Page 85 - 1958-07

Regională
Hunedoara-Deva

PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE, UNIŢI-VA ! UN GLAS CARE TREBUIE SA FIE AU ZIT:

Ii se pună capăt agresiunii imperialiste
împutriua Orientului arab“
De Ia un capăt la celălalt al
Anul X Nr. 1121 Sîmbătă 26 iulie 1958 4 pagini 20 bani lumii, popoarele, toţi oamenii iu­ ceiaşi imperialişti sălbatici şi tunuri, tancuri şi alte arme ucl-
bitori de pace, îşi ridică glasul hrăpăreţi, care în trecut au je- gătoare ?
NOI lor plin de mînie şi revoltă îm­ fuit cu lăcomie bogăţiile ţării
potriva agresiunii banditeşti a noastre, care au asuprit, batjo­ Nu ! Răspunsul este cla r: A-
succese tn imperialiştilor americani şi en­ corit şi exploatat crunt poporul ceşti mercenari prin tradiţie sînt
întrecerea socialistă glezi în Orientul arab. Intr-un nostru, care au făcut tot ce le-a trimişi acolo să apere interesele
singur glas, popoarele lumii stri­ stat în putinţă pentru a-1 ţine marilor trusturi petrolifere, care
gă : „Jos mîinile imperialiştilor în neagră mizerie şi întuneric. urmăresc să sugrume libertatea
de pe Orientul' arab“; „Afară cu şi independenţa ţărilor aiabe
imperialiştii din Liban şi Iorda­ Cîtă dreptate avea bătrînul pentru a stoarce profituri cît mai
nia“. miner Avram Doţiu cînd spunea mari din bogăţiile acestora.
Ia mitingul care a avut Ioc zi­
Acestui glas i se alătură cu lele trecute Ia mina Lupeni: Cu toată manifestarea lor bru­
fermitate şi întregul nostru po­ „Noi, minerii vîrstnici ne adu­ tală, acţiunile întreprinse de a-
por, care năzuieşte sincer spre cem bine aminte'cum în 1929, din gresorii imperialişti împotriva
pace şi o viaţă din ce în ce mai ordinul imperialiştilor s-a tras în popoarelor libanez şi iordanian
bună. noi pentru că ne-am cerut drep­ sînt sortite eşecului. Ele vor cu­
tul Ia libertate şi la o bucată noaşte, fără îndoială, acelaşi
sfîrşit ruşinos ca şi atacurile să-

Randamente bune In aceste zile de încordare, de pîine mai bună. Se vede clar vîrşite nu demult împotriva E-
ia sectorul III cînd popoarele Orientului aţab că tot aşa — ba chiar mai rău giptului şi Siriei.
sînt grav ameninţate de către — procedează astăzi imperialiş­ Imperialiştii trebuie să ştie că

Colectivul sectorului III Vul­ imperialiştii americani şi englezi, tii în Liban şi Iordania !“. au apus pentru totdeauna vre­

can, sector de tineret, a fost cînd pacea lumii se află în pri­ Aceste cuvinte înţelepte ale murile cînd popoarele puteau fi

multă vreme fruntaş pe mină. mejdie, populaţia regiunii noa­ bătrînului miner reflectă deplina subjugate prin intimidare. Con-

In luna aceasta, producţia sec­ stre, ca şi întregul nostru popor, solidaritate a poporului romîn ştiinţa popoarelor, dorinţa lor

torului a cam şchiopătat, nu şi-a ridicat cu hotărîre glasul cu popoarele care, în aceste zile, de libertate şi independenţă, sînt

din cauza lipsei de voinţă a mi­ împotriva agresorilor imperialişti, sînt ameninţate să cadă victime astăzi mai puternice decît toate

nerilor (sectorul numără cele pentru pace şi independenţa po­ ale atacurilor agresorilor impe­ tunurile agresorilor.

mai Bune brigăzi ale Vulcanu­ poarelor. Numai în decurs de rialişti. Lupta dreaptă a popoarelor li­

