Page 91 - 1958-07

Nr. 1122 DRUMUL SOGlALISMULUl PdL?. 3

1

întărirea compoziţie! sociale a partiduluiV I A T A DE PART I D M ina Lu p en i tre b u ie 3 memnâfi dm m t
să-şi îndeplinească angajamentele
...J

sarcină de seamă a organizaţiilor de bază de la sate Bilanţul făcut la sflrşitul pri­ ploatare fruntaşă pe bazinul car­ U şurinţă şl e x ig e n ţă
mului semestru al anului a- bonifer Valea Jiului — a venit
Despre emisiunile de radiofi- muncitori din oraşul D eva", „ţă­

Unitatea de monolit, spiritul de or­ cesta n-a fost deloc îmbucură­ să lucreze la Lupeni. După d i­ care a oraşului Deva se pot spu­ rani muncitori de pe ogoarele
ganizare, disciplina şl combativitatea, se situează în fruntea procesului de tor pentru colectivul minei Lu­ va timp a cerut să meargă din ne lucruri, şi bune, şi rele. Cred oraşului Deva". Oraşul Deva, ca
depind în toarte mare măsură, de
compozifia socială a partidului. De a- AUREL BULGĂREA producţie, în întreprinderi, la sate, a- peni. Nici nu putea fi altfel, de­ nou la Uricani. Cînd a tost în­ că cele bune precumpănesc. De oricare oraş, e brăzdat de străzi
ceea, înfăptuind întocmai principiul le­ prim secretar al Comitetului
ninist de primire strict Individuală a coio unde masele largi de oameni ai oarece in această perioadă, au trebat care e motivul, acesta a multe ori emisiunile sînt intere­ şi nu de ogoare. Gu puţină stră­
fiecărui membru şi candidat, partidul raional P.M.R. — llia
nostru este departe de a deschide por­ muncii fără de partid sînt atrase şi rămas datori cu peste 2.000 to­ răspuns : la Uricani e mai mul­ sante, conţin probleme actuale duinţă autorul putea găsi ex­
ţile sale, pentru toţi cei ce solicită a- de viaţă al poporului muncitor etc. mobilizate cu minuţiozitate, ca ele, să ne de cărbune. Datorită unor tă mişcare, mai mult entuziasm. „la ordinea zilei“ şi sînt ascul­ presii mai potrivite.
ceasta. in rindurile sale sînt primiţi De altfel, creşterea nivelului de trai participe conştient la construirea so­ greutăţi obiective şi slabului in­ tate cu interes de către locuito­
cel mal înaintaţi muncitori, ţărani cialismului, nici rezultatele nu întîr- teres depus de către şefii de sec­ Unii şefi de sectoare nu prea rii oraşului nostru. Alteori emi­ Apoi crainicul a. anunţat că
muncitori şi Intelectuali care s-au do­ constituie unul dintre cei mai impor­ toare, tehnicieni şi maiştri, pri­ au fost de acord cu acest exem­ siunile ar putea fi mai bune, la cererea unui grup de tova­
vedit că sînt constructori activi ai so­ tanţi factori în formarea noii concep­ plu. Trebuie să ştie însă că in­ răşi „se va transmite un pro­
cialismului. Partidul selecţionează pe ţii despre viaţă a ţărănimii noastre
cei mai buni oameni, reglementează muncitoare. Deşi raionul nostru nu pre­ zie să se arate. mele trei luni ale anului au fost diferent d n e ar fi fost, acel om mai atractive. Nu ne-am propus gram de muzică romînească“ .
primirea, prin o serie de condiţii şi zintă o prea mare importanţă din punct
criterii absolut determinate. Se ştie de vedere industrial, totuşi statul de­ Posibilităţile de primire în partid încheiate cu un minus de multe a avut multă dreptate. La Lu­ să analizăm aceste emisiuni, dar Nu ne aşteptam, la muzică ro-
doar că spre partidul nostru, partid mocrat-popular a investit sume enorme
de guvern ămînt, care şi-a asumat răs­ în vederea ridicării standardului de sînt nelimitate. Ele se transformă însă tone de cărbune. Apoi, Bmp tot peni, conducătorii se ocupă pu­ vom face remarca că se mai în- mineascâ de cameră, simfonică,
