Page 86 - 1958-07

Pag. 2
AGRICULTURA TARILOR SO CIALISTE IN PLIN AVINT
Sectorul socialist al agriculturii con­
tinuă să se dezvolte în R. D. Ger­
mană.
In prezent cooperativele agricole de
producţie înglobează aproximativ 30 la
sută din suprafeţele cultivabile ale ţă­
rii. Cooperativele agricole de produc­
ţie se consolidează, iar puterea lor e-
conomică este în continuă creştere.
Astfel, în 1957 veniturile membrilor co­
operativelor agricole de producţie au cres­ tofi — cu 245 chintale, de sfeclă de
cut cu 48 la sută faţă de anul precedent.
Proiectul celui de-al treilea plan cin­
cinal prevede o sporire considerabilă a
producţiei agricole, animale şi vege­
tale. Astfel pînă în 1965. producţia
calculată la 1 ha. va creşte la oarne
de vită de la 39 kg. la 69,6 kg. j la
Insămînţâri de iarnă
Multe lucruri interesante se a sovhozului „Gorki-II“ şi în
pot vedea în aceste zile pe cîm-
purile staţiunii legumicole a A-'
oademiei de Ştiinţe Agricole
„K. A. Timiriazev“. Aici toate
semănăturile au iost făcute în
pămînt îngheţat, în timpul ier­
nii.
Oricit de bine te-ai pregăti
pentru însămînţările de primă-'
vară, nu întotdeauna poate fi
deplin folosită perioada dintre
topirea zăpezii şi începutul lu­
crărilor de cîmp, atît de favo­
rabilă creşterii plantelor.
însămînţările în pămînt în­
gheţat prezintă mari avantaje.
In acest caz seminţele se gă­
sesc în condiţii mult mai favo­
rabile, iar rezervele de umezeală
din timpul iernii şi primăverii
sînt mai deplin folosite. Siste­
mul radicular al plantelor se
dezvoltă şi se întăreşte de tim­
puriu. Pînă la zbicirea stratului
superior al pămîntului, rădăci­
nile pătrund în adine unde gă­
sesc umezeala necesară. Totoda­
tă plantele cultivate, care au
început să se dezvolte de tim­
puriu, concurează cu succes bu­
ruienile. De aceea nu este de
mirare că plantele semănate in
pămînt îngheţat ajung la matu­
ritate cu 2—3 săptamîni mai de­
vreme şi dau recolte bogate.
Noua metodă se aplică de cî-
ţiva ani la staţiunea Tegumicolă
O grădină subterană
O expediţie a Institutului de
zoologie al Academiei de Ştiin­
ţe a R.S.S. Kazahe a descoperit
in munţii Kara-Taz, la 120 km.
nord-vest de Cimkent, o peşteră
in care la o adincime de 160 de
metri creşte o dumbravă de duzi.
Trunchiurile acestor copaci bă-
trini sînt înconjuraţi de mlădiţe
de carpeni de pădure.
Intrarea largă a peşterii per­
mite accesul razelor solare in a
Ga urmare a măsurilor poli­
tice, economice şi organizatori­
ce înfăptuite de partidul comu­
nist şi guvernul sovietic, Ţara
Sovietică a obţinut în ultimii
ani importante succese în do­ ră sînt oglindite în special în
meniul sporirii producţiei de ce­ atitudinea oamenilor faţă de de VLADIMIR MAŢKEVICI zi. Mii de mecanizatori din Ku- anul 1953 suprafaţa semănătu­
reale şi de alte produse agri­ muncă, faţă de sarcinile încre­ ministrul Agriculturii al U.R.S.S. ban, Stavropol, Don, din regiu­ rilor cu această plantă s-a mă­
cole şi în special în dor cuiul dinţate. In prezent, principale­
dezvoltării creşterii vitelor. Da­ le campanii agricole se desfă­ pre noua recoltă ? Ţara Sovie­ Moldoveneşti, Asiei Centrale şi 18.000.000 ha.
că înainte Uniunea Sovietică
se afla cu mult în urma S.U.A.
