Page 89 - 1958-07
P. 89
I .Regională :
Manifestărialeresuiioştinţeipapmlni nostru PRO LETARI PJN' TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VA!
pentru ostaşii Armatei 5o»ietice
Solemnitatea conferirii unor ordine ale
R .P . Rom îne unor generali sovietici
La Prezidiul Marii Adunări A'ledalia „Eliberarea de sub jugul către armata romînă şi în lup Duminică 27 iulie 1958
Naţionale a avut loc vineri după-
amiază solemnitatea conferirii fascist“ generalului locotenent tele duse cot la cot cu eroicii
de ordine aley Republicii Popu
lare Romîne şi a Medaliei Eli V. S. Arhipov, generalului ma ostaşi sovietici pentru zdrobirea
berarea de sub jugul fassist“
unor generali din unităţile ar ior A. G. Drujkov şi generalu fascismului s-a cimentat irăţia PADUREA
matelor sovietice care au staţio
nat pe teritoriul R. P. Romîne. lui maior V. E. Kopienko; Or de arme şi prietenia de nezdrun OO00 00-00 00 OO00 00 00-00 00 OOOO00 00 ro
La solemnitate au luat parte dinul ¦„Apărarea patriei“ clasa cinat dintre poporul romîn şi a fost salvata
tovarăşii : Gheorghe Gheorghiu-
Dej, Ghivu Stoica, general de III- a şi Medalia „Eliberarea de poporul sovietic.
armată Emil Bodnăraş, Nicolae
Geauşescu, Alexandru Moghio- sub jugul fascist“ generalului Relaţiile de tip nou statorni
roş, Dumitru Goliu, generai co
lonel Leontin Sălăjan, Anton maior R. N. Gabrilianţ, gene cite între ţările noastre, relaţii
Moisescu, vicepreşedinte al Pre
zidiului Marii Adunări Naţiona ralului maior G. N. Kudreavţev, a căror esenţă stă în prinoipiul
le, Gheorghe Stoica, secretarul
Prezidiului Marii Adunări Na generalului maior S. I. Jukov- internaţionalismului proletar, u-
ţionale, Avram Bunaciu, minis
ski şi generalului maior K. G. nitatea indestructibilă a ţărilor 13 iulie. La remiza pompierilor din o
trul Afacerilor Externe şi alţii. oraşul Lupenj telefonul a sunat /
Pronin ; Ordinul „Steaua Repu lagărului 'socialist în frunte cu lung, nervos. De la celălalt capăt J
Au luat parte A. A. Epişev, \ al firului o voce speriată, întretă- /
ambasadorul Uniunii Sovietice blicii Populare Romîne“ clasa marea Uniune Sovietică şt a-
la Bucureşti, V. F. Nicolaev, şi
A. F. Kabanov, consilieri ai am IV- a şi Medalia „Eliberarea de iianţa de nezdruncinat dintre
basadei, şi generalul maior I. P.
Juravlev, ataşatul militar naval sub jugul fascist“ generalului popoarele lagărului nostru, sloi
şi al aerului al Uniunii Sovie
tice. maior D. S. Zrajevski şi gene chezăşia sigură a progresului \ iată de spaimă a spus doar citeva o
\ cuvinte:
Exprimînd sentimentele de ralului maior A. P. Koşenko. continuu pe calea construirii so
dragoste şi prietenie faţă de
Uniunea Sovietică şi armata sa După ce a înmînat înaltele cialismului, a apărării cuceriri 5 — Arde pădurea din Valea Mier-
eliberatoare, în semn de recunoş
tinţă pentru ajutorul internaţio distincţii, tovarăşul Anton Moi lor revoluţionare ale popoarelor leasa !
nalist acordat poporului romîn
în lupta pentru eliberarea sa de sescu a felicitat pe generalii so şi a asigurării păcii în lumea Aceeaşi voce a anunţai şi pe pom
sub jugul fascist, Prezidiul Ma
rii Adunări Naţionale a R. P. vietici decoraţi. întreagă. pierii de la P.C.I. din Petroşani.
