Page 9 - 1958-07
P. 9
Citiţi în pagina 3 VROLETAPl DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI Preşedintele Consiliului de Miniştri,
Chivu Stoica, a primit pe preşedintele
Vizita la Moscova a a A Academiei Indiene de Ştiinţă
din Bangalore
Novotny. ţ
Miemiri 2 iulie 1958, preşedintele Cbnsiliului de Miniştri
Protestul guvernului ?a. } al Republicii Populare Romine, Chivu Stoica, a primit în au
dresat guvernului turc j dienţă pe Dr. Chandrasekhar Venkat Raman, preşedintele A-
cademiei Indiene de Ştiinţă dsn Bangalore, ce se află în Ro-
Cine plăteşte şi cui tio- ; mînia, cu care a avut o convorbire cordială.
seşte cursa inarmăriloi 5 Semnarea unui acord de plăţi necomsrciale
Intensificarea penetraţiei)-) A l COMITETULUI REGIONAL P.M.R. HUNEDOARA SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
nomice americane in Ea j
occidentală. 3
_A-A- V_A ...................... Anul X Nr. 1102 Vineri 4 iulie 1958 4 pagini 20 bani
CAMPANIA DE VARA Intre R. P. Romină şi R. D. Vietnam
Intre 27 iunie şi 30 iunie a.c. au avut loc la Ministerul
Finanţelor tratative între R. P. Romînă şi R. D. Vietnam pri
vind plăţile necomerciale.
în centrul atenţiei Protocolul încheiat cu acest prilej a iost semnat din partea
R.P. Romîne de tov. Radu Mănescu, adjunct al ministrului Fi
nanţelor, iar din partea R.D. Vietnam de tov. Le Viet Luong,
Zilele trecute a preşedintele Băncii de Stat a R.D. Vietnam.
Febrilitatea pregătirilor pen pe care organele de conducere ta. Ca urmare, oamenii trebuie
înflorit la Brad un tru desfăşurarea campaniei de ale comunei şi le-au propus. să străbată 10-15 km. dus în Succese ale constructorilor hunedoreni
cactus care !ace strângerea recoltei se observă Aci au fost recrutaţi un număr tors, pînă la Orăştie, pentru a
parte din colec peste tot. Pregătirea din timp de 8 coşari şi 5 delegaţi pentru cumpăra o seceră. \ Constructorii de pe şantierul B l Pe acest şantier lucrează 7 brigăzi
ţia urni amator a tuturor condiţiilor necesare batoze, astfel că toate batozele din cadrul, grupului 1 şantiere al Trus complexe şi 5 brigăzi de specialitate
de plante exotice. muncii de recoltare, a asigurat ce vor funcţiona în comună şă Trebuie ştiut că singură mun tului 4 Construcţii Hunedoara, folosind care, aplicînd metoda de zidărie în
Cactusul înfloreşte incă din primele zile obţinerea fie deservite în cond'iţiuni favo ca administrativă nu poate re metoda de zidărie în lanţ a obţinut lanţ şi de executare a lucrărilor în
rar şi minunata unor realizări promiţătoare. La rabile. întreg numărul de ate zolva sarcinile mari care ne în cursul lunii trecute succese impor acord global, a obţinut realizări în
floare trăieşte doar gospodăria colectivă „Ogorul laje necesare transportului de stau în faţă. Comitetul comu tante. semnate. De pildă, brigada complexă
24 de ore. nou“ din Simeria — Veche a păioase a fost reparat. Comi nal de partid din turdaş, tre de zidari a lui Andrei Weber a reali
fost recoltat orzul în scurt timp tetul executiv al sfatului popular buie să-şi îndeplinească rolul Planul de producţie al şantierului a zat 94 m.c. zidărie peste plan, cea a
IN CLIŞEU: de pe mai mult de trei sferturi comunal îndrumat de către co său de conducător politic al fost: realizat în proporţie de 110,1 la Iui Manfred Schimsik 61 m.c.
cactusul înflorit. (din suprafaţa însămânţată cu comunei. sută,! deşi: planul pe luna iunie a fost
această plantă. mitetul comunal de partid, s-a mai mare ca cel anterior.