¦¦<*4*¦• Echipa I-a de la cuptoarele t Contractul colectiv în discuţia delegaţilor lui), ci din cauza unor condiţii cîteva zile, în regiunea noastră Fiecare om cinstit, cu mintea banez, iordanian şi a celorlalte
fabricii de teracotă din Deva, t dc exploatare temporar nefavora­ au avut loc peste 350 de adu­ sănătoasă, îşi pune în mod li- popoare arabe va ieşi victorioa­
Zilele acestea, la staţia G.F.R. din In primul semestru al anului 1958, bile. Terminarea unor abataje nări Ia care au luat parte circa resc întrebarea : „Ce caută tru­ să pentru că ea se bucură de
'*din care fac parte muncitoa- X Simeria-călători, s-a prezentat fn faţa s-a dat în folosinţă baia personalului, a determinat ca planul pe sector 90.000 de oameni ai muncii. Cei pele americane şi engleze in simpatia şi sprijinul tuturor po»
¦* rele Maria Maşalko, Elena X(> colectivului o dare de seamă asupra s-au amenajat camerele de rezervă, să fie depăşit doar cu 2,7 Ia peste 1.500 de vorbitori bărbaţi Orientul arab ? De ce se ames­ poarelor şi în special de simpa­
îndeplinirii sarcinilor din contractul co­ locurile periculoase au fost marcate, sută. şi femei, muncitori şi intelectu­ tecă aceşti semănători dc moar­ tia şi sprijinul lagărului socia­
lectiv pe primul semestru al anului iar în sălile de aşteptare a fost in­ ali şi-au manifestat cu tărie ura te în treburile interne ale sta­ list în fruntea căruia se află in­
1958. trodus mobilier nou. Brigada comunistului Pavel lor neîmpăcată faţă dc cercurile telor arabe ?“. Oare de dragul vincibila Uniune Sovietică.
Boijte care în luna irecută a imperialiste din Apus care, prin popoarelor libanez şi iordanian
Delegaţii aleşi în consfătuirile de excavat 214 m, liniari galerii agresiunea dezlănţuită în Orien­ se trimit zilnic noi trupe ameri­ Uniunea Sovietică, Republica
producţie au constatat cu satisfacţie că şi suitori, lucrînd la patru locuri tul arab, pun în primejdie pa­ cane şi engleze în aceste ţări ? Populară Chineză, Republica
majoritatea obiectivelor propuse în con­ de muncă, în luna aceasta, a cea şi libertatea întregii omeniri. Oare, pentru a-şi manifesta dra­ Populară Romînă şi celelalte
tractul colectiv au fost îndeplinite şi dai în afara planului din pregă­ gostea faţă de aceste popoare state socialiste s-au pronunţat
chiar depăşite. Astfel, în primul se­ tiri 52 tone de cărbune. Toto­ Oamenii muncii din patria ferm pentru încetarea imediată
mestru al anului, productivitatea mun­ dată brigada şi-a respectat şi noastră văd în autorii agresiu­ trupele invadatoare sînt înar­ a agresiunii imperialiste în Ori­
cii a crescut cu 6 la sută, iar planul angajamentul de a da pentru nii din Liban şi Iordania pe a- entul arab. Propunerea fui N. S.
producţiei globale a fost îndeplinit în fiecare post prestat cil 0,500 Fo­ mate pînă în dinţi cu mitraliere, Hruşciov, preşedintele Consiliu­
proporţie de 105 la sută. lie de cărbuni mai mult. Brigada La turnătoria de
* Niţă, Ecaterina Ştefaniuc şi» lui Ioan Huniady care lucrează bronz a uzinei „Vic­ lui de Miniştri al U.R.S.S. este,
într-un abataj de pe straiul V toria“ din Călan,
I Zamfira Furdtii, îşi depăşeşte % a extras şi ea în această lună printre muncitorii în acest sens, de o mare impor­
de frunte, se află
«*în fiecare lună norma de lu-o¦> cu cile 0,700 tone pe post mai şi Dionisie Muntean tanţă mondială. Această propu­
t cru în medie cu 16 la sută. J şi Petru Cozmescu.
întrecerea pe profesii, bine organiza­ mult cărbune. Din abatajul lut nere demonstrează cu prisosinţă
tă. a făcut posibilă apariţia a noi frun­
taşi în producţie ca": Virgil Todorin, Csiki Emeric au fost dale în dorinţa fierbinte a poporului so­

¦¦ Echipa aceasta este una din-2/> fiecare zi clic 4,200 pîtiă la vietic de a se pune capăt ime­
; tre echipele fruntaşe pe fa-»
Erqnirn Tibu, Augustin Florea şi alţii. 4,800 tone dc cărbune pe post diat focarului de război din Ori­

* brică. » deşi condiţiile lucrului de cură­ entul arab, de a menţine şi con­

¦ IN FOTO: Cele patru femei* Tot de aici au fost trimişi la odihnă ţire a spiţurilor nu suit favora­ solida pacea întregii lumi.
X din echipă, în timpul lucru- X¦ bile unei producţii sporite.
mulţi muncitori. Tocmai de aceea, această pro­

