Page 87 - 1958-07

Nr. 1121 DRUMUL SOCIALISMULUI

într-un birou mic C onştiinţă

se ascund lucruri mari i răspundere personal

Cabinet tehnic. Ce simplu pare cîrtd ale locomotivei, defectîndu-le. A-

pronunţi. Două cuvinte cu sonoritate ceastă inovaţie aduce economii de — Tovarăşi, avem sarcini serioase, cazul ăsta şoferii- care deservesc ruta
multe şi grele. Trebuie să ne strîngem Deva-Brad, ori cei care deservesc rula
plăcută şi attt. Dar, cabinetul tehnic 133.000 lei anual, prin înlăturarea cureaua şi să ne înhămăm cu toată Deva—Hondol etc., care au maşini cu
răspunderea înlr-o luplă iitanică. Alt-' o stare tehnică proastă (îi stătea in
este foarte; necesar oricărei întreprin­ reparaţiilor la alte piese, dind astfel Pline de farmec fel nu vom putea face faţă tovarăşi, gînd să spună falnică), iar drumurile
sînt înăl{imi!e slîn- nu putem justifica încrederea ce ni ca vai de ele (ar fi vrui să învino­
deri productive şi de el nu se poate posibilitatea unei folosiri raţionale a coase de-a lungul s-a acordat. Noi sîatem o generaţie văţească secţiile de drumuri şi poduri
Ampoiului. Aici nouă, trăim zile deosebite de cele din de la sfaturile populare dar s-a gln-
dispensa. El este acela care încu­ întregii capacităţi de producţie a lo­ şi-au găsit loc de trecut, avem o conştiinţă înaintată, dit să le lase In pace), nu mai spun
adăpost şl recule­ muncim intr-o întreprindere socialistă, că unii şoferi sînt mult mai slabi ca
rajează mişcarea de inovaţii In rai­ comotivelor L.A.M. şl A.K. 2 şi pre- gere oamenii din avem datoria să facem tot ce putem dumneata (a evitat să dezvăluie un
vechi timpuri. pentru a o apăra: bunurile ei sînt „secret" — faptul că se urcă la volan
durile muncitorilor, tehnicienilor şi lungindu-se durata de funcţionare a bunurile întregului popor. De aceea, beţi, că înjură, nu au grijă de ma­
IN CLIŞEU: trebuie să te păstrăm ca pe ale noa­ şini etc.).
inginerilor. El analizează conţinutul, acestora. „Stînca Corbului“ stre proprii, căci sînt ale noastre to­
din satul Tăuţi — varăşi, ale poporului, iar noi toţi la — Toaie acestea sînt adevărate, dar,
valabilitatea şi importanţa inovaţiilor. „Semnalizarea optică la rampa pu­ raionul Alba. un loc formăm poporul, mulţimea asta vedeţi, eu nu pot să nu ţin cont de
de oameni care a sfărîmat lanţurile îndrumările date eu ocazia unor şe­
Tot el le aprobă, Le dă aviz de expe­ ţului orb nr. 7" este o altă inovaţie Noi cadre de mineri robiei şi a devenit liberă, stăpînă pe dinţe. Vreau cu adevărat — şi nu glu­
soarta sa. Deci să nu Uităm tovarăşi, mesc — să dau dovadă de simţ de
rimentare şi apoi de aplicare pe sca­ a tov. ing. Gheorghe Mosescu, care Cursurile de calificare de la să nu uităm de bunurile acestea ma­ răspundere ţaţă de călători şl de răs­
Ghelar cu durata de 6 luni pen­ teriale, de maşinile ce ne-au joşi date punderea personală ce trebuie să ne
ră industrială. Cabinetul tehnic este contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor tru gradul I şi II, deschise în în păstrare pentru satisfacerea nevoi­ caracterizeze pe noi toţi.
luna ianuarie, şi-au încheiat ac­ lor de transport!
acela care organizează concursuri de de transport In rampa puţului. Sem­ tivitatea în decursul acestei luni. — Ia ie uită la el I — se răsti
T oţi. şoferii autobazei I.R.T.A. tăceau deodată şeful de garaf. Te pomeneşti
inovaţii, care stimulează pe inova­ nalizarea fiind optică, cu întrerupă­ In urma examenelor au tost şi ascultau, meditau asupra celor ce că eu nu cunosc ioaie acestea, că eu