îngrijit de procurarea materia
Gata pentru recoltat lu lu i necesar reparării celor Complexul C. F. R.
două poduri de pe drumul „Din-
In comuna Simeria, pregătiri spreagară“. Pe drumurile comu poate fi mai bine gospodărit!
le pentru strîngerea recoltei sînt nale au fost împrăştiaţi 490 tD
terminate. Aplicarea prevederi m.c. pietriş, astfel ca transpor
Ce este şi cum ! organizează lor planului de măsuri judicios turile să se poată face în condi- In ultimii zece ani, ca urmare / ţiei, poartă ¦amprenta unei case cine. La blocul de locuinţe din
întocmit la sfatul popular oră ţiuni normale. Pentru micşora incinta depoului, dependinţele
şenesc, a dus la situaţia ca în rea volumului de munci au fost a dezvoltării capacităţii de pro neglijate. Pereţii., cojiţi,- împre sînt într-o asemenea stare încit
tovărăşirile agricole cît şi ţăra mobilizaţi ţăranii muncitori numai cinste nu poate-face gos-
o întovărăşire zootehnică nii muncitori cu gospodărie in pentru a transporta furajele de ducţie a exploatărilor carbonife jurim ile !dărăpănate, acoperişuri podarilor'de aici. Mai şlab se
dividuală să fie pregătiţi cu pe cîmp. In vederea preîntîmpi- prezintă'situaţia la Tribul' triaj.
toate atelajele necesare trans nării eventualelor incendii, a re din Valea Jiului, s-a dezvol care în multe locuri, lasă să pă Deşi construite' de mulţi' ani, a-
portului. fost asigurată paza de către for tit gara cit şi blocul' de locuin
maţiunea pompierilor voluntari. tat corespunzător şi reţeaua de trundă apa prin ele, cişmele care ţe! (dat- în folosinţă din decem
Ca urmare a preocupării or Pînă aici măsurile luate în co brie 1957), nici pînă'azi nu au
Mai mulţi crescători de ani inU finind cont de hotărîrile ganelor de partid şi de stat aci muna Turdaş demonstrează pre căi ferate din raion, complexul nu funcţionează de: multă vre apă potabilă, lucru neadmis. Aşa
au fost asigurate şi atelajele ocuparea maniiestată in a- de bine şi chibzuit au-fost lucra
male din re; ’/ie, unii dintre ei adun generale. Prin acest pentru dezmiriştit. Pentru ca a- ceastă problemă. Dar, în cea C.F.R. Petroşani devenind un me, cam acesta este Taspectul te 'de către inginerii construc
ceastă campanie de recoltare să laltă latură a problemei se tori ’aceste clădiri, incit aţi1tre
deveniţi de aurind membri ai con‘t, ciobanii se obligă să se desfăşoare in ritmul ce asi mai ivesc important nod de cale ferată. gospodăresc al: staţiei.'La Vul cut conductele de apă pe sub ce-
gură strîngerea la timp şi- fără Pentru uşurarea manevrelor, a can, se poate-vedea o situaţie
întovărăşirilor zootehnice, au înghscă oile în condifiuni bu pierderi a recoltei, au fost asi ...Lipsuri fost creat la Petroşani un triaj . şi mai defavorabilă. Piaţa de le de canalizare, ceea ce bine
trimis scrisori redacţiei, prin ne, .unîndu-le şi adăpîndu-le gurate echipe de agitatori cu
responsabilităţi pe circumscrip Un fapt mărunt: la coopera nou, piaţa de manevră a sta manevră <a;staţiei Petroşani deşi ( Continuare în' pag. 3-a)
care solicită să publicăm in co la ti ferindu-le totodată de ţii, în sarcina cărora stă mun ţiei Petroşani a fost lărgită şi are plantaţi .stîlpi pentru împrej
ca de lămurire, pentru a fi fo tiva de centru din Turdaş nu se utilată cu dispozitive de teleco
loanele ziarului un material in locurmlăştinoase, pentru a nu losit orice timp prielnic strin- muire , nu. mai cunoaşte de mul
gerii recoltei. găsesc seceri. Aci nu se găsesc mandă moderne, au fost extinse
care să se arate cum trebuie or se înlnăvi de gălbează; să de asemenea staţiile Livezeni, tă | vreme - această împrejmuire.
