Page 89 - 1958-07
P. 89

I .Regională                    :

Manifestărialeresuiioştinţeipapmlni nostru                                                                                                                                                                      PRO LETARI PJN' TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA!
   pentru ostaşii Armatei 5o»ietice

Solemnitatea conferirii unor ordine ale

R .P . Rom îne unor generali sovietici

   La Prezidiul Marii Adunări          A'ledalia „Eliberarea de sub jugul către armata romînă şi în lup­                                                                  Duminică 27 iulie 1958
Naţionale a avut loc vineri după-
amiază solemnitatea conferirii         fascist“ generalului locotenent tele duse cot la cot cu eroicii
de ordine aley Republicii Popu­
lare Romîne şi a Medaliei Eli­         V. S. Arhipov, generalului ma­ ostaşi sovietici pentru zdrobirea
berarea de sub jugul fassist“
unor generali din unităţile ar­        ior A. G. Drujkov şi generalu­ fascismului s-a cimentat irăţia                       PADUREA
matelor sovietice care au staţio­
nat pe teritoriul R. P. Romîne.        lui maior V. E. Kopienko; Or­ de arme şi prietenia de nezdrun                        OO00 00-00 00 OO00 00 00-00 00 OOOO00 00 ro

   La solemnitate au luat parte        dinul ¦„Apărarea patriei“ clasa cinat dintre poporul romîn şi                        a fost salvata
tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-
Dej, Ghivu Stoica, general de          III- a şi Medalia „Eliberarea de poporul sovietic.
armată Emil Bodnăraş, Nicolae
Geauşescu, Alexandru Moghio-           sub jugul fascist“ generalului Relaţiile de tip nou statorni­
roş, Dumitru Goliu, generai co­
lonel Leontin Sălăjan, Anton           maior R. N. Gabrilianţ, gene­ cite între ţările noastre, relaţii
Moisescu, vicepreşedinte al Pre­
zidiului Marii Adunări Naţiona­        ralului maior G. N. Kudreavţev, a căror esenţă stă în prinoipiul
le, Gheorghe Stoica, secretarul
Prezidiului Marii Adunări Na­          generalului maior S. I. Jukov- internaţionalismului proletar, u-
ţionale, Avram Bunaciu, minis­
                                       ski şi generalului maior K. G. nitatea indestructibilă a ţărilor                           13 iulie. La remiza pompierilor din o
trul Afacerilor Externe şi alţii.                                                                                              oraşul Lupenj telefonul a sunat /
                                       Pronin ; Ordinul „Steaua Repu­ lagărului 'socialist în frunte cu                        lung, nervos. De la celălalt capăt J
   Au luat parte A. A. Epişev,                                                                                              \ al firului o voce speriată, întretă- /
ambasadorul Uniunii Sovietice          blicii Populare Romîne“ clasa marea Uniune Sovietică şt a-
la Bucureşti, V. F. Nicolaev, şi
A. F. Kabanov, consilieri ai am­       IV- a şi Medalia „Eliberarea de iianţa de nezdruncinat dintre
basadei, şi generalul maior I. P.
Juravlev, ataşatul militar naval       sub jugul fascist“ generalului popoarele lagărului nostru, sloi
şi al aerului al Uniunii Sovie­
tice.                                  maior D. S. Zrajevski şi gene­ chezăşia sigură a progresului                         \ iată de spaimă a spus doar citeva o
                                                                                                                            \ cuvinte:
   Exprimînd sentimentele de           ralului maior A. P. Koşenko. continuu pe calea construirii so­
dragoste şi prietenie faţă de
Uniunea Sovietică şi armata sa         După ce a înmînat înaltele cialismului, a apărării cuceriri                          5 — Arde pădurea din Valea Mier-
eliberatoare, în semn de recunoş­
tinţă pentru ajutorul internaţio­      distincţii, tovarăşul Anton Moi­ lor revoluţionare ale popoarelor                    leasa !
nalist acordat poporului romîn
în lupta pentru eliberarea sa de       sescu a felicitat pe generalii so­ şi a asigurării păcii în lumea                    Aceeaşi voce a anunţai şi pe pom­
sub jugul fascist, Prezidiul Ma­
rii Adunări Naţionale a R. P.          vietici decoraţi.                         întreagă.                                  pierii de la P.C.I. din Petroşani.