în privinţa volumului producţiei
unei serii de produse agricole,
în prezent situaţia s-a schim­
bat. U.R.S.S. a depăşit n'vclul
Statelor Unite ale Americii în
ce priveşte producţia de grîu,
cartofi, sfeclă de zahăr, lînă.
In perioada 1950-1953 ritmul
anual mediu de creştere a pro­
ducţiei agricole globale repre­
zenta în U.R.S.S. 1,6%, pe cînd
în S.U.A. — 1,7%. In ultimii
patru ani însă sporul anual me­
diu al producţiei agricole a re­
prezentat în Uniunea Sovietică
7,1%, în timp ce în S.U.A. a
scăzut pînă la 1,1%.
Pe fiecare om sovietic îl
bucură faptul că în prezent mii
şi mii de colhozuri şi sovho­
zuri din ţară au devenit gospo­
dării dezvoltate multilateral,
consolidate din punct de vedere
economic.
Transformările care au avut decît prevedea planul.
Ioc în ultimii ani în agricultu- Ce aprecieri se pot face des- Frontul lucrărilor de recolta- naţionale o U.R.S.S. s-a prevă­ culturi.
carne de porc — de la 104 la 113
k g .; Ia oarne de pasăre — de la 1,1
kg. la 7,7 k g .; producţia de lapte de
Ia 555 kg. Ia 1.083 k g .; de ouă de
la 230 bucăţi la 424 bucăţi faţă de
anul 1957.
De asemenea se prevede o creştere
considerabilă a producţiei vegetale. Pînă
în 1965 producţia de cereale la hec­
tar va creşte cu 30 chintale, de car­
zahăr cu 375 chintale, porumb pentru
siloz — cu 600 chintale, culturi fura­
jere — cu 85 chintale, fin — cu 60
chintale. Se acordă o deosebită aten­
ţie culturilor de cartofi, sfeclă de za­
hăr, precum şi plantelor furajere.
alte locuri din U.R.S.S. Expe­
rienţele au arătat că se reali­
zează un considerabil spor de
recoltă: la morcovi — cu 363
la sută, la varză — cu 203 la
sută, la sfeclă de zahăr — cu
168 la sută, la grîu de primă­
vară — cu 203 la sută, la in
pentru fibre — cu 177 la sută,
la in pentru seminţe — cu 120
la sută. In sovhozul „Gorki-II“,'
unde semănăturile de morcovi
s-au efectuat pe o suprafaţă de
10 hectare, s-au obţinut peste
60.000 kg. la hectar.
Lucrările din timpul iernii
s-au executat cu o semănătoare
specială, prevăzută cu dispozi­
tive care taie in pămînt brazde
înguste pentru seminţe. Semin­
ţele se acoperă cu pămînt în­
gheţat fărîmiţat.
Semănătoarele funcţionează
remorcate de tractoare „DT-54“,
„DT-14“, „KD-35“ sau „Bela-
rus“, iar dacă stratul de zăpadă
este mare, în faţa tractorului
se ataşează un curăţitor de ză­
padă care o dă la o parte. Dar
pentru însămînţările în pămîn-
tul îngheţat este necesar ca o-
goarele să fie arate şi netezite
de cu toamnă.
Noua metodă deschide mari
perspective pentru obţinerea ir
nor recolte bogate.
doua jumătate a zilei, iar apa
pătrunde prin boltă, care in cen­
trul peşterii are o înălţime de
peste 70 metri. Pereţii peşterii
sînt din calcit de culoare roz,
din marmură şi calcar de diferi­
te culori.
Ornitologii au găsit în aceas­
tă grădină subterană multe pă­
sări, printre care porumbei cu
penele albastre, stăncuţe şi lăs­
tuni care îşi fac cuiburile printre
crăpăturile peşterii.
şoară în condiţii mult mai bu­
ne decît înainte. In această pri­
vinţă este edificator felul cum
s-a desfăşurat munca în anul
curent.