punderea încă din timpurile .grele aie viaţă al oamenilor muncii de aid. A- în realitate numai dacă comitetele co­ de trei luni de zile, s-a observat ţin de oameni, nuri ajută sufi­ timplă destul de des ca unele etc. Aşteptam, cum era şi fi­
ilegalităţii, că va conduce poporul spre ceste valori sînt materializate în cele munale şi organizaţiile de bază se o oarecare înviorare reuşind să cient in muncă, nuri îndeamnă materiale în fond bune, să fie resc, melodii populare sau de
eliberare şi apoi spre noua societate 19 sate electrificate şi 18 radioficate, se depăşească planul de produc­ aşa cum ar trebui la treabă. umbrite de o citire neexpresivă, muzică uşoară.
fără clase exploatatoare, sînt îndrep­ în cele 36 şcoli noi şi peste 100 că­
tate privirile multor carierişti care cau­ mine culturale, 18 dispensare, 2 spita­ preocupă permanent şi cu simţ de răs­ ţie. In această perioadă, condu­ Tehnicienii! şi maiştrii, de care plină de greşeli, ceea ce e des­ Mare mi-a fost irisă mirarea
tă să folosească avantajele apartenen­ le etc.
ţei lojr: politice pentru realizarea sco­ pundere de repartizarea justă, a forţe­ cerea exploatării a chemat la depind in mare măsură rezulta­ tul de neplăcut, mai ales dat cînd programul de muzică ro-
purilor lor mîrşave şi de pe această Odată cu ridicarea bunăstării ţă­
tribună să lovească direct sau indirect rănimii muncitoare creşte şi numărul lor partidului la sate. întrecere socialistă toate exploa­ tele unui sector se transformă fiind experienţa crainicilor care minească a început cu... o melo­
în cuceririle poporului nostru muncitor. fruntaşilor pentru recolte bogate, creş­ Sînt însă, în cadrul raionului nostru, tările din Valea Jiului în cins­ de multe ori în simpli vizitatori. deservesc staţia. die cintată în limba engleză de
te zi de zi şi numărul colectiviştilor şi tea Zilei minerului, angajindu-se In afară de aceasta există maiş­ cunoscuta interpretă de muzică
Avînd în vedere valoroasa precizare al întovărăşiţilor. Aceşti oameni <sînt comitete comunale şi organizaţii de să dea 8.000 tone de cărbune tri slab pregătiţi şi care nu se o- Alteori se fac şi greşeli re­ uşoară Liana Antonova.
leninistă cu referire '«1 faptul că forţa un sprijin de nădejde pentru organi­ bază care privesc sarcina primirii în peste plan. La sflrşitul lunii iu­ cupă in suficientă măsură de gretabile.. In ziua de 15 iulie,
partidului constă, nu in mărirea numă­ zaţiile noastre de partid în lupta lor partid, întărirea compoziţiei sociale a nie, se părea că vor îndeplini problemele careri frămîntă pe de pildă, s-a transmis ştirea că Ascultînd toate acestea, m-a>m
rului membrilor săi, ci în compoziţia pentru dezvoltarea socialistă a agri­ partidului ca o problemă oarecare. Aşa acest angajament deoarece nu­ mineri. Cum îşi pot ei explica colectiviştii dintro gospodărie
lor social-politică, deci în calitatea, ho- culturii, sînt principala rezervă a creş­ se explică faptul că unele organizaţii mai în această lună au avut o faptul că la jumătatea acestei gindit la uşurinţa cu care: lu-1
tărîrea şi devotamentul ior, Comite­ terii şi întăririi organizaţiilor de bază de bază din raza comitetelor comuna­ depăşire de 4.049 tone de căr­ luni 90 la sută din brigăzi erau colectivă din raza oraşului au
tul raional de partid Uia s-a străduit de la sate. le Veţel, Brănişca, Hărău, nu primesc bune. Nimeni nu mai putea gîn- sub plan? Poate se gindesc că ieşit în zori la seceriş, au ob­ crează uneori tovarăşii de la
să sporească mereu vigilenţa si sim­ di că minerii din Lupeni nu vor vor da asaltul la sfîrşit de lună. centrul de radioficare al oraşu­