* Iui. MARIN VELEA punere a fost primită cu căldu­
corespondent
ră de către toate popoarele iu­

bitoare de pace şi aprobată chiar

de o serie de cercuri conducă­

Rezultate bune (a Obţinînd succese toare din ţările capitaliste.
mina Ţebea deosebite în produc­ Glasul împotriva agresiunii
ţie în cinstea zilei
imperialiste în Orientul arab

ZI şi noapte la treieriş In aceste zile, la mina Ţebeâ. de 23 August, el răsună' tocm ai puternic. Şi gla­
se desfăşoară larg întrecerea so­ sînt fruntaşi în în­ sul acesta nu este al unui sin­
cialistă în cinstea Zilei de 23 trecere. gur om, al unui singur popor.
August şi a Zilei minerului, co­ Acest glas este al milioanelor
lectivul de aici a reuşit ca pînă IN CLIŞEU : Cei de oameni, al popoarelor lumii.
în ziua de 24 iulie inclusiv, doi fruntaşi, bătă­ Este glasul conştiinţei umane.
să-şi îndeplinească planul ’de torind pămîntul îa- Iată dece imperialiştii; trebuie să
producţie tn proporţie de 105,3 tr-o formă. ţină seama de el.
la sută. Fruntaş pe mină se a-
Din primele zile cînd griul a înce­ primii cu secerişul, iar pe de altă par­ urmă cu 5 zile. De atunci s-au apucat flă sectorul I care a îndeplinit Să se pună de îndată capăt
put să fie bun de secerat, întovărăşiţii te să recolteze la timp pentru a nu hotărît de treieriş. Muncind zi şi noap­ planul în proporţie de 106,7 la agresiunii tîlhăreşti întreprinse
din satele Boz, 1 îrnăviţa şi Abucea, pierde nici un bob de grîu. Hărnicia te întovărăşiţii din satele amintite au sută, urmat de sectorul II cu de imperialişti împotriva popoa­
raionul llia, s-au apucat de lucru. Do­ cu care au muncit le-a fost răsplătită. terminat treierişul în zilele de 22-23 iu­ 104,2 la sulă. relor arabe !
rinţa lor era pe de o parte să termine Ei au terminat de secerat tot griul în lie.
Colectivul minei Ţebea luplă Jos mîinile imperialiştilor de
D e c a l a ju l p o a t e fi în lă t u r a t ! cu avînt pentru îndeplinirea şi pe Orientul arab !

Ceea ce se constată în general în munci. Acum cînd recolta a fost strîn- a fi terminat. Pentru înlăturarea de­ „T irg>V (i |la Pbwas. na
comunele raionului Orăşlie, este un să, organele de partid şi de stat tre­ calajului între seceriş şi treieriş, este

decalaj mare între strînsul recoltei de buie să-şi îndrepte atenţia înspre buna necesar ca organele în drept să se depăşirea angajamentelor hiale \ s y \ e sub poalele dealurilor formate !uită de frumuseţile leşile ale Vul- tesc cu înfrigurare aparatele, în timp
grîu şi treierişul acesteia. Faptul că în desfăşurare a treierlşului. In raion pro­ orienteze mai temeinic şi să ia toate în cinstea marilor sărbători. Ast­ ce radiourile „Turist" încep să re­
raionul Orăştie se întîlncşte cea mai centajul acestei lucrări este mic şi în măsurile care asigură rezolvarea în fel, ei s-au angajat să depă­ C J L / din calcar, o potecă poartă dru- cartului, Sirîmbei, Măgurei, iar mai verse primele melodii din eter. Astrul
bună situaţie la recoltat este lăudabil ritmul actual în oare merge treierişul, bune condiţiuni a acestei lucrări. şească. lucrările de pregătire cu de foc îşi face apariţia de după şi­
şi el dovedeşte modul organizat de a trebuie să se aştepte mult' timp pentru rneţul spre înălţimile îndepărtate, aproape, în partea de nord, se înalţă

pierdute în ceaţa muntelui Găina. piscul Bihariei.

Despre neglijenţă şi urm ările ei 33 m. şi au depăşit cu 36 m., Am străbătut de curînd această po- rurile întunecate, în toată mă­
iar în ce priveşte economiile la iccă în drum spre muntele Găina r ~ l n fiecare aii urcă spre Găina,
preţul de cost au realizat ele pentru a participa la tradiţionalul G r - odată cu moţii din văile înveci- reţia sa, salutat de către cei adu­
naţi, cu urale şi cîniece de bucurie.