Romîne a conferit Ordinul .Re Poporul romîn nu va uita ni Vă dorim, dragi tovarăşi, noi De la primirea veştii, au trecut
ciodată că armata sovietică a fost sucese înnobila dumneavoastră
pararea Patriei“ clasa II-a şi aceea care l-a ajutat să scuture misiune pusă în slujba poporului doar citeva minute şi prin centrul
jugul fascist şi să-şi "ia soarta sovietic, constructor al comunis
în propriile sale mîini. In con mului, şi în slujba nobilei cauze oraşului Lupeni, intr-o goană ne
diţiile favorabile create de îna a apărării păcii popoarelor.
intarea victorioasă a armatei so bună, maşinile pompierilor au por
vietice, forţele populare patrio Trăiască prietenia veşnică din
tice din Romînia în frunte cu tre poporul romîn şi popoarele nit spre Bărbăteni, la locul unde
clasa muncitoare, conduse şi sovietice !
organizate de Partidul Comunist izbucnise incendiul. Limbile de foc
Romîn, au înfăptuit insurecţia In numele celor decoraţi a
armată de la 23 August 1944, mulţumit general maior V. E. ' se întindeau. Valuri groase de fum
răsturnînd dictatura fascistă şi Kopienko.
înfăptuind cotitura istorică spre / invăluiau totul. Primii brazi fuse-
revoluţia populară şi construi Tovarăşii Gheorghe Gheor-
ghiu-Dej, Ghivu Stoica şi cei [ seră deja mistuiţi de foc. Focul a- ţ
rea socialismului. lalţi conducători ai partidului şi
ai statului nostru i-au felicitat a- ^ meninţa distrugerea a circa 5 ha.
Prin întoarcerea armelor 'îm poi călduros pe generalii sovie
tici eu prilejul decorării lor cu \ de pădure de brad.
ordine şi medalii ale Republicii
Un gind i-a însufleţit însă pe succese sie naicifarilor Recolte mari de
membrii formaţiilor de pompieri din din dospodârllie ic sfat
potriva ocupanţilor hitlerişti de Populare Romîne. Lupeni şi Petroşani. Focul trebuie O cereale s-au obţi
oprit! Ca lopeţi, tîrnăcoape, topoa # Secţia G. A. S. Miercurea a term inat treierişul @ nut şi în acest
re au început să localizeze focul. Pe o suprafaţă de 52 ha. s-a realizat producţia medie an de pe terenu
Nimic nu i-a împiedicai pe harnicii de 2300 kg. grîu la ha. Pe o parcelă experimentală rile unde Lucrările
pompieri, nici fumul, nici limbile de
Recepţia oferită de Consiliul de Miniştri foc, nici jarul de pe jos. Cu o vo s-au efectuat în
comun şi cu mijloace mecani
Vineri seara, Consiliul de Mi zate. Multe din gospodăriile
niştri al Republicii Populare Ro
mîne a oferit o recepţie în sala Bunaciu, membri ai C. C. al secretar al C.C. al P.M.R., şi ge inţă uimitoare l-au învins, l-au lo s-au obţinu# 2.675 kg. grîu la ha. î agricole colective şi intovără-
de festivităţi a „Casei Scînteii“ P.M.R., miniştri, generali şi ofi neral locotenent V. S. Arhipov, calizat. Cele 5 ha. de pădure au
cu ocazia plecării ultimului eşa ţeri superiori ai forţelor noastre comandantul trupelor sovietice fost astfel salvate. • şirile agricole au realizat re-
lon al trupelor sovietice care au armate. care au staţionat în Republica
staţionat în R. P. Romînă în ba Populară Romînă în baza Tra Bunul poporului fusese salvat, i Aplicarea regulilor agrotehni- ta medie de grîu a atins cifra l colte de peste 2.000 kg. grîu I
za Tratatului de la Varşovia, La recepţie au luat parte ge tatului de la Varşovia, au ros Bucuria datoriei 'împlinite se citea ce avansate în cultura păioase- de 2.675 kg. la ha.