declaraţi absolvenţi 40 de parti­ le auzeau din gura şefului autobazei. nu ştia ce-i aceea răspundere personală,
tori şi atrage tot mai mulţi oameni toare, dirijarea vagonetelor spre sau cipanţi la cursurile de gradul I Cei care mai aveau obiceiul să o- grifă faţă de bunuri şi faţă de călă­
şi 29 de la cursurile de gradul prească maşinile pe Ia cîte un bufet tori. Le ştiu prea bine şi tocmai pen­
ai muncii in această mişcare. Slnt dinspre puţ se face automat. Aceasta II pentru meseria de mineri. Din — din cauza unor „defecţiuni tehnice" tru că le ştiu, îţi spun să mergi la
comisia de examinare au tăcut — îşi făceau un „proces de conştiin­ Hunedoara căci maşina are stare teh­
multe şi multe atribuţiile unui cabi­ a dus la reducerea a două posturi parte cei mai buni ingineri şi ţă”, cei care nil îngrijeau de scule îşi nică perfectă. Şi apoi pentru că ni
tehnicieni ai exploatării. făcea socoteli în legătură cu impu­ s-a spus la şedinţă că trebuie să aă
net tehnic activ. pe schimb şi la economii de 80.000 tările ce li se vor face în cazul cînd întăriţi răspunderea personală să nu
Gu această ocazie şeîul ex­ vă guidiţi că vă puteţi urca în capul
In zilele trecute, am poposii la ca­ lei anual. Printre inovafule de sea­ ploatării, Verachim Voina, a tă­ nu vor manifesta
binetul tehnic al întreprinderii mi­ mă se numără şi „Maşina de tăiat, cut bilanţul activităţii cursuri- grijă !aţă de ele, cei meu. Să ştiţi că
care aveau unele nu sînt deloc de a-
niere Petrila. Intr-un birou mic şi frezat şi fasonat lemn" a tov. tîm- defecţiuni pe la ma­ cord ca răspunde­
modest, am găsit-o pe iov. ingineră plar Ignat Polak. înainte, operaţiile şini, se gindeau să rea voastră perso­
Paula Iugureanu — responsabila ca­ de tăiat, frezai şl fasonat lemnul se nală să ducă la slă­
binetului tehnic — aplecată asupra făceau manual. Acum, operaţiile a-
unui maldăr de dosare. Abia ne-am cestea se execută cu ajutorul maşinii,
cunoscut şi banala întrebare, stereotipă reducîndu-se patru posturi pe schimb.
şi-a făcut apariţia:
In felul acesta, se fac economii în
— Ce faceţi?
valoare de peste 28.000 lei anual.
— 'Am terminat bilanţul inovaţiilor
din semestrul 1 al acestui an şi vreau Lăcătuşul Ioan Gaiţă este autorul
să mai verific odată dosarele înainte unei inovaţii intitulată: „Dispozitiv
de a le trece la arhiva cabinetului. pentru ascuţit pînze de fierăstrău
circulare". Gaiţă a construit un dis­
' — Şi aţi avut multe inovaţii?
— Destul de multe şi de impor­ pozitiv complect nou, cu ajutorul că­
tante, Au fost înregistrate 27 inova­ ruia pînzele de fierăstrău se ascut
ţii dintre care 17 s-au aplicat şi se in cadrul întreprinderii, Măturtnd
aplică, în urma cărora s-au obţinut cheltuielile de transport şi de ascuţit.
Şi această inovaţie aduce economii lor de calificare sfătuind pe ab­ ral. Pentru reuşita lucrărilor, sfa­
economii de peste 200.000 lei. solvenţi ca intraţi în producţie
— Vă rog spuneţi-mi şi mie ci- importante. să contribuie cu toată capacita­ turile populare oteră mijloace de
tea lor de muncă şi cu cunoş­
teva din inovaţiile cele mai importan­ După cum se vede, activitatea ca­ tinţele căpătate în şcoală la rea­ transport necesare. Investiţiile le repare imediat. birea răspunderii
lizarea şi depăşirea planuiui de
te care se aplică. binetului tehnic al minei Petrila a producţie. importante care s-au tăcut pen­ Cu alte cuvinte ioţi mele faţă de doi