O/, of. Ce ,grcu-i să fii şi drumeţ. în calea mea am dat şi peste oameni lul acesta îşi va aminti şi tov. preşe­ pc acum 32.000 lei în loc de Jirg" care se ţine aici în fiecare an, riale, turişti veniţi aci din ioate regiunile Foiografii ţâcăne grăbiţi, căutind să
Mai ales pe o căldură cum a fost in nemulţumiţi. Pe aria electrificată din dinte al sfatului popular comunal şi 30.000 lei cit se angajase.
ziua de 23 iulie 1958 (înainte de ma­ Geoagiu. o mulţime de ţărani, — băr­ tehnicianul agronom, că în această la mijlocul lunii iulie. Cind am a- ţării. Cei din apropierea muntelui, se imprime cit mai repede pe peliculă
să). Pornisem ia drum, dis-dc-dimi- baţi. şl femei — aşteptau doar, doar perioadă treierişul este lucrarea căreia La cariera Gura Morii care
neaţă, aşa cum îmi este de altfel obi­ batoza C. 31 a S.M.T. Orăştie (me­ Irebuie să i se acorde cea mai mare aparţine iot de mina Ţebea, an­ (j juns sus, pe platoul unde se orga- urcă spre culme îmbrăcaţi inhaine acest moment emoţionant.
ceiul, cu iraisla in spale şi băţul in canic balozar Vasile Indrei) va porni. atenţie. Ca atar,e ea nu Irebuie ne­ gajamentul de a depăşi produc­
mină. Am mers cale destul de lungă, Zadarnic însă. Batoza nu putea porni ţia cu 10.000 de bolţuri a fost L nizează vestitul iirg, perspectiva era de sărbătoare cu lăutarii în frunte
dar şi vremea s-a scurs. Cind am a- singură. Mecanicul balozar abia îşi glijată. depăşit afungîndu-se la 11.610
juns in dreptul haltei Geoagiu, era o mai putea mişca limba (a ţinut o sti­ bolţuri peste plan. L deplină, iar farmecul şi pitorescul Şi însoţiţi dechemărileprelungi ale .q dată cu răsăritul soarelui începe
căldură de-mi intrau picioarele în as­ clă cu ţuică la gură piuă s-a îngro­
falt. G eoagiu: manele localităţii îmi şat), iar Alexe Orlov, electricianul co­ (, împrejurimilor impresionant. In de- ttuullnniicceelloorr.. 1 / pe platoul muntelui şi Jugul",
aminti că o baie nu ar fi rea pe o munei, care trebuia să vadă de curen­
(j portare se întind şesurile nesfirşite Sus, In vîrf de munte, întilnirea Azi, iîrgul este obişnuit. Predomină
aşa dogoare. Şi aşa, mă hotării să tul electric, era plecat la Orăşlie. moţilor are un farmec deosebit. Mo- vînzarea obiectelor de lem n : tulnice,
renunţ la asfalt şi o luai înspre Geoa- . Tot aci am văzut şi alte lucruri ne- doniţe, 'furci, greble şi haine mo­
'>v ale Aradulu’i, 1pădurile de la Drasgu, tul vidran cu ce1,l en¦san, cel, abru- ţeşti : laibăre, pieptăraşe eic. Cei din
8"J. ,admise. Im triorul batozei, două sau minunata vale a Crişului Alb, slră- dean şi cel Bulzeşean, sint prieteni

La ieşirea din salul Gehrnr, zgo­ irei site erau rupte, Incit griul mer- şi se revăd cu drag pe muntele Valea Crişului Alb vînd oale, iar cei
motul unei batoze mi-a atras paşii in­ 'gea mai mult la clasa 11-a decit la
tr-acolo. Era aria întovărăşirii agri­ a l-a, iar în spatele batozei, multe Găina. de pe Atieş şi din împrejurimile A-
cole „7 Noiembrie" din sat, unde tn- boabe de grîu împrăştiate, l-am lăsat
tovărăşiţii strinseseră iot griul în sto­ in plata domnului şi am plecat la Minunată este noaptea premergă­ brudului, cojoace şi pungi pentru
guri, frumos clădite şi dădeau zor ¦să aha nr. 3. Nici aci n-am găsit mai
termine treierişul. (piuă acum cred că bine. Doi cetăţeni se certau. Fiecare toare tir?ului — o adevărată sărbă­ bani.
au şi g â la t,— doar nu mai aveau de- vroia să treiere primul. Dar cine să-i
cit 5-6 stoguri). Oamenii cran mulţu­ rinduiască? Am aflat că Iov. preşe­ toare a veseliei şi cîntecului. Strlnşi La tirgal de pe Găina se petrece
miţi. Batoza mergea strună, timpul era dinte- at sfatului popular comunal a
frumos şi recolta cu mult mai mare neglijat să numească un responsabil în jurul focurilor de tabără, turiştii mult. Flăcăii şi fetele, venite de sub
decit a individualilor. Am văzut aci- de arie: De altfel a neglijat şi trans­
pe arie şi ciţiva saci cu griu. Cineva portul snopilor pe arii, precum şl a- şi localnicii cîniă şi se înveselesc poalele muntelui, încing hore îndră­