ţul de răspundere al membrilor or­ Activitatea pentru primirea în par­ ţinut succese etc. Tot materia­ lui Deva şi la exigenţa mereu
ganizaţiilor de bază, faţă de calitatea tid, îmbunătăţirea compoziţiei sociale sporită a abonaţilor şi tuturor
celor ce solicită a fi primiţi în partid. a partiduitii, condiţionează strîns re­ lul conţinea expresii ca „ţărani ascultătorilor emisiunilor locale.
Ca un rezultat firesc al grijii perma­ zultatele luptei pentru transformarea
nente faţă de această problemă, nu­ socialistă a agriculturii şi celelalte ac­ luni de zile candidaţi. continua acest început bun şi că Aceasta însă nu trebuie să con­ D esp re operatori grăbiţi
mărul membrilor şi candidaţilor de par­ tivităţi în general, lată numai un e-
tid primiţi din rîndul muncitorilor, a Avînd în vedere caracterul agricol al nu. vor depăşi cu mult angaja­ stituie o metodă mai ales că in
crescut cu peste 3 la sută. xemplu: în satul Godineşti nu a fost
pînă acum cîteva luni nici un membru raionului nostru, fapt din care rezultă mentele. Dar in iulie, chiar de privinţa aceasta, au o experien­ şi delăsăto ri
Trebuie să arătăm pe de altă parte sau candidat de partid. Comitetul co­ la început, s-a observat o scă­ ţă tristă. Dacă în luna trecută
că, numărul candidaţilor primiţi în pri­ munal Zam, sezisat de acest neajuns, că posibilităţile de primire a ţăranilor dere bruscă a producţiei, pierzîn- nu se neglijau lucrările de pre­
mul semestru al acestui an a crescut a luat în studiu această problemă şi du-se aproape 1.500 tone de căr­ gătiri, dacă armările se făceau
faţă de aceeaşi perioadă a anului tre­ ajungînd la concluzia că trebuie mai muncitori sînt mari, biroul comitetului bune numai în două ziile. Aceas­ în cele mai bune condiţiuni, a- In lipsa altor manifestări cui- unor operatori grăbiţi şl detă-
cut de peste 3,5 ori. O parte pozitivă întîi creată forţa politică, apoi luptat tă stare de lucruri a continuat, veau e drept, o depăşire mai mi­ sători faţă de sarcinile ce le re­
este faptul că 74 la sută din ţăranii pentru transformarea socialistă, şl-a re­ raional socoteşte ca nesatisfăcă­ iar pînă la data de 21 iulie, a- că, însă puteau continua în fe­ tural-artistice, organizate cu vin. Şi pentru a vorbi la con­
muncitori membri şi candidaţi de par- partizat cîţiva din membrii săi în a- junsese la o rămînere în urmă lul acela şi în luna iulie.
lid sînt încadraţi în unităţile socialiste cest sat, care într-o perioadă relativ toareactivitatea depusă în pro­ de peste 7.000 tone de cărbune. destulă încetineală şi inconstan­ cret, să dăm două exemple. In
aie agriculturii. scurtă au ajutat la selecţionarea şi Desigur, această situaţie a dat Există şi unele lucruri mă­
primirea a 6 candidaţi de partid din blema primirii în partid a ţăra­ de gîndit atît conducerii exploa­ runte care au repercusiuni asuJ ţă de către organele competente ziua de 17 iulie, la spectacolul
Se ridică întrebarea: ce a stat la rindurile celor mai înaintaţi ţărani tării cit şi sectoarelor. pra producţiei. De pildă, unii
baza acestor rezultate din care re­ muncitori. Nu după mult timp, cu a- nilor muncitori,mai ales a ace­ oameni nu sînt pontaţi săiptă- din oraşul nostru, cinematogra­ de la ora 19, spectatorii au avut
zultă o îmbunătăţire simţitoare a com­ jutorul ior, ei constituind pe de altă Din cele discutate la raportul mîni întregi, iar la unele brigăzi ful, ca mijloc de răspîndire a posibilitatea să vizioneze îna­