— Da. Am să le iau în ordinea fost în primul semestru al acestui an PAULA POPA tru amenajarea de păşuni în Re­ şojerii se gindeau, ioţi, faţă de ma­
I
economiilor pe care le aduc. deosebit de intensă. In semestrul II, tezat, vor asigura cerinţele în­
VasSe amenajări de păşuni
„Modificarea cutiilor la bateriile afiia început, cabinetul tehnic îşi con­ tovărăşirilor agricole şi zooteh­ se frămînlau şi aş­ şini, faţă de călători
în Reîezai
locomotivei, cu acumulatori tip L.A.M. tinuă activitatea. Pentru concursul de nice, din Ţara Haţegului. teptau să termine — izbucni deodată:
Sporirea şeptelului de animale
şt A.K. 2" a maistridui mecanic inovaţii pe anul 1958, popularizează în satele de munte a determinat A. N1COD1M şeful lor cuvizi­ nervos şeful. Dum­
direcţia agricolă regională să
Ernst Skooran şi a maistrului Iosif teme noi pe sectoare şi cercetează treacă la măsuri practice pentru Orientare jusfă tarea ce o rostea neata încă nu şti ce-i
amenajarea terenurilor, de păşu­ şi apoi să se înhame serios la muncă. aceea răspundere personală. Eu ţi-aş
Gaier. Cutiile din ebonit de la bate­ propunerile sosite din riadul munci­ na! Pe terenurile împădurite întreprinderea cinematografică putea da lecţii serioase despre aşa ce­
unde posibilităţile de păşunat regională de stat Hunedoara- Ne-am înţeles, tovarăşi, — se mai va. Şi-apoi să nu nvxi discutăm prea
riile' locomotivei au fost .înlocuite prin torilor, tehnicienilor şi inginerilor. In sînt mici, se fac defrişări de. ar­ Deva orientîndu-se just, în urma adresă odată şeful — e clar pentru mult. Vei pleca la Hunedoara, faci aşa
borele (jip, molid şi ienupăr). consultării cu organele politice toată lumea ce are de făcut ? cum îţi spun eu. La Hunedoara cînd
cpTii. metalice căptuşite cu cauciuc. felul acesia, cabinetul tehnic devine şi de stat din Haţeg, a transferat pleci, nu pleci în pădure, ai cel mai
Pînă în prezent s-au tăcut aparatul cinematografic pe ban­ — D a i — răspunseră oamenii, în- frumos drum, cea mai bună maşină.
Cutiile de ebonit se crăpau uşor şi o noţiune cu un conţinut bogat. defrişări la punctele Lupoanea, dă îngustă de la Toteşti în co­ ir-uti singur glas. Ne-am înţeles? Pleci şi gata, pleci pe.
Muncelu Mare şi Strigoane. Lu­ muna Sălaşu Superior. răspunderea mea !
acidul se scurgea pe celelalte piese G. IORDACHE crările continuă paralel cu punc­ — Fiţi atenţi, tovarăşi, avem sarcini
tele : Groapele şi Vasielu. Pînă La inaugurare a rulat filmul mari şi... uitasem să vă spun: ascul­ Dojenit, oarecum amărît, ca glodul
«¦»-«#»»#>¦»<>¦ I©*«a*»¦»¦>O»» t |» « în prezent au fost redate pen­ romînesG „Vultur 101“ iar pen­ taţi sfaturile şefilor. Ele sînt bune şi că şi cele două şuruburi In care se
tru păşunat. 600 de ha., iar prin tru programele viitoare sîni re­ folositoare. Âscultaţi-l pe şeful nostru mai ţine roata din spate din partea
A treia premieră a teatrului amator hunedorean acţiunea în curs de la Groapele partizate film ele: „Corabia vi­ de garaj, e om cumsecade, priceput stingă se vor rupe şi va rămlne in
şi Vasielu se vor mai' elibera selor“, „Umbre în port“ şi „Fi­ în meserie, un pasionat şofer, ţine la drum, iar călătorii i se vor urca în
