia de partid nu că cei care se ating de bunurile să se dea posibilitate tuturor lu­
veghează cu atenţie ca organi­ statului aduc prejudicii acestui crătorilor să-şi exprime deschis mai multă tărie. După cum re­
zaţia U.T./M. să desfăşoare o scop şi că aceştia trebuie de­ părerea despre cei care încearcă
mascaţi fără cruţare şi trimişi să se atingă de bunul obştesc. latează postul de radio Bagdad,
bogată şi variată activitate edu­ acolo unde le este locul.
cativă în rîndul lucrătorilor ti­ De asemenea, organizaţiile de marţi seara au avut Iog ciocniri
neri, o activitate care să deter­ Este important ca organizaţi­ bază trebuie să îndrume organi­
mine dezvoltarea conştiinţei so­ ile de partid să încadreze în zaţiile cţe masă ca aceslea să între trupele britanice din Am-
cialiste ? forme de învăţămînt adecvate ţină conferinţe educative în rîn­
specificului din comerţ pe toţi dul lucrătorilor. Nu împiedică ni­ man şi grupuri de demonstranţi
Trebuie să fie clar că progra­ lucrătorii, ajutîndu-i să-şi ridice meni birourile organizaţiilor de
mele artistice şi întrunirile to­ nivelul politic, ideologic şi pro­ bază să editeze şi să difuzeze la civili pe străzile capitalei iorda-
vărăşeşti, organizate în mod spo­ fesional. Sînt pasibile de tras la toate unităţile comerciale foi vo­
radic, nu rezolvă singure nici răspundere birourile organizaţi­ niene.
pe departe sarcinile privind edu­ ilor de bază de la O.G.L. In­ lante care să popularizeze-extra­
caţia socialistă. Nici conferinţele dustrial şi T.A.P.L. care au lă­ Agenţia France Presse confir­
sat ca în anul şcolar 1957-1958 se din legile statului nostru
care se ţin pe tema atitudi­ învăţământul de partid şi U.T.M. mă implicit ostilitatea populaţiei
nii faţă de muncă şi avutul ob­ să se desfăşoare slab. Nu este privitoare la bunurile poporului,
ştesc, conferinţe ce au loc aproa­ admis ca din 14 înscrişi la cer­ iordaniene faţă de trupele brita­
pe independent de activitatea cul de economie concretă din să popularizeze pe lucrătorii
organizaţiilor de bază din insti­ cadrul lucrătorilor de la TAPL, nice, arătînd într-o relatare a co­
tuţiile comerţului, nu sînt sufi să rămînă pînă la încheierea cinstiţi, precum ş.i să critice as-
ciente.- Acest lucru este valabil cursului doar 4 oameni. Aceas­ respondentului săli din Amman
şi pentru organizaţiile de bază tă situaţie nu trebuie să. se mai pţu pe cei , care şe abat de la
de la T.A.P.L. (secretar tov. repete. că soldaţii britanici circulă acum
Diaconu Petru) şi O.G.L. Ali­ disciplina socialistă.
mentara '(secretar tov. Pop Via- In întreaga lor activitate, or­ pesle tot înarmaţi. „Aceasta —
dimir) care, de 'asemenea lasă ganizaţiile de partid trebuie să Organizaţiile de baza de par­
uneori ca lucrurile să se des­ după cum apreciază în mod
făşoare de la şine.
semnificativ corespondentul ci­
tind o declaraţie a unui purtă­
tor de cuvînt militar britanic,
ţinînd seama de atitudinea popu­
laţiei iordaniene faţă de trupele
engleze“. '\
Agenţiile americane recunoso
de altfel că nici armata iorda­
niană nu constituie un sprijin
tid trebuie să folosească şi alte sigur pentru guvernul proocci-
forme' specifice muncii în co­ dental al regelui Hussein- al
merţ, pentru a asigura o susţi­ Iordaniei. Agenţia' Associated
Press recunoaşte că „nici o tre­
nută activitate de educare a Iu-, ime din armata iordaniană nu
crătorilor din comerţul socialist. este credincioasă regelui Ilns-
C. ARMEAN | sein şi guvernului său".