nerali şi ofiţeri superiori din tit toasturi. pe feţele tuturor. lor (a griului în special) şi fo l la ha. ’' :
Au participat tovarăşii Gheor trupele sovietice. losirea mijloacelor mecanizate, Greutatea hectolitrică a grîu-
ghe Gheorghiu-Dej, Chivu Stoi Recepţia s-a desfăşurat intr-o T. FAZEKAŞ a îngrăşămintelor artificiale şi lui este de 83, corpuri străine j IN CLIŞEU : Un aspeci *
ca, Gheorghe Apostol, genera! Au luat parte de asemenea atmosferă de caldă prietenie. respectarea asolamentului la cul avînd doar 1,90, iar umiditatea
de armată Emil Bodnăraş, Ni A. A. Epişev, ambasadorul U- Zilei minerului turi au fost factorii principali la predare fiind de 13,90. Obţi î din timpul treierişului. ' •
colae Ceauşescu, general colonel niunii Sovietice Ia Bucureşti, In îniîmipmarea care au asigurai, anul acesta sec nerea recoltelor acestea a dai
Alexandru Drăghici. Alexandru general maior I. P. Juravlev, a- ţiei Gostat Miercurea, producţii posibilitate ca planul marfă pe m m -cT
Moghioroş, Dumitru Colin, gene taşatul militar, naval şi al ae o mari la ha. La terminarea treie- secţie să fie depăşit cu 12, la
ral colonel Leontin Sălăjan, a- rului a! Uniunii Sovietice, şefii rişului — 24 iulie — s-a stabi sută. s-a treierat griul
cad. Atanase loja, Anton Moi unor misiuni diplomatice acre © lit recolta medie la ha. de 2.300 de pe 48 ha.
sescu, Gheorghe Stoica, Avram ditaţi la Bucureşti şi alţi mem kg. grîu. Suprafaţa totală însă- întreaga cantitate de grîu re
bri ai corpului diplomatic. mînţată a fost de 52 ha. coltată la secţia G.A.S. Miercu TE1UŞ (de la subredacţiă
rea a fost recunoscută şi admisă noastră voluntară). Termi
In timpul recepţiei, tovarăşii pentru sămînţă. nând încă la data de 22 iulie
Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim strînsul griului de pe 476 ha.,
ţăranii muncitori individuali, in-
De remarcat că de pe o su Străduinţele muncitorilor din tovărăşiţii şi colectiviştii din co
muna Teiuş au pornit din plin
F ru n ta şii în tre ce rii prafaţă de 20 .ha., pe care în secţia Miercurea — mai cu sea Ia treieriş. Pe cefe două arii a-
toamna anului trecut au fost a- mă a mecanicului batozar Matei menajate, din zori pînă în noap
Zilele se scurg pe nesimţite chiar a- na Vulcan, care într-un timp rămăse plicate îngrăşăminte artificiale Lustig şi Martin Senker — au te, batozele scot din spice boa
lunci cînd munca din abataje devine se în urmă, a reuşit, datorită muncii — superfosfat —, în primăvară fost încununate de realizări fru-' bele grele de grîu. Echipele de
tot mai avîntată. Se apropie două mari însufleţite a întregului colectiv să înde aplicîndu-se sare potasică, recol- moaşe. lucru dau zor pentru a nu lăsa
sărbători: Ziua minerului şi ziua eli plinească planul în proporţie de 101 nici o clipă să treacă nefolosită,
muncind cu spor pentru a avea
berării patriei. Minerii Văii Jiului se la sută. Printre colectiviştii cit mai curînd griul în hambare.