Duminica trecută, ansamblul de tea­ tru a reuşi să pătrundă în vilă unde tor Spiru Savin a fost cu excepţia pentru păşunat încă 400 ba. Lu­ ica Tibetului”. In satul de cen­ maşinile autobazei ca la ale lui pro­ cap, şoferul sări la volan, şi plecă.
tru amator din Hunedoara a prezentat respectarea liniştii era literă de lege. unor exagerări de mimică — în nota crările se execută la altitudini tru, cinematograful rulează de prii, este un om exigent, cu calităţi
cea de-a treia premieră a sa din acesl De aici o serie întreagă de peripeţii rolului, conturînd cu bune mijloace ar­ două ori pe săptămînâ, iar în morale deosebite, ţine la muncitori, se Nu se şlie precis ia a cita ducere
an cu piesa „O zi de odihnă“ de scri­ amuzante. tistice un slujbaş birocratizat, fricos. destul de ridicate şi iau parte curînd, în restul timpului va pre­ îngrijeşte de ei cum nimeni altul. Eu sau întoarcere s-a petrecut ceea ce s-a
itorul sovietic Valentin Kataev. La a- Au adus de asemenea o importantă con­ la ele peste 300 de muncitori. zenta filmele în satele din'jur. am mai avut de-a face cu şefi de petrecut, destul că în ziua aceea, la
ceastă premieră au fost de faţă aproa­ Regizorul spectacolului — tovarăşul tribuţie la reuşita spectacolului: Ma- garaj, dar aşa om ca al nostru (se un moment dat, aproape de Crislur,
pe 1.000 de spectatori. Pavel Crişan—a avut de făcut faţă u- ria Stoica, Elena Scurtu, Gheorghe Conducerea şantierului o are Pentru a se mări capacitatea pare că se referea la tov. Mărcuş) maşina cu numărul de mai sus, trasă
nor probleme destul de dificile cerute Doroftei, Valeria Munteanu, Victor Ioan Scrieciu care s-a dovedit sălii de spectacol ciîn Sălaşu n-am mai văzut. Cred că sinteţi con­ în pariea dreaptă a drumului, stătea,
Lucrarea este destul de cunoscută. de ritmul viu, dinamic al lucrării. Se Stana şi alţii. a fi un bun organizator. In ac­ Superior, se construieşte o cabi­ vinşi că e un om em inent: nu ceartă iar în jurul ei călătorii, grăbiţi, ner­
Autorul ne înfăţişează peripeţiile unui poate spune că s-a achitat de această ţiune, un ajutor efectiv îl dă şi nă exterioară sălii de speGfacol. pe nimeni, nu bate pe nimeni, e po- voşi, priveau cuid la şofer, cînd la
funcţionar sovietic, Zaiţev, care lace tot misiune cu succes. Cu un sprijin mal susţi­ Vlad Mihai Pilu agent zoopasto- Lucrările se execută prin muncă văţuitor fără pereche... maşină.
ce-i stă în putinţă pentru a primi o nut, mai operaliv, din partea comi­ voluntară şi cu participarea ac­
aprobare pe o cerere prin care se so­ Din distribuţie s-a remarcat în spe­ tetului de întreprindere, teatrul side- tivă a utemistilor din comuna. Şi acum, tovarăşi, să terminăm po­
licită vopseaua necesară unui cămin cial Artur Drago, interpretul Iul Zai­ rurgiştilor care şl-a depăşit adoles­
pentru copii. Semnătura trebuia primi­ ţev. Cinstit şi stăruitor, Zaiţev ştie una cenţa, ar putea trece la un repertoriu N. ANDREI veştile. V-am spus ce avem de făcut, — Mie personal — se adresă unul
tă de la directorul unui depoz.it, pe şi bună: aprobarea cererii pentru ri­ mai variat, cu un program de spec­ v-am criticat, m-aţi criiicat... aşa e la din călători — mi-a fost dat să mai