Arţul acesta primăvara a fost
tîrzie. Intr-o serie de regiuni
dintre cele mai importanţe ale
ţării, în special în Kazahstan,
Siberia, Ural, data începerii lu­
crărilor de cîmp a fost mult a-
mînată. Dar colhoznicii, lucră­
torii. din sovhozuri, mecaniza­
torii au dat dovadă de un înalt
spirit organizatoric. Greutăţile
provocate de condiţiile de cli­
mă nefavorabile au fost învin­
se cu succes. Semănăturile de
primăvară s-au dpsfăşurat în-
tr-un termen scurt- şi în cele
mai bune condiţii. Colhozurile
şi sovhozurile au semănat
127.500.000 ha. de culturi de
primăvară. S-a semănat mai
mult grîu, bumbac, sfeclă de
zahăr, floarea-soarelui, porumb
DRUMUL SOCIALISMULUI
ÄSSESÖ SKE535!
din agricultura A ct!v itafea S. M . T .-u rilo r
R. Cehoslovacă albaneze
In cursul primului semestru al al doilea cincinal cu doi ani şi
anului curent staţiunile de ma­ jumătate înainte de termen, Iar
»¦¦¦¦¦« şini şi tractoare din R. P. Al­
bania au efectuat un volum de
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦*¦¦¦¦¦»«¦¦o¦¦¦¦¦ « muncă mai mare decît în tot
¦ anul 1956, depăşind cu 50% vo­
Creşfe sectorul « lumul de lucrări executate în
perioada corespunzătoare a anu­
socialist al agriculturii 4 lui trecut.
« şi secerătoare mecanice noi. Nu­
4 Astfel tractoriştii au efectuat
4 cu 70% mai multe lucrări decît în
primăvara anului trecut. Apro­
In primul semestru al anu- $ ximativ 10% din tractorişti şi-au
îndeplinit sarcinile prevăzute pe
lui curent, în Slovacia au-J
fost create 243 de noi coope- *
rative agricole unice, adică J
cu 110 mai mult decît în pe-J
rioada corespunzătoare a a- J
nului trecut. .¦
Totodată, în cooperativele*
agr^ole unice existente au J Noi varietăţi de grîu
intrat aproximativ 50.000 d ej în R. P. B u lg a ria
noi membri. La 1 iulie se nu- J Una din principalele sarcini Conţinutul în gluten al griu­
ale Institutului de cercetări şti­ lui este unul dintre cei mai im­
* mărau în Slovacia 2.308 co- J
¦¦t operative agricole unice. Sec- J
torul socialist al agriculturii J
Slovaciei înglobează în pre- J inţifice în domeniul agriculturii portanţi indici tehnologici. Şi în orez în provincia Hunan se vor
zent 62,7% din suprafeţele J de la Gheneral Toşevo este crea­ această privinţă noile soiuri recolta în medie cîte 7,5 tone In judeţul Uiuan din provin- >
cultivabile. rea de noi varietăţi de culturi
agricole, mai rezistente şi care
Rodnica activitate dau recolte mai bogate. In ge­
a institutelor agricole neral, pentru obţinerea de noi
Pe lîngă Academia de * varietăţi este necesară o peri­
oadă de 7— 10 ani. Ţinînd sea­
Ştiinţe Agricole a R. Celio- * ma că munca de selecţionare a
institutului a început abia acum
slovace funcţionează 2 insti-* cinci ani, noile varietăţi de grîu,
floarea-soarelui şi mazăre ob­
tute de cercetări ştiinţifice, ¦> ţinute, reprezintă un mare suc­
ces al tînărului colectiv de cer­
17 staţiuni şi numeroase ca- « cetători.
J bineţe şi laboratoare în ca- * Noile varietăţi de griu sînt
tot atît de rezistente la frig ca
J re lucrează peste 700 de oa- ¦ soiul nr. 14, iar în ce priveşte
celelalte calităţi, sînt superioare
J meni de ştiinţă. acestuia.