Romîne a conferit Ordinul .Re­            Poporul romîn nu va uita ni­             Vă dorim, dragi tovarăşi, noi            De la primirea veştii, au trecut
                                       ciodată că armata sovietică a fost        sucese înnobila dumneavoastră
pararea Patriei“ clasa II-a şi         aceea care l-a ajutat să scuture          misiune pusă în slujba poporului           doar citeva minute şi prin centrul
                                       jugul fascist şi să-şi "ia soarta         sovietic, constructor al comunis­
                                       în propriile sale mîini. In con­          mului, şi în slujba nobilei cauze          oraşului Lupeni, intr-o goană ne­
                                       diţiile favorabile create de îna­         a apărării păcii popoarelor.
                                       intarea victorioasă a armatei so­                                                    bună, maşinile pompierilor au por­
                                       vietice, forţele populare patrio­            Trăiască prietenia veşnică din­
                                       tice din Romînia în frunte cu             tre poporul romîn şi popoarele             nit spre Bărbăteni, la locul unde
                                       clasa muncitoare, conduse şi              sovietice !
                                       organizate de Partidul Comunist                                                      izbucnise incendiul. Limbile de foc
                                       Romîn, au înfăptuit insurecţia               In numele celor decoraţi a
                                       armată de la 23 August 1944,              mulţumit general maior V. E.               ' se întindeau. Valuri groase de fum
                                       răsturnînd dictatura fascistă şi          Kopienko.
                                       înfăptuind cotitura istorică spre                                                    / invăluiau totul. Primii brazi fuse-
                                       revoluţia populară şi construi­              Tovarăşii Gheorghe Gheor-
                                                                                 ghiu-Dej, Ghivu Stoica şi cei­             [ seră deja mistuiţi de foc. Focul a- ţ
                                       rea socialismului.                        lalţi conducători ai partidului şi
                                                                                 ai statului nostru i-au felicitat a-       ^ meninţa distrugerea a circa 5 ha.
                                          Prin întoarcerea armelor 'îm­          poi călduros pe generalii sovie­
                                                                                 tici eu prilejul decorării lor cu          \ de pădure de brad.
                                                                                 ordine şi medalii ale Republicii
                                                                                                                               Un gind i-a însufleţit însă pe                    succese sie naicifarilor                                                                 Recolte mari de
                                                                                                                            membrii formaţiilor de pompieri din               din dospodârllie ic sfat
                                       potriva ocupanţilor hitlerişti de Populare Romîne.                                   Lupeni şi Petroşani. Focul trebuie                                                                                                  O         cereale s-au obţi­
                                                                                                                            oprit! Ca lopeţi, tîrnăcoape, topoa­          # Secţia G. A. S. Miercurea a term inat treierişul @                                            nut şi în acest
                                                                                                                            re au început să localizeze focul.            Pe o suprafaţă de 52 ha. s-a realizat producţia medie                                           an de pe terenu­
                                                                                                                            Nimic nu i-a împiedicai pe harnicii           de 2300 kg. grîu la ha. Pe o parcelă experimentală                                               rile unde Lucrările
                                                                                                                            pompieri, nici fumul, nici limbile de
Recepţia oferită de Consiliul de Miniştri                                                                                   foc, nici jarul de pe jos. Cu o vo­                                                                                                           s-au efectuat în