străduiesc să întîmpine aceste zile cu
ceie mai frumoase rezultate în pro [«trecerea dintre Intr-o singură zi — 23 iulie
— a fost treierat griul de pe o
ducţie. întrecerea socialistă pe întregul & L et& a M din Leşnic suprafaţă de 48 ha. Primii în a-
bazin carbonifer, este în plină desfă ceastă acţiune au fost membrii
Echipa lui Zamfir Nicorici, care şurare. AN1N0ASA (de la subredac- Pe colectiviştii din Leşnic, ra — Acum la noi îi zor mare. întovărăşirii „Drumul socialis
lucrează la sectorul radiatoare de fia noastră voluntară). — Co ionul liia, nu-i chip să-i prinzi Nu ii supărat că nu prea avem mului“, care în ziua aceea au
la turnătoria uzinei „Victoria"-Că De pe acum, se poate constata că acum Ia vorbă. Nu pentru că timp de vorbă. treierat peste 90 la sută din re
lăii, este în întrecere cu celelalte harnicii mineri de ia Uricani vor cîş- lectivele sectoarelor 111 şi IV nu le-ar place să discute. Dim coltă.
echipe de turnători. In cinstea zilei tiga întrecerea. Pînă în 24 iulie inclu potrivă. Ia să nimereşti la ei In focul muncii
de 23 August echipa sa a redus siv, ei au îndeplinit planul de produc de la mina Aninoasa se întrec. în lunile de iarnă, cînd nu prea ADRIAN OŢOIB
ţie în proporţie de 118 la sută dînd Ambele luptă pentru cucerirea au multă treabă şi să vezi. Te Cum să te superi ? Păi te la
procentul de rebuturi la acest sor multe tone de cărbune peste plan. Pe răscucesc cu vorba de gîndeşti să inima s-o faci cînd vezi ba Secerişul s-a terminat—
timent cu 9 ta sută faţă de cifra locul II în întrecere, se află mina Lo- titlului de sector fruntaş In in- că nu mai scapi de ei. Ba vor toza cum înghite nesătulă Ia dar treierişul n-a început
admisă. nea, care în aceeaşi perioadă a extras timpinarea Zilei minerului. Pînă să-ţi povestească una, ba te is snopi ? Cine să-î astupe gura ?
1.882 tone de cărbune peste plan. Mi- in prezent, locul de sector frun codesc de alte zece. Nici nu ştii Dacă Aurel Crişan, Aron No- Terenul aparţinător comunei
IN CLIŞEU : Nicorici Zamfir, taş pe exploatare, îl ocupă colec cum trece vremea şi se face jogan, Constantin Ştefu sau Au- Cirjifi, raionul llia, este delu-
împreună cu unui dintre ortacii săi, Se a firm ă brigăzi noi tivul sectorului III Piscu, care seară. Dar acum, în toiul treie- gustin Crişan, care abia răzbesc ros. Cu toate acestea ţăranii
executînd o formă pentru turnarea a întrecut colectivul sectorului rişului, nici nu te privesc, decît să dea snopii grei coşarului, s-ar muncitori de aci s-au grăbii să.