J Anul trecut ei au rezolvat ¦ In ultimele ierni, şi in special mult la decar decit din soiul
iarna 1955— 1956, noile soiuri
* numeroase sarcini practice. ¦ de grîu 100/10, 13/44 şi 15/38
J In domeniul medicinei vete- ¦ s-au dovedit a fi foarte rezis­
tente la frig, întrecind în aceas­
J rinare un î_n_s_e_m„n_a_t__s_u_c_c_es ¦ tă privinţă soiul nr. 301 şi ri-
valizînd cu soiul nr. 14. In ce
t îl constituie realizareah pore- *^ priveşte rezistenţa la rugină so­
iurile 13/44 şi 100/10 au primit
?> paratului „F-alergen“ cu a- « nota 4 (bine) în sistemul de
notare cu 5 puncte — iar soiul
.? jutorul căruia se poate repe- « 15/38 nota 5. Soiurile 13/44 şi
100/10 sînt chiar mai rezistente
de depista bruceloza la ani- ¦ la rugina neagră, cafenie şi gal­
benă decît soiurile standard nr.
maleîe domestice. ¦¦ 14 şi nr. 301. Greutatea hecto-
litrică a noilor soiuri 13/44 şi
D ezvoltarea 100/10 depăşeşte cu mult greu­
creşterii animalelor tatea hectolitrică a soiului nr.
14 şi chiar a soiului nr. 301, iar
Incepînd din anul 1948, creş­ cea a noului soi 15/38 este iden­
terea animalelor s-a dezvoltat tică cu a soiului standard nr.
foarte mu.lt în Cehoslovacia. 14.
Astfel, în 1957 s-a obţinut la
fiecare 100 ha. de pămînt agri­
col cu 1.665,4 kg. mai multă
carne, precum şi cantităţi mai
mari de"' lapte şi ouă decît în
1948.
A crescut în special produc­
ţia de carne de porc (de 2,5
ori), atingînd astăzi 10.663 kg.
la 100 ha. de pămînt arabil.
Noi staţiuni de maşini şi tractoare
în R. P. Mongolă
In ultimele două luni în R. Suhe Bator, a recoltat peste 300
P. Mongolă au fost înfiinţate
15 staţiuni de maşini pentru de­ tone de cereale şi 5.130 tone
servirea sectorului zootehnic. Nu­
mărul total al acestor staţiuni de nutreţ, a tuns electric 18.000
a crescut astfel Ia 25.
de oi şi a executat fecundarea
Staţiunile de maşini şi trac­
toare din R. P. Mongolă joacă artificială la un număr de 17.000
un rol important în transforma­
rea socialistă a agriculturii; ele animale.
ajută cooperativele agricole în
lucrările de desţelenire, la strîn- In cadrul planului trienal
gerea rezervelor de nutreţ ş.a.
(1958-1960) vor fi organizate 58
In primul său an de existen­
ţă S.M.T.ţul din Urt, provincia de staţiuni de maşini. Pînă în
anul 1960 cooperativele agricole
şi gospodăriile de stat pentru
creşterea animalelor vor fi în­
zestrate cu peste 1.000 de trac­
toare şi mii de alte maşini a-
gTicole. .....
« zut introducerea largă în pro­
re a grînelor se lărgeşte zi de tivă porumb. In comparaţie cu
nile sudice ale Ucrainei şi RSS rit de peste 5 ori şi ocupă
tică este foarte întinsă, avînd Transcaucaziei dau dovadă de
diferite condiţii de climă. Dacă o grijă cu adevărat gospodă­
în sudul ţării are Ioc shînge- rească faţă de soarta recoltei.
rea în masă a recoltei, în re­ De pe ogoare se primesc ştiri
giunile din nordul ţării, cam­ îmbucurătoare. Primele canti­
pania semănăturilor s-a termi­ tăţi treierate în regiunile din
nat abia la sfîrşitul Iui mai, iar sudul ţării arată că recolta de
în prezent se execută lucrări de cereale este bună. In ţinutul
îngrijire a culturilor. Dalele cu Krasnodar, recolta de orz de
privire la situaţia semănături­ toamnă este de peste 3.000 kg.