nume Miusov. Cum directorul acesta dicarea vopselei în vederea inaugurării tacole mai bogat. Valorile artistice nu nurilor din avutul obşteso îm­ noi. E deafuns. Cu ioţit la treabă, văd asemenea „figuri". Călătoresc mult
era însă în acea zi la odihnă, Zaiţev căminului de copii al cărui adminis­ lipsesc şi nici entuziasmul. potriva delapidatorilor şi hoţilor, avem multe de făcut. şi am mai văzut autobuse rămase în
a trebuit să uzeze de o stratagemă pen­ trator este. este controlul. Lipsa de control,
M. ENESC0 alături de lipsa pazei, constituie
Interpretul lui Miusov, tînărul ac­ cauzele cele mai serioase ale
comiterii delapidărilor. S-a con­
3*4 »-9 a tost condamnat la 16 ani mun­ statat că acolo unde controlul Cum e şi normal, după o aseme­ „pană”. Nu de mult am văzut aşa
se exercită în adevăratul înţeles nea şedinţă şi cu asemenea recoman­ ceva la Vălişoara, în altă zi la Birsău,
SA A PA RA M C U FERMITATE că silnică. , al cuvîntului, sînt descoperite în dări, subalternii se mobilizează, plea­ recent la Simeria, cunosc şi cazuri cînd
faşă şi chiar de la început li­ că la locurile de muncă mai hotărîţi, aceste defecţiuni se „întimplau" în
Mai grav este faptul că sînt chidate, orice acţiuni îndreptate mai entuziasmaţi. faţa unor bufete. In asemenea cazuri
contra avutului obştesc. Unde şoferul ce să facă? Pînă cină se gă­
AVUTUL OBŞTESCt cazuri cînd, deşi s-a descoperit există control, nu este loc po­ In cazul nostru, sub supravegherea seşte o mină oblăduiloare pentru a
că angajatul este incoredt, nu trivit pentru delapidări şi boţii. şefului de garaj, toţi şoferii erau la repara maşina, intră !a bufei să ia un
s-au luat măsuri ca să tie în­ post. Unii se pregăteau să plece în „ţoi", o gusiărică, iar călătorii... să
Mai există o serie de alte mă­ cursă la Brad, alţii la Hondol, alţii aştepte.
lăturat din unitatea respectivă. suri care contribuie la lupta pen­ la Petroşani ş.a.m.d.
tru combaterea infracţiunilor îm­
Apărarea şi consolidarea pro­ COMAN SUC1U că uneori conducerile întreprin­ De exemplu, Bîc loan, angajat potriva avutului obştesc, ca de — Eu trebuie să plec la Hunedoara Văzînd şi cunoscînd toate acestea,
prietăţii socialiste este chezăşia deputat în Sfatul popular regional derilor nu au avut în centrul a- la S.A.M. Orăştie — sectorul exemplu: controlul obşteso orga­ — spuse la un moment dat şoferul nu poţi — numai dacă nu vrei —
progresului, a continuei ridicări tenţiei lor preocuparea ca în locu­ Teliuc, în funcţie de gestionar, nizat de comitetele executive ale de pe autobusul nr. 50763, şefului de să nu ie gindeşti la şeful de garaj, la
a nivelului de trai al poporu­ Hunedoara cu ocazia verificării tăcute la sfaturilor populare, care trebuie garaf. răspunderea lui personală, la grifa lui
lui, a înfloririi patriei noastre. rile unde se pot comite infrac­ 31 decembrie 1957, a tost găsit să antreneze în acest scop de­ faţă de bunuri, de şoferi, de călători.
Asigurarea creşterii bunăstării pentru recuperarea pagubelor şi putaţii staturilor populare, co­ — Ai rula cea mai frumoasă, dru­ Ţi se rupe inima cînd prin minte îţi