                                                                                                                                                                                                                                                                comun şi cu mijloace mecani­

   Vineri seara, Consiliul de Mi­                                                                                                                                                                                                                               zate. Multe din gospodăriile
niştri al Republicii Populare Ro­
mîne a oferit o recepţie în sala       Bunaciu, membri ai C. C. al               secretar al C.C. al P.M.R., şi ge­           inţă uimitoare l-au învins, l-au lo­        s-au obţinu# 2.675 kg. grîu la ha.                                                    î agricole colective şi intovără-
de festivităţi a „Casei Scînteii“      P.M.R., miniştri, generali şi ofi­        neral locotenent V. S. Arhipov,              calizat. Cele 5 ha. de pădure au
cu ocazia plecării ultimului eşa­      ţeri superiori ai forţelor noastre        comandantul trupelor sovietice               fost astfel salvate.                                                                                                              • şirile agricole au realizat re-
lon al trupelor sovietice care au      armate.                                   care au staţionat în Republica
staţionat în R. P. Romînă în ba­                                                 Populară Romînă în baza Tra­                    Bunul poporului fusese salvat, i            Aplicarea regulilor agrotehni-     ta medie de grîu a atins cifra                  l colte de peste 2.000 kg. grîu I
za Tratatului de la Varşovia,             La recepţie au luat parte ge­          tatului de la Varşovia, au ros­              Bucuria datoriei 'împlinite se citea        ce avansate în cultura păioase-       de 2.675 kg. la ha.
                                       nerali şi ofiţeri superiori din           tit toasturi.                                pe feţele tuturor.                          lor (a griului în special) şi fo­                                                     l la ha.     ’' :
   Au participat tovarăşii Gheor­      trupele sovietice.                                                                                                                 losirea mijloacelor mecanizate,          Greutatea hectolitrică a grîu-
ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi­                                                      Recepţia s-a desfăşurat intr-o                                            T. FAZEKAŞ  a îngrăşămintelor artificiale şi      lui este de 83, corpuri străine                 j IN CLIŞEU : Un aspeci *
ca, Gheorghe Apostol, genera!             Au luat parte de asemenea              atmosferă de caldă prietenie.                                                            respectarea asolamentului la cul­     avînd doar 1,90, iar umiditatea
de armată Emil Bodnăraş, Ni­           A. A. Epişev, ambasadorul U-                                                         Zilei minerului                               turi au fost factorii principali      la predare fiind de 13,90. Obţi­                î din timpul treierişului. ' •
colae Ceauşescu, general colonel       niunii Sovietice Ia Bucureşti,                 In îniîmipmarea                                                                     care au asigurai, anul acesta sec­    nerea recoltelor acestea a dai
Alexandru Drăghici. Alexandru          general maior I. P. Juravlev, a-                                                                                                   ţiei Gostat Miercurea, producţii      posibilitate ca planul marfă pe                 m m -cT
Moghioroş, Dumitru Colin, gene­        taşatul militar, naval şi al ae­                            o                                                                      mari la ha. La terminarea treie-      secţie să fie depăşit cu 12, la
ral colonel Leontin Sălăjan, a-        rului a! Uniunii Sovietice, şefii                                                                                                  rişului — 24 iulie — s-a stabi­       sută.                                           s-a treierat griul
cad. Atanase loja, Anton Moi­          unor misiuni diplomatice acre­                                           ©                                                         lit recolta medie la ha. de 2.300                                                      de pe 48 ha.
sescu, Gheorghe Stoica, Avram          ditaţi la Bucureşti şi alţi mem­                                                                                                   kg. grîu. Suprafaţa totală însă-         întreaga cantitate de grîu re­
                                       bri ai corpului diplomatic.                                                                                                        mînţată a fost de 52 ha.              coltată la secţia G.A.S. Miercu­                   TE1UŞ (de la subredacţiă
                                                                                                                                                                                                                rea a fost recunoscută şi admisă                noastră voluntară). Termi­
                                          In timpul recepţiei, tovarăşii                                                                                                                                        pentru sămînţă.                                 nând încă la data de 22 iulie
                                       Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim                                                                                                                                                                                             strînsul griului de pe 476 ha.,
                                                                                                                                                                                                                                                                ţăranii muncitori individuali, in-
                                                                                                                                                                          De remarcat că de pe o su­ Străduinţele muncitorilor din                              tovărăşiţii şi colectiviştii din co­