lor şi la starea timpului în pri­ la hectar.
ma decadă a funii iulie piecum
şi cu privire la desfăşurarea In raionul Novo-Aleksandrov,
lucrărilor de recoltare a cerea­ din ţinutul Stavropol, conti­
lelor în sudul ţării permit să nuă cu succes lucrările de
se afirme că anul acesta se strîngere a recoltei de grîne.
poate conta pe o recoltă bună. Aici s-au obţinut peste 3.000
Există toate posibilităţile să se kg. de cereale Ia hectar. Ştirile în R.S.S. Moldovenească şi în
colecteze cantităţi mult mai primite din regiunea Rostov a-
mari de cereale, sfeclă de za­ nunţă că în sovhozul „Ghigani“
hăr şi alte produse agricole recolta medie de grîu este de
decît s-a prevăzut. Datele în 2.500 kg. la hectar, iar pe anu­
legătură cu starea semănături­ mite cîmpuri este chiar de 3.000
lor principalelor culturi, mai a- kgf.
les a culturilor cerealiere, a- In Directivele Congresului al
XX-lea al partidului cu privire
rată că situaţia acestora este
la cel de-al şaselea plan cinci­
aproape pretutindeni buna. nal de dezvoltare a economiei cu fibre lungi, cânepă şi alte
/ W noul nutreţ conţine tiu numai ah diferite regiuni ale ţării.
în prezent lucrează în contul a-
nului 1961. In cursul acestui se
mestru forţa motrice a staţiuni
lor de maşini şi tractoare i
crescut cu 43%. Ele au fost în­
zestrate cu numeroase tractoare
mărul combinelor a crescut cu
100%. Anul acesta vor li folo­
site maşini speciale pentru re
coltarea porumbului.
create sînt remarcabile. Astfel,
conţinutul în gluten al soiului
100/10 este cu 3,98 la sută mai
mare decît al soiului nr. 301.
Cel al soiurilor 13/44 este de
asemenea considerabil mai
mare, decit al soiurilor stan­
dard.
Soiurile noi obţinute de Insti­
tutul din Gheneral Toşevo au
dat in repetate rînduri recolte
excepţional de bogate. Chiar şi
din soiul 15/38 asemănător so­
iului nr. 14, în ce priveşte ce­
lelalte proprietăţi, s-au obţinut
în medie cu cîte 46 kg. mai
nr. 14 şi cu cîte 32 kg. mai
mult decît din soiul nr. 301.
Alte noutăţi agricole
Dezvoltarea creşterii
animalelor
In R. P. Chineză, paralel ca spori­
rea continuă a producţiei culturilor ce­
realiere şi tehnice se dezvoltă rapid
şi sectorul zooethnic.
La sfîrşitul anului 1957, şeptelal de
vite cornute mari a atins 83.000.000
capete, adică cu 39,8 la sută mai mult
decît In 1949. In aceeaşi peripadă, nu­
mărul porhnelor a crescut de 2,5 ori,
al oilor şi caprelor de 2,3 ori. S-au
crescut 350.000 de cai şi 2.700.000 de
oi de rasă.
In primele trei luni ale acestui an,
şeptelul total de porcine din Repu­
blica Populară Chineză a crescut cu
30 la sută atingînd 163.000.000 ca­
pete.
Creşte numărul
institutelor de cercetări
agricole
Anul acesta în provincia (Şansa din
R. P. Chineză au fost înfiinţate 13
institute de cercetări ştiinţifice. A-
cestea se ocupă ca cercetări în do­
meniul agriculturii, uneltelor agricole
şi structurii solului, creşterii animale­
lor şi plantelor. De asemenea noile in­
stituie studiază probleme legate de
îhgrăşămintele chimice şi insecticide,
de economia apelor, silvicultură, etc.