oamenilor muncii este indiso­ pentru soluţionarea promptă a ţiuni, în special în mînuirea bu- ¦ cu o lipsă în gestiune de 17.215 misiile permanente, precum şi mul cel mai bun, eşti cel mai fericit fulgeră figura şefului de garaj, fră-
lubil legată de apărarea avutu­ cauzelor privind infracţiunile ca­ delegatele de femei şi comitetele dintre toţi şoferii noştri — li răspunse mîntările lui, cînd ţi-l imaginezi atit
lui obştesc. re produG pagube avutului ob­ nurilor şi valorilor, să se anga­ lei. Deşi s-a constatat această de cetăţeni şi cele de stradă ; blajin şeful de garaj. de preocupai faţă de bunul mers al
ştesc. întărirea activităţii comisiilor de lucrurilor. Dacă ar avea o maşină —
Partidul şi guvernul au avut jeze tovarăşi corecţi, cinstiţi şi lipsă, a tost lăsat pe mai depar­ — Nu zic ba, însă să vedeţi, am fie ea şi personală — ar alerga peste,
şi au ca preocupare permanentă Trebuie luate măsuri pentru harnici.- te în aceeaşi funcţiune, ca la judecată: tovărăşească, răspîndi- ceva de reparai la maşină... Ştiţi, n-aş tot pentru a repara cu mîna proprie,
întărirea legalităţii populare, a- îndrumarea şi controlarea pa­ inventarul făcut la sfîrşitul tri­ vrea să am vreo neplăcere pe drum. orice defecţiune s-ar produce, ar da
părarea avutului obşteso şi per­ zei civile, pentru ca să-şi ducă Cîteo'dată aceste funcţii sînt mestrului I. 1958, să tie găsit rea şi cunoaşterea cît mai largă Cile nu se pot întîmpla şi, cum prea lecţii la şoferi de felul cum trebuie să
sonal al oamenilor muncii şi în Ia îndeplinire în mod corespun­ ocupate nu numai de oameni cu o lipsă în gestiune de 57.444 bine ştiţi, maşina neavînd anumite se comporte, i-ar sfătui să nu fie bru­
general apărarea cuceririlor re­ zător sarcinile trasate în vede­ a legislaţiei ţării şi îndeosebi a scule (chei, cric ele.), ar putea să tali cu călătorii, să-i urmeze „exem­
rea apărării avutului obştesc. neoinstiţi ci chiar de elemente lei. Pentru aceste tapte inculpa­ râmînă în drum, iar călătorii pe mine plul", etc., etc. Şi ioaie acesiea numai
voluţionare ale poporului munci­ celei în legătură cu sancţionarea o să mă învinovăţească. peniru că are mare „răspundere per­
tor. Congresul al II-lea al parti­ duşmănoase, aşa cum a tost la tul a fost judecat şi condamnat. sonală”.
dului, rezoluţia plenarei (§. G. infracţiunilor contra avutului ob­ — Fii fără grijă, maşina dunmeaiale
Controlul financiar intern tre­ al P.M.R. din 28 iunie—3 iulie Gomraiprod Sebeş, unde în func­ Pentru a preveni unele infrac­ ştesc. are stare tehnică perfectă. N-ai mo­
1957 şi hotărîrea plenarei G.C. tive să te plîngi. Ce-o să spună in
buie să verifice cel puţin odată ţia de responsabil al sectorului ţiuni trebuie înlăturate condiţi­ Partidul nostru mobilizează
toate torţele pentru apărarea din
în cursul anului, fiecare gestiune ă fost numit Moga Damiatn, fost ile care favorizează comi­
toate puterile a avutului obşteso
fabricant. Acest ’afacerist şi tost terea lor. In primul rînd, trebuie
şi a legislaţiei populare. Grija
exploatator a reuşit să antrene­ vegheat ca elementele înrăite, noastră trebuie să se concentre­