nici sape, iar calitatea gresiilor Iscroni şi Vulcan. La Bărbăteni Lucrul, , pe lingă că poate con-
ganizată o întovărăşire de creş ajute mulsul şi tunsul oilor
terea oilor şi ce trebuie făcut ca şi săiunţe imediat comitetul
ea să se dezvolte şi să se Întă de cotcere de cazurile de boa s-a construit o nouă «ară me- duce 'ta a c c id e n te le cale, dă
rească continuu. lă saiiiortalitate ce se ivesc. nită să_ d. escongest•i-on•eze gara *o- notă proastă !g--o-s--p-o-Dda. rCilRoErŢIc) e
Pentru a fi cit mai conclu Pentritănirea in timpul iernii Lupeni unde posibilităţile de ma ferişti. ' In depoul’ Petroşani din
denţi, am soco a oilor proprie
tit că in această tate obştească, nevră sînt, mai reduse. 'acelaşi,' motiv poate intra ori-i
oriuiniă . întovă . Răspundem c it iţ ilo r fiecare intovăiră- La Turdaş, realizări şi... este slabă. Un număr mic de Prin grija partidului şfi guver
coase există la cooperativă. Nu nului, pentru muncitorii ceferişti,
răşirea zootehni- llllllllllllllllllllllliuilllllllllllllinii! şit aduce 500 kg Preocupările de pînă acum se găsesc însă cozi de coasă. din raionul Petroşani s-au con ii i' întreprinderile patriei noastre
ale comitetului comunal de par Principalele articole, solicitate struit blocuri noi la Petroşani,
că „23 August" din comuna Bal fîn, iar iambul şi sarea se cum tid, (secretar A. Vlaicu) şi ale în sezonul de strîngere a recol la triaj s-âu amenajat o seamă
comitetului executiv al sfatului tei lipsesc. Comitetul executiv de locuinţe, la depoul Petro
sa. raionul Orăşlie ne poale ser pără diondul întovărăşirii. A- popular comunal (preşedinte al sfatului popular comunal nu şani este în curs de finisare un
Iustin Popa) sînt concretizate s-a sezisat însă de lucrul aces modern şi spaţios cămin pentru
vi un bun exemplu. Iată cum a dunareaenerală a hotărît în în rezolvarea primelor sarcini personalul de tură. Se impune
t e ----------------------- :------------ deci o bună gospodărire a tutu
început şi cum s-a dezvoltat a- anul 19i ca fiecare întovără ror acestor construcţii a fondului
complexului C.F.R. Nu se poate
ceastă întovărăşire. şit să eţueze cîte patru zile spune că in privinţa aceasta nu
s-au obţinut rezultate însemna
Cum a fost la început lucrătoarpentru îngrijirea pă te. Oricine soseşte în gara Pe
şunilor, adăpătorilor şi pen troşani, este plăcut surprins de
aspectul primitor al staţiei, de
întovărăşirea zootehnică din tru furajai oilor în timpul ier Colectiva din Miceşti curăţenia şi îngrijirea ce se a-
Balşa a luat fiinţă în anul 1954, nii. cordă clădirilor staţiei. Cu toate
acestea, la o analiză mai aten
luna august, cu 25 familii de Datoritctzultateior bune, ob realizează mari venituri băneşti tă, se poate vedea că în pro
ţărani, muncitori, 157 oi şi 16,96 ţinute în ml trecut, numărul blema unei gospodăriri la nive
ha. păşune. Deşi numărul înto- oilor proptate obştească a a- Printre primii ţărani care în dovlecei, fără să mai vorbim de lul sarcinilor, în complexul Pe
vărăşiţilor a crescut mult chiar juns in prent la 325. Intr-un acest an au contribuit la apro ceapă, salată şi ridichi. troşani mai sînt încă multe de
in primul şi al doilea an de ac viitor foar apropiat numărul vizionarea pieţelor cu ceapă, făc.ut.
tivitate, oile se păşunau vara în cartofi de vară, castraveţi şi Valorificarea acestor produse
comun însă în timpul ternii, fie lor se va ni. dovlecei, au fost şi colectiviştii a adus colectiviştilor un venit In staţia Lupeni, clădirile per
din Miceşti. Insămînţînd la de peste 30.000 lei. In prezent, sonalului şi chiar clădirea sta-
care şi le îngrijea pe ale iui, lu- Cum se fie repartizarea colectiviştii continuă să recolte
îndu-şi totodată şi produsele de timp şi aplicînd regulile agro ze castraveţi şi cartofi de vară,
la oile proprii. După cum se ve viiturilor tehnice pentru întreţinerea cul
turilor, ei au recoltat pînă acum pe care de asemenea îi vor va
de, în primii ani, întovărăşirea Cum este normal, acolo un peste 7.000 kg. cartofi de vară,
de creştere a oilor din Balşa, de se lucreii bine, munca se 1.000 kg. castraveţi, 500 kg. lorifica ,iar peste cîteva zile vor
era „numai cu n u m e l e C a pro începe recoltatul roşiilor.