Institutele acordă o deosebită aten­
ducţia agricolă a semănăturilor
de porumb, ca fiind cultura cea
mai rentabilă. In prezent a-
proape toate regiunile ţării cul­
Anul acesta, porumbul a fost
semănat de regulă în termene
optime, pe terenuri bine pregă­
tite, după metoda cuiburilor a-
şezate în pătrat, folosindu-sc
seminţe de bună calitate. In
prezent mecanizatorilor le revi­
ne un rol important în îngriji­
rea semănăturilor de porumb.
In majoritatea regiunilor din
ţară starea plantaţiilor de sle-
clă de zahăr este de asemenea
bună. Sfecla de zahăr se dez­
voltă deosebit de bine în regiu­
nile Poltava, Hmelniţki, Kiev,
Cerkasî şi Vînniţa, precum şi
Kuban.
Situaţia semănăturilor permi­
te să se presupună că anul a-
cesta recolta globală de sfeclă
de zahăr va fi cu 5-6 milioane
de tone mai mare faţă de a-
nul trecut. Este cu totul satis­
făcătoare starea semănăturilor
de floarea-soarelui, bumbac, in
N r. 1121
Anul recoltelor record
în R. P. Chineză
In prezent în R. P. Chineză Secerişul orezului timpuriu,
se culege recolta de orez tim­ care se apropie de sfîrşit in
puriu care, conform evaluărilor provincia Guandun şi alte pro­
oa fi cea mai bogată din isto­ vincii din sud, a început in
ria ţării. regiunile sudice ale provinciilor
Fuţzien, Tziensi, Sîciuan ş. a.
In întreaga ţară se anunţă Pe măsură ce se termină recol­
recolte record de orez timpu­ tarea orezului timpuriu, se ră­
riu. Astfel, în provincia Hunan sădeşte imediat orezul de toam­
nă în locul lui. De-a lungul
se prevede 6 recoltă de 5,5 mi­ văii fluviului lanţzî, orezul tim­
lioane de tone, depăşind cu a- puriu se coace repede şi va fi /
proximativ 2,5 milioane tone recoltat la sfîrşitul lunii iulie. -
recolta din 1957. In Sîciuan,
Hubei şi multe alte provincii, In acelaşi timp recolta griu­
reclotele sînt de peste două ori lui de toamnă a fost cu aproxi­
mai mari decit anul trecut.
mativ 11 milioane tone metrice '>
Pretutindeni s-a obţinut o
producţie foarte bună la ha. De mai mare decît cea din 1957. }
pe cele 70.000 ha. cultivate cu
*{
la ha. In diferite regiuni ale cia Tziensi, renumit centru pro­
ţării se prevăd recolte record ducător de ceai verde, s-a cules
de cîte 37— 40 tone şi chiar anul acesta o recoltă record de
mai mult la ha. 1.150 tone ceai de primăvară
Anul acesta, suprafaţa culti­ ( cit întreaga 'producţie de ceai
vată cu orez timpuriu a fost a judeţului pe anul trecut) şi ţ
extinsă cu 2,5 milioane ha. Da-- 315 tone ceai de vară. Recolta
torită acestui fapt, cît şi recol­ de anul acesta este cu 28 la
telor bogate la hectar, produc­ . sută mai mare decît cea din
ţia de orez s-a dublat anul a- 1957. Pe 1.500 ha. de plantaţii
cesta in provinciile Sîciuan, recolta a atins 3,7—5,6 tone
Hubei şi alte provincii situate frunze la ha.
de-a lungul fluviului lanţzî. In Judeţul Uiuan dispune de
provincia Guandun, unde su­ peste 3.300 ha. de plantaţii de-
prafaţa insămînţată cu orez nu ceai. Anul acesta s-a cultivat 3
a fost cu mult mai mare, ,de­ aici o varietate specială de
cît anul trecut, recolta va fi ceai, numită „ ci-fon“ de o cu­
cu aproximativ 40 la sută mai loare verde aprins şi foarte a-
mare. romată.