radiatoarelor. La sectorul II al minei Vulcan se ri în luna aceasta 780 tone de cărbune !V cu 2 la sută. El a înscris in aşa, pe. sub sprinceană. Abia da- opri şi s-ar apuca la vorbă cu recolteze cerealele pâioase cit
dică noi brigăzi. Culbutorul de la se peste plan. primele două decade ale lunii că-ţi răspund la bună ziua. Şi mine, ce s-ar întîmpla ? mai repede pentru a putea în
paraţia minei a primit în luna aceasta iulie o realizare a planului de dacă totuşi izbuteşti să-î prinzi cepe treierişul. La om actuală
mai multe mărci din seria 200 — pro Intr-una din zilele trecute, minerii 1.04,2 la suta. Numai din aba pe cîte unul, bunăoară cum l-am Am tras Ia umbra unui nuc se poate spune că secerişul e ter
ducţia abatajelor de la sectorul II — din brigada lui Vasile Tivodaru au tajul in care muncesc tinerii prins eu pe Gheorghe Turcu, pre din apropierea ariei şi priveam minat, dar treierişul n-a început
decît aveau planificat. La marca cu nr. expediat vagonete cu răvaşe de lemn conduşi de Francisc Schneicler şedintele colectivei, îţi desluşeşte cu cit patos muncesc aceşti oa încă. Cauza 2 Batozele reparti-
200 muncitorii de la recepţie numără deoarece terminaseră provizia de mărci. au fost extrase peste plan pînă meni harnici, stăpîni pe rodul
în fiecare zi cu cîte 10 pînă la 20 Din abatajele acestei brigăzi, cu toată nmneii lor. Batoza zumzuia, mo zate să treiere aci, n-au sosit
intercalaţia de şist, rambleuri şi alte acum mai mult de 800 tone de torul tractorului trăgea din răs nici pînă în ziua de 25 iulie. Şi
bucăţi în plus peste plan. Abatajul nr. greutăţi, au fost extrase în luna aceasta probabil vor mai. trece multe zile
6 din slratul 3 unde lucrează brigada 820 tone cărbune. Cu asemenea brigăzi cărbune. Această brigadă şi-a
minerii sectorului, ajutaţi de maiştri şi pînă vor ajunge la Cirjifi.
candidatului de partid Ştefan Ganlz, ingineri, au dat pînă acum 514 tone îndeplinit de pe acum angaja După cum am fost informaţi,
mentul luat in întrecere.
proprietarul de batoză loan Mu-
ln sprijinul care are numărul de abataj 206 a dat de cărbune cocsificabil peste plan. LUCIA L1CIU simplu cum stau lucrurile la ei. puteri, iar colectiviştii, fără să reşan din satul Cozia, nu şi-a
părinţilor şi al copiilor ţină seama de căldura înăbuşi
I ;-J<-. OOOOOOCOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCO00 OO00 CO00 O—---- - OOOOCOOOOOCOOOCO00 co c ooooooooocoooooooooooocoooooooooooooooooooooooocooooooooocosoooo toare care le lipise cămăşile de terminat reparaţiile la tractor.
Pentru a se veni în ajutorul trupurile vînjoase, nu stăteau o La fel nici Aron Tirei, proprie
părinţilor, care in această peri- } clipă.
oadă sînt antrenaţi din plin la ) tarul tractorului, care va lucra
lucrările de slrîngerea recoltei k La spatele batozei şi la şirele in satul Chergheş, împreună cu
şi la treieriş, grădiniţa de copii de paie şi de pleavă, nu vedeam Florea Vinfan, proprietar de ba
din Lăpuşnic a fost transforma decît fete tinere şi ici-colo cîte toză din comuna Certei, nu şi-a
tă pentru perioada de vară in o femeie mai în vîrstă. Trăgeau
grădiniţă sezonieră. de zor cu furcile în vălmăşagul terminat de reparat tractorul.
paielor zvîrlite de batoză, le în
Prin grija sfatului popular lo ghesuiau grămadă, le încingeau Oare, aceşti proprietari nu au
cal, a secţiei raionale de învă-
(ămint, a cadrelor didaciice de avut timp suficient pentru repa
raţii 2 Preşedinţii sfaturilor
aici şi a părinţilor, grădiniţa se cu funia şi făceau semn băie
populare comunale din Cirjiţt
zonieră oferă copiilor condiţii ţilor de la tîrîşuri, îndemnîndu-i:
deosebite de odihnă, joc şi dis- — Luaţi-Ie, băieţi. Is gata ! şi Gertej ce au de spus despre
iracţii. Mesele servile pe riad Din timp în timp, pe arie so
de mamele copiilor sini consis o asemenea situaţie 2
tente, iar viaţa copiilor lor pli seau căruţe. Trăgeau lîngă sti
vele de saci. Gheorghe Turcu şi
nă de bucurii.
C. AtINULESCU V. PÎTAN
corespondent
Vedere de pe şantierul laminorului blumlng din Hunedoara. IN FOTO : Depozitul de lingouri şi hala lingourilor. (Continuare în pag. 3-a)