prietate obştească nu aveau nici S. B.
o oaie, iar banii încasaţi din (Coniinui in pag. 3-a)
taxele de înscriere s-au folosit
în majoritate pentru diferite
cheltuieli administrative. Deci, opas la minerii muntelui de calcar
situaţia nu s-a schimbat aproa
pe cu nimic, faţă de cea, dina
intea inaugurării întovărăşirii. Un muiude piatră albă cu ici. 11 trece la echipa respecti pumnul, că siliciul ii râu pen că împreună cu tov. Mara şi — Muncitorii, inginerii şi tehnicienii- petrolişti din Schela petroliferă
numeroase ne roşietice — că tru furnal, dar fieru n-are ni Szekelybaci. Golediv mic aici
Au ascultat îndemnul rămizii, la oalele căruia mi vă. Controlează calitatea calca mic dacă se află şi cîte şi mai la Bolii dar planuri...ehei, pla „Valea Gaselor“ din regiunea Piteşti au obţinut importante rezultate în
organizaţiei de bază şună zeci. dtoameni. Din cirul rului. Minerii de aici au o so cîte. Curat ca la şcoală /... nuri frumoase. Frumoase ca şi
în cînd, un zornot ca de piatră coteală foarte logică. Un va ¦realizările. N-au oamenii apă muncă., . ,. ,
La îndemnul organizaţiei de ¦rostogolită i o tablă, umple gonet este egal cu 15 lei. Cul- ...Tovarăşul Ernest Mara, şe in fafa caselor. Vor să aducă
bază şi a comitetului de'condu toată valea.'Jn vagonet şi-a ful carierei, care m-a condus , IN POT®: Echipă 'de reparaţii condusă de brigadierul Ilie Iviri ex'ecu-
cere, în anul 1956, o parte din lăsat incărcara de calcar in butezi pe zi 10 vagoneţi, ai din staţia 6 .F.R. Le trebuie
membrii întovărăşirii au h'otărît siloz. Mai aaugati la aceasta tînd montarea .osmarului la gura puţului pentru spălare şi reforare la
să cumpere oi proprietate obş cîştigat cîte 70-80 lei de că doar vreo sută de metri de
tească. Cu credite acordate de un soare dogdtor, peisajul pi ciulă. De altfel, statele de pla peste tot ca o umbră, ţine mor ţeavă, că munca voluntară o sonda- 303.
stat şi. din contribuţia întovără- toresc al peştii de la Bolii, şi tă vorbesc singure. Tot cîte ţiş să vedem şi biblioteca, că fac ei. N-au nici curent elec
şiţilor s-au cumpărat 245 oi., care veţi avea imoinea carierei de 1.600—1.800, ba chiar şi pes- minul, precum şi gospodăria tric de multe ori. Grupul ele
au început să fie îngrijite tot calcar de la eştera Bolii. A- ctrogen nu poate satisface toa
timpul anului în comun. ici, se intimpl foarte des un ste 2.000 lei au de locuinţe. Biblioteca-i micuţă, te nevoile. Au găsit cros-o larii
fenomen intersânt: fie soare, de aici că din sus de peşlerâ-i
Pentru. îngrijirea oilor, aiW în fie timp ploioi tună. De trei dus acasă în pe măsura celor numai bun locul pentru un ba
timpul verii cit şi iarna, întovără ori pe zi vale tremură de fiecare lună şi de aici. Are un raj şi o mică hidrocentrală. Cai
şiţii au angajat doi ciobani, care tunete. Sînt ex>loziile astrali- Andrei. Săucea sprijinul întreprinderii o vor
se plătesc lunar. Angajarea cio tei care sfarmi muntele. De nu şi Petru Luţă şi Constantin registru pe care face şi pe aceasta.