                                                                                                                                                                                                                                                                muna Teiuş au pornit din plin
                                                                                             F ru n ta şii                  în tre ce rii                                 prafaţă de 20 .ha., pe care în        secţia Miercurea — mai cu sea­                  Ia treieriş. Pe cefe două arii a-
                                                                                                                                                                          toamna anului trecut au fost a-       mă a mecanicului batozar Matei                  menajate, din zori pînă în noap­
                                                                                    Zilele se scurg pe nesimţite chiar a-   na Vulcan, care într-un timp rămăse­          plicate îngrăşăminte artificiale      Lustig şi Martin Senker — au                    te, batozele scot din spice boa­
                                                                                 lunci cînd munca din abataje devine        se în urmă, a reuşit, datorită muncii         — superfosfat —, în primăvară         fost încununate de realizări fru-'              bele grele de grîu. Echipele de
                                                                                 tot mai avîntată. Se apropie două mari     însufleţite a întregului colectiv să înde­    aplicîndu-se sare potasică, recol-    moaşe.                                          lucru dau zor pentru a nu lăsa
                                                                                 sărbători: Ziua minerului şi ziua eli­     plinească planul în proporţie de 101                                                                                                nici o clipă să treacă nefolosită,
                                                                                                                                                                                                                                                                muncind cu spor pentru a avea
                                                                                 berării patriei. Minerii Văii Jiului se    la sută.                                      Printre colectiviştii                                                                 cit mai curînd griul în hambare.
                                                                                 străduiesc să întîmpine aceste zile cu
                                                                                 ceie mai frumoase rezultate în pro­         [«trecerea dintre                                                                                                                     Intr-o singură zi — 23 iulie
                                                                                                                                                                                                                                                                — a fost treierat griul de pe o
                                                                                 ducţie. întrecerea socialistă pe întregul               & L et& a M                      din Leşnic                                                                            suprafaţă de 48 ha. Primii în a-
                                                                                 bazin carbonifer, este în plină desfă­                                                                                                                                         ceastă acţiune au fost membrii
   Echipa lui Zamfir Nicorici, care                                              şurare.                                       AN1N0ASA (de la subredac-                     Pe colectiviştii din Leşnic, ra­      — Acum la noi îi zor mare.                   întovărăşirii „Drumul socialis­
lucrează la sectorul radiatoare de                                                                                          fia noastră voluntară). — Co­                 ionul liia, nu-i chip să-i prinzi     Nu ii supărat că nu prea avem                   mului“, care în ziua aceea au
la turnătoria uzinei „Victoria"-Că­                                                 De pe acum, se poate constata că                                                      acum Ia vorbă. Nu pentru că           timp de vorbă.                                  treierat peste 90 la sută din re­
lăii, este în întrecere cu celelalte                                             harnicii mineri de ia Uricani vor cîş-     lectivele sectoarelor 111 şi IV               nu le-ar place să discute. Dim­                                                       coltă.
echipe de turnători. In cinstea zilei                                            tiga întrecerea. Pînă în 24 iulie inclu­                                                 potrivă. Ia să nimereşti la ei                In focul muncii
de 23 August echipa sa a redus                                                   siv, ei au îndeplinit planul de produc­    de la mina Aninoasa se întrec.                în lunile de iarnă, cînd nu prea                                                                               ADRIAN OŢOIB
                                                                                 ţie în proporţie de 118 la sută dînd       Ambele luptă pentru cucerirea                 au multă treabă şi să vezi. Te           Cum să te superi ? Păi te la­
procentul de rebuturi la acest sor­                                              multe tone de cărbune peste plan. Pe                                                     răscucesc cu vorba de gîndeşti        să inima s-o faci cînd vezi ba­                 Secerişul s-a terminat—
 timent cu 9 ta sută faţă de cifra                                               locul II în întrecere, se află mina Lo-    titlului de sector fruntaş In in-             că nu mai scapi de ei. Ba vor         toza cum înghite nesătulă Ia                    dar treierişul n-a început
admisă.                                                                          nea, care în aceeaşi perioadă a extras     timpinarea Zilei minerului. Pînă              să-ţi povestească una, ba te is­      snopi ? Cine să-î astupe gura ?
                                                                                 1.882 tone de cărbune peste plan. Mi-      in prezent, locul de sector frun­             codesc de alte zece. Nici nu ştii     Dacă Aurel Crişan, Aron No-                        Terenul aparţinător comunei