ze în jurul lui o serie de ele­ descompuse, duşmănoase regi­ ze asupra formării omului nou,

de materiale şi valori, iar con­ ai P.M.R. din 9-13 iunie 1958, mente înrăite, cu ajutorul cărora mului democrat-popular, boţii şi a luptătorului devotat pentru

ducerile întreprinderilor sînt o- printre alte probleme ooupîndu- a jefuit timp îndelungat avutul delapidatorii, rămăşiţele îostelor cauza clasei muncitoare, capabil Participaţi Ia concursul popular de jocuri

bligate să analizeze munca or­ se de legalitatea populară şi a- obştesc. Faptele lor fiind desco­ clase exploatatoare etc., sare ur- să contribuie la întărirea şi dez­ distractive organizat de revista ţ

canului de control, luînd mă­ părarea avutului obştesc, au in­ perite, învinuiţii au fost trimişi măresG o existenţă fără muncă, voltarea neîncetată a statului V' e a c n o u
nostru democrat-popular şi a le­
suri pentru îmbunătăţirea conti­ dicat măsuri corespunzătoare în judecata tribunalului popular să nu se mai poată strecura în
gislaţiei populare. Să apărăm din
nuă a calităţii controalelor şi pentru apărarea acestui sector. ăl - raionului Sebeş. anumite posturi de conducere, CROAZIERA PRIETENIEI
toate puterile avutul nostru ob­
sezisarea organelor de urmărire In urma hotărîrilor amintite Deşi puţine la număr, 'totuşi în întreprinderi şi instituţii. Tre-, Participanţilor îa concurs li se oferă 100 PREMII
ştesc I constînd din cîte o călătorie cu vaoorul P E M A R E A
penală în maximum 3 zile de la mai sus, s-au obţinut o serie de mai sînt unele conduceri de în­ buie traşi la răspundere cei ce N E A G R A (CR1MEEA Şl CAUCAZ)

data constatării unei infracţiuni succese în legătură cu apărarea treprinderi care manifestă o a- dau dovadă de lipsă de vigi­

care prejudiciază avutul obştesc. avutului obştesc. Conducerile în­ iitu'dine lipsită de vigilenţă în lenţă în selecţionarea cadrelor

întreprinderile sînt obligate a treprinderilor, cu ajutorul oame­ recrutarea şi promovarea cadre­ privind aceste funcţiuni. Buletinele de participare la concurs se găsesc de vînzăre la":

ţine o evidenţă strictă a daune­ nilor muncii, au luat măsuri a- lor. Aşa de exemplu, O.S.L. Ali­ Acţiunea de prevenirea infrac­ Consiliul Reg. A.R.L.U.S., chioşcuri, tutungerii, casele cinema-;'

lor săvîrşite prin infracţiuni, a decvate pentru intensificarea ac­ mentară Petroşani l-a angajat ţiunilor contra avutului obşteso, tografelor şi la comisiile A.R. L.U.S. din instituţii şi intre- I

stadiului cercetărilor şi judecării tivităţii controlului financiar in­ ca gestionar la magazinul nr. pe lîngă înlăturarea condiţiilor prinderi. I;

acestor infracţiuni, urmărind în* tern, a pazei civile precum şi 50 Vulcan, pe numitul Gentimir care înlesneso săvîrşirea acesto­ IN FO R M A ŢIE

deaproape recuperarea pagube­ privind dezvoltarea exigenţei ţa­ Ioan, care ă mai fost condamnat ra, tace de asemenea necesară

lor. ţă de buna gospodărire a avutu­ pentru delapidare, ca în ultima întărirea pazei bunurilor. l Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că termenul de de-
> punerea cererilor de Înscriere la concursul de burse se prelun-
Prin oficiile juridice se vor lui obştesc. iuncţie să delapideze 225.794 Una dintre măsurile cele mai > geşte pînă la 31 iulie a. c.

lua Ia timp măsuri asigurătorii Trebuie să remarcăm taptul lei. Pentru această ultimă faptă importante pentru asigurarea bu­