ţie irigării terenurilor nisipoase, păs­ din Llnşan, provincia Liaonln (China
trării apei, lucrărilor agricole şi îmbu­ de nord-est) a produs primul tractor
nătăţirii solului în regiuni\e deluroase, greu pe şenile, marca „Hunţi-80“, cu
combaterii bolilor la animale, îmbună­ o putere de 80 C.P. Acest tractor re-
tăţirii raselor şeptelului, mecanizării moreînd două pluguri cu cîte cinci
agriculturii, folosirii energiei solare, brăzdare, poate ara 0,8 ha. pe oră.
Ş. a.
In curînd va începe producţia în se­
Noi tractoare rie a noului tip de tractor şi încerca­
pentru agricultură rea altul prototip cu o putere de 100
C.P,
Recent, uzina de maşini agricole
Mişcarea cooperatistă în satele ungare
In prezent peste 23% din în- cole de producţie, care înglobau
treaga suprafaţă arabilă a R.P. 134.000 de membri şi aveau o
Ungare este lucrată de coopera- suprafaţă totală de 1.270.000 de
tivele agricole de producţie şi iugăre (un iugăr=0,57 ha). Pe-
de gospodăriile agricole de stat. lîngă aceasta în Ungaria exis­
t a sfîrşitul primului trimestru tă 819 de unităţi agricole co-
al acestui an, în Ungaria exis- operatiste de tip inferior care nu-
tau 2.650 de cooperative agri- mără un total de 35.000 membri.
lîn vast sistem de irigaţie
In luna octombrie a. c. în re­ noi, Hai Duong şi. Hang len in
giunea deltei Fluviului Roşu va sud-est. Ea va contribui la li­
începe construirea celui mai ma­
re sistem de irigaţie din Viet­ chidarea secetei şi lipsei de apă.
namul de nord. Proiectul acestei Noul sistem de irigaţie va de­
lucrări a fost elaborat cu aju­
torul specialiştilor chinezi. Du­ servi o suprafaţă de trei ori mai
pă terminarea construcţiei, mare decit cea irigată de bara­
154.000 ha. de culturi de orez, jul Bai Thuong din provinciaţ.
Thanh Hoa. Acest baraj a fost
distrus aproape in întregime de
care dădeau cîte o singură re­ colonialiştii francezi in timpul
coltă pe an, vor începe să dea războiului şi reconstruit de po­
cîte două recolte. Construcţia va porul R. D. Vietnam. Barajul
deservi trei provincii de pe ma­ Bai Thuong este deocamdată cel
lul sting al Fluviului Roşu şi mai mare sistem de irigaţie din
anume Bak-Nin, la nord de Ha­ Vietnamul de nord.
Noi meiode în legumicultura
Cercetătorii Academiei Polo­ xemplu roşiile supuse unei ilu­
neze de Ştiinţe efectuează o se­ minări suplimentare in cursul
rie de experienţe prin care ur­ nopţii cu raze emise de lămpile
cu luminescenţă s-au copt cu 20
măresc să grăbească coacerea de zile mai devreme şi au dat
plantelor cultivate în seră. In cu aproximativ 3 kg. mai multe
acest domeniu s-au obţinut re­ fructe la metru pătrat.
zultate interesante. Astfel de e-
U n nou nutreţ
pe bază de
Prin prelucrarea chimică şi bumină, ci şi o serie de fermenţi
biologică a stufului, paielor, tul- şi vitamine care stimulează asi­
pinelor de floarea soarelui şt a milarea de către animale a altor
cîtorva ierburi necomestibile oa­ substanţe nutritive. In acest nu­
menii de ştiinţă sovieticii au ob­ treţ s-au găsit, prinfre altele,
ţinut un nutreţ preţios, sare con­ vitamina B --1 şi B— 12.
ţine aproximativ 50 lă sută aî-
bumină. Masa sub formă 'do pas­ In prezent, se fac pregătiri în
tă obţinută pe această cale este vederea punerii în funcţiune- a
transformată într-o pulbere, ca­ primei uzine biochimice experi­
re se introduce în hrana vitelor mentale din U.R.S.S. pentru
producţia de proteine furajere.
împreună cu alte nutreţuri. In viitor se prevede construirea
Experienţele au dovedit că cîtorva uzine asemănătoare în