   IN CLIŞEU : Nicorici Zamfir,                                                                                             taş pe exploatare, îl ocupă colec­            cum trece vremea şi se face           jogan, Constantin Ştefu sau Au-                 Cirjifi, raionul llia, este delu-
împreună cu unui dintre ortacii săi,   Se a firm ă brigăzi noi                                                              tivul sectorului III Piscu, care              seară. Dar acum, în toiul treie-      gustin Crişan, care abia răzbesc                ros. Cu toate acestea ţăranii
executînd o formă pentru turnarea                                                                                           a întrecut colectivul sectorului              rişului, nici nu te privesc, decît    să dea snopii grei coşarului, s-ar              muncitori de aci s-au grăbii să.
radiatoarelor.                            La sectorul II al minei Vulcan se ri­  în luna aceasta 780 tone de cărbune        !V cu 2 la sută. El a înscris in              aşa, pe. sub sprinceană. Abia da-     opri şi s-ar apuca la vorbă cu                  recolteze cerealele pâioase cit
                                       dică noi brigăzi. Culbutorul de la se­    peste plan.                                primele două decade ale lunii                 că-ţi răspund la bună ziua. Şi        mine, ce s-ar întîmpla ?                        mai repede pentru a putea în­
                                       paraţia minei a primit în luna aceasta                                               iulie o realizare a planului de               dacă totuşi izbuteşti să-î prinzi                                                     cepe treierişul. La om actuală
                                       mai multe mărci din seria 200 — pro­         Intr-una din zilele trecute, minerii    1.04,2 la suta. Numai din aba­                pe cîte unul, bunăoară cum l-am          Am tras Ia umbra unui nuc                    se poate spune că secerişul e ter­
                                       ducţia abatajelor de la sectorul II —     din brigada lui Vasile Tivodaru au         tajul in care muncesc tinerii                 prins eu pe Gheorghe Turcu, pre­      din apropierea ariei şi priveam                 minat, dar treierişul n-a început
                                       decît aveau planificat. La marca cu nr.   expediat vagonete cu răvaşe de lemn        conduşi de Francisc Schneicler                şedintele colectivei, îţi desluşeşte  cu cit patos muncesc aceşti oa­                 încă. Cauza 2 Batozele reparti-
                                       200 muncitorii de la recepţie numără      deoarece terminaseră provizia de mărci.    au fost extrase peste plan pînă                                                     meni harnici, stăpîni pe rodul
                                       în fiecare zi cu cîte 10 pînă la 20       Din abatajele acestei brigăzi, cu toată                                                                                        nmneii lor. Batoza zumzuia, mo­                 zate să treiere aci, n-au sosit
                                                                                 intercalaţia de şist, rambleuri şi alte    acum mai mult de 800 tone de                                                        torul tractorului trăgea din răs­               nici pînă în ziua de 25 iulie. Şi
                                       bucăţi în plus peste plan. Abatajul nr.   greutăţi, au fost extrase în luna aceasta                                                                                                                                      probabil vor mai. trece multe zile
                                       6 din slratul 3 unde lucrează brigada     820 tone cărbune. Cu asemenea brigăzi      cărbune. Această brigadă şi-a
                                                                                 minerii sectorului, ajutaţi de maiştri şi                                                                                                                                      pînă vor ajunge la Cirjifi.
                                       candidatului de partid Ştefan Ganlz,      ingineri, au dat pînă acum 514 tone        îndeplinit de pe acum angaja­                                                                                                          După cum am fost informaţi,
                                                                                                                            mentul luat in întrecere.
                                                                                                                                                                                                                                                                proprietarul de batoză loan Mu-
        ln sprijinul                   care are numărul de abataj 206 a dat de cărbune cocsificabil peste plan.                                   LUCIA L1CIU simplu cum stau lucrurile la ei.                  puteri, iar colectiviştii, fără să              reşan din satul Cozia, nu şi-a
părinţilor şi al copiilor                                                                                                                                                                                       ţină seama de căldura înăbuşi­
                                       I ;-J<-. OOOOOOCOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCO00 OO00 CO00 O—---- - OOOOCOOOOOCOOOCO00 co c ooooooooocoooooooooooocoooooooooooooooooooooooocooooooooocosoooo          toare care le lipise cămăşile de                terminat reparaţiile la tractor.
   Pentru a se veni în ajutorul                                                                                                                                                                                 trupurile vînjoase, nu stăteau o                La fel nici Aron Tirei, proprie­
părinţilor, care in această peri- }                                                                                                                                                                             clipă.
oadă sînt antrenaţi din plin la )                                                                                                                                                                                                                               tarul tractorului, care va lucra
lucrările de slrîngerea recoltei k                                                                                                                                                                                 La spatele batozei şi la şirele              in satul Chergheş, împreună cu