banilor se face in fiecare an pe trei ori pe zi. irtificierul Ion Blaj, Constantin Scutaru şi l-ar invidia
bază de contract încheiat în faţa Stoica îndepărteiză oamenii de mulţi alţii. Un şir întreg de ...Un băietan mă cheamă
sfatului popular comunal, de că spărgători de piatră, de oa mulţi bibliotecari. Multe nume la gară. Nea Panlu ne face sem
tre comitetul de conducere, bine- 1a. frontul de licru şi tot de meni harnici, vezi înscris în ne disperate, semn că vine ju
de cititori şi de cărţi citite gul. Intr-adevăr, cînd ajungem
AU AMENAJAT atâtea ori lună ti Bolii.. state. poartă-n el. La cămin am vă la gară, locom otiva apare de
UN NOU PARC l-am văzut pe minerii de a- Am vorbit cu Săuceanu şi cu zut paturi curate, orinduială. după stinca Bolii.
Pe strada 23 August din Petroşani ici la lucru. Am văzut cină An Lăpădat Ungureanu. Sînt amtn- Aşa cum se cere la un cămin — Opreşte că nu răspunde
se afla un loc viran, neîngrijit. In- drei Săuceanu a culbutat cel doi tineri. Abia au terminat ar- staţia Petroşani! strigă el me
tr-una din zile, din iniţiativa comi mata. Săuceanu-i miner vechi pentru tineri harnici. Am vă canicului.. Vorbă să f i e ! Las’
siei de femei din oraş, pe locul acela de-al 10-lea vagonet cu piatră. zut şi casele muncitorilor de că ştim. noi şmecheria. Bravo
viran, a început amenajarea unui parc. aici. A lucrat şi înainte: de a aici. nea Panţule!
Membrele comisiei de femei au săpat Pe Petru Luţâ era să-l confund pleca in armată. Tot aici a ve
şi au aranjat ronduri de flori. Acum cu un african, aşa de bronzat nit să lucreze şi după asia. Să P e Ludovic Szekely, munci M-am suit într-o cabină de
parcul este gata. era pe corp. Am admirat pre tot aibă amândoi la un loc 50 frinâ. Bilet n-am aşa că men'g
cizia. cu care Iosif Cordolennu de ani. Ungureanu mi-a spus tor la încărcarea pe rampă, l- cum. s-ar spune „pe hiat". ¦In
Amenajarea acestui parc a fost unul spărgea cu tnaiul blocurile mai am găsit acasă. Se pregătea urmă rămân toţi cei cu care
din obiectivele pe care şi l-a propus mari. de piatră. L-am ¦văzut clar: am vorbit. Pămîne cariera
să-l realizeze comisia de femei din o- transpirînd pe Andrei Menea. — Asta-i munca, ăştia-s ba să ia masa. Are mobilă nouă,
raşul Petroşani în cinstea lui 23 Au Avea şi de ce. Să dai gata pînă Peştera • Bolii cu oamenii ei
gust. nii ! Facem, planul, dăm şi ce-i aranjată cu gust. Dacă n-ar
la amiază 8 vagonete cu oia- în angajament, ba mai dăm şi fi fost vorbele impiegatului harnici, care se străduiesc să
MARIA 10RDACTTE DUMITRESCU pe deasupra ceva şi gata. Du
corespondentă iră nu-i deloc lucru uşor. Pon- din stafie — tovarăşul Patiţu asigure cit mai multă „ pâine
tatorul de la siloz are mare cem. acasă 2.000 l e i f Ion — care mi-a promis că-mi
răspundere. Notează cu cîte o albă" furnalelor...
linie fiecare vagonet adus a- <• De la Săuceanu am luat o a- face hatkul şi pune pe roşu
calea mărfarului care urma să GH. DUM1TRESCO
devărată lecţie; despre calitatea sosească, să mă pot urca şi
eu, mai că aş fi acceptat invi
producţiei. Că nu-i voie să dai taţia sofiei lui Szekely baci,
calcar în bulgări mai mari ca ca să-i apreciez pe concret
. gustul mâncării gătite pentru — ReTîngă osiile montate pentru locomotivele G.F.R. 150.000 Reşiţa se
lucrează şi la comenzi speciale de roţi montate de vagoane pentru export.
amiază. Aşa >că m-arn mulţu
IN ; FOTCv: O serie de roţi montate de vagoane sînt gata pentru a fi
mit cu o discuţie gospodărea,s- expediate în Republica Arabă Unită.
J"\s' s/'-'V -'-z-V -vA'V' NJV'Vx'- v.