împreună. Peste 'tot domneşte voia cite, pe care nu le poate' stăvili ni­

bună. Şi focul arde parcă mai puter­ meni, afară doar de oboseala cobza­

nic, aruneînd spre cerul împînzit de rului. :¦

stele, puzderie de scînlei, iar undeva, Printre cei veniţi.la Muntele Găina
foarte departe, un şir de lumini pîl- au fost şi cîteva echipe artistice de
plie abia ghicit în noapte. Acolo este am atori: a studenţilor de la casa de
Bradul. odihnă din Cîmpeni, a tinerilor din
aceeaşi localitate, a căminului cultu­
Nimeni nu doarme în această noap­ ral din Turda şi de la Gurabarza', din
te unică. Oare, poate cineva dormi ? Brad şi alie localităţi.
O noapte petrecută pe munte rămâne
o amintire de neuitat. Pe o scenă improvizată în mijlocul

mi-a spus că este săminţa pentru toam­ menajarea ariilor. Nici pe aria elec­ ăsăritul soarelui este de aseme­ platoului, echipele artistice au pre­
nă, pe care întovărăşiţii au hotărît s-o trificata şi nici pe aria nr. 3 na exista zentat cintece şi dansuri populare,
siringă chiar de Ia batoză. I-wn lău­ nici un stog. (Butoaie cu apă cile unul m s:nea o adevărată sărbătoare pe declamări şi scenele, culese din viaţa
dat ca fiind oameni harnici şi gospo­ pe fiecare arie şi cile o grămadă de moţilor. Nu se poale spune care e-
dari, şi am pornit mai departe. nisip). Atunci, n-avem de ce ne mira Găina şi este aşteptat cu o legitimă chipă a fost mai bună. Toate au fost
nerăbdare. Cil cîteva ceasuri înainte
de răsărit, spre vîrf, „la cruce", se
îndreaptă adevărate convoaie de tu- îndelung aplaudate de publicul spec­
Pe drum, am tras cu urechea la doi că batoza C 31, în zilele de 17 şi 18

cetăţeni care mergeau alături de mine. iulie : n-a treierat nici un bob, iar în > rişti. Unii, pentru a avea un.loc urni iilor.
Vorbeau despre colectiva din GeoagiV. ziua de 22 iulie a treierat numai 1.532 C bun, au înfrăţitat , frigul nopţii, fă-
*

O Lăudau. Ziceau că a terminat deja kg. C cîndu-şi cantonamentul,pe creastă. Petrecerea a durat mult, pînă seara

treierişul şi că recolta e mult mai bu­ Văzînd toate astea, am renunţat la |y Dar iată că negura de pe înăl- iîrziu cînd oamenii au început să do­

nă decit se aştepta. Bravo, ¦colectiviş­ baie şi am plecat furios cu gîndul să L ţimi prinde a se risipi şi pe linia boare spre casele lor. Noile cunoştin­

tilor I Aţi făcut treabă bună şi în a- ajung, cit \mai repede. la Deva, ca să La sanatoriul T.B.'C. din Brad se acordă bolnavilor o îngrijire deosebită. Aici lucrează un personal mec > orizontului, dinspre Muntele Mare, ţe se despart, urîndu-şi să se întil-
pot povesti şi altora despre modul co sanitar bine pregătit. v apare o dungă roşiclică care creşte nească din nou la Jirgul" viitor.
cest an ;' •. _ ., cum se desfăşoară treierişul în comuna ( iot mai mult. Fotografii îşi pregă-
Geoagiu. Nu de alia, dar poale în fe­ IN CLIŞEU : Vedere generală ^ sanatoriului T.B.C. din Brad. I. PIRVA
Hei, dar cum spline vorba din bă- .V UA'-.

Vuu, că lucrurile mai şi şchiopătează,