şi la treieriş, grădiniţa de copii                                                                                                                                                                              de paie şi de pleavă, nu vedeam                 Florea Vinfan, proprietar de ba­

din Lăpuşnic a fost transforma­                                                                                                                                                                                 decît fete tinere şi ici-colo cîte              toză din comuna Certei, nu şi-a
tă pentru perioada de vară in                                                                                                                                                                                   o femeie mai în vîrstă. Trăgeau
grădiniţă sezonieră.                                                                                                                                                                                            de zor cu furcile în vălmăşagul                 terminat de reparat tractorul.
                                                                                                                                                                                                                paielor zvîrlite de batoză, le în­
   Prin grija sfatului popular lo­                                                                                                                                                                              ghesuiau grămadă, le încingeau                     Oare, aceşti proprietari nu au
cal, a secţiei raionale de învă-
(ămint, a cadrelor didaciice de                                                                                                                                                                                                                                 avut timp suficient pentru repa­
                                                                                                                                                                                                                                                                raţii 2 Preşedinţii sfaturilor
aici şi a părinţilor, grădiniţa se­                                                                                                                                                                             cu funia şi făceau semn băie­
                                                                                                                                                                                                                                                                populare comunale din Cirjiţt
zonieră oferă copiilor condiţii                                                                                                                                                                                 ţilor de la tîrîşuri, îndemnîndu-i:
deosebite de odihnă, joc şi dis-                                                                                                                                                                                   — Luaţi-Ie, băieţi. Is gata !                şi Gertej ce au de spus despre
iracţii. Mesele servile pe riad                                                                                                                                                                                    Din timp în timp, pe arie so­
de mamele copiilor sini consis­                                                                                                                                                                                                                                 o asemenea situaţie 2
tente, iar viaţa copiilor lor pli­                                                                                                                                                                              seau căruţe. Trăgeau lîngă sti­
                                                                                                                                                                                                                vele de saci. Gheorghe Turcu şi
nă de bucurii.
                   C. AtINULESCU                                                                                                                                                                                                                      V. PÎTAN

corespondent

                                       Vedere de pe şantierul laminorului blumlng din Hunedoara. IN FOTO : Depozitul de lingouri şi hala lingourilor.                                                           (Continuare în pag. 3-a)
   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93   94