poziţiei sociale a organizaţiei raionale parte şi exemplu personal în această lora oare au păşit pe calea transfor­ de dimineaţă de acum cîteva muncesc mult numai 2—3 mi­ culturii, se bucură de o atenţie intea filmului un interesant do­
de parţial? In primul rînd, grija co­ privinţă, a putut fi cooperativizat satul zile şi din cele constatate, au ie­ neri, iar salariul îl primesc toţi crescîndă din partea devmilor.
mitetelor comunale şi a organizaţiilor în întregime. mării socialiste a agriculturii. A fost şit la iveală o serie de deficienţe la fel. Şefii de sectoare de la Şi lucrul acesta e pe deplin jus­ cumentar artistic. Timp de 10-12
de bază faţă de această problemă co- care au dus la rămînerea sub 1 B, 4 Â, 3, 5 sud, n-au nici un tificat. Filmele bune, dorite de
vîrşitor de importantă pentru parlid. Şi grupa mixtă din satul Petreştl neglijată de asemenea primirea ingi­ plan. fel de justificări de neindepli- spectatori, sînt programate — minute, ei au fost martorii u-
Multe organizaţii de bază au analizat nirea plarriui. Că nu se mun­ deobicei — cu destulă prompti­ nor frumoase dansuri, costume
periodic în adunările lor — activitatea comuna Burjuc care se compunea din nerilor, a tehnicienilor din agricultură, Cineva spunea în şedinţa ope­ ceşte cum trebuie este şi vina tudine, şi aceasta datorită inte­ naţionale bogat împodobite cu
pentru primirea în partid — au repar­ 2 membri de partid şi un candidat, rativă din dimineaţa aceea că lor. v- A> resului şi preocupării organelor motive specifice, tradiţii popu­
tizat cu această ocazie sarcini con­ a cadrelor didactice şl a femeilor mun­ un miner de la Uricani — ex­ Întreprinderii regionale cinema­ lare etc. prezentate pentru ecran
a reuşit să atragă în ultimele luni, tografice. de artişti desăvîrşiii. Un lucru
crete membrilor de partid de a ţine o citoare. Respectarea cu stricteţe a reguli­ n-au văzut spectatorii — din
încă 5 candidaţi din rindurile celor Nu de aceeaşi atenţie se bu­ vina operatorilor grăbiţi: — de
legătură strînsă cu muncitorii fruntaşi, lor leniniste de primire în partid reprezin­ cură insă spectatorii din partea unde erau cele văzute, pentru
mai buni utemişti. Această forţă po­ ce ţară, regiune, raion sînt ca­
cu ţăranii muncitori care au luptat tă una din condiţiile de bază care a- racteristice. Gum puteau fi din
litică şi în primul rînd exemplul per­
sigură întărirea rîndurilor partidului
sonal al comuniştilor a influenţat po­
cu oameni ai muncii cinstiţi, ataşaţi
zitiv transformarea socialistă. Luna tre­
partidului, care au o înaltă ţinută po­
cută a fost cooperativizat în întregime
şi acest sat. litică şi morală şi s-au dovedit demni

de a face parte din partid. La m ina Petrlla R. P. Ungară, tot atît de bine
puteau ţi din Regiunea Autono­
In Interesul muncii, al dezvoltării mă Maghiară din fara noastră.
Operatorii cinematografului din
continue şi rapide' a agriculturii pe In întîmpinarea Zilei minerului Deva ar putea fi deci mai puţin
calea socialismului, este necesar a se

repartiza In aşa fel forţele partidului şi a zilei de 2 3 August grăbiţi căci, după cum se ştie
ca în fiecare sat, în fiecare unitate —¦ şi se vede — graba strică
socialistă să existe organizaţie de par­ treaba. Şi cred că nu s-ar simţi

tid combativă, care să repartizeze în Agitaţie vizuală actuală gitaţia vizuală ocupă un loc de minerului şi a zilei de 23 Au­ de loc bine ca această grabă...
aşa fel pe comunişti îneît aceştia să e- frunte. Prezentă la timpul po­ gust, in mod sărbătoresc, la mi­ să le strice şi treburile lor.
xercite o influenţă eficace de zl cu Alături de celelalte mijloace trivit, întro formă atractivă, o na Petrila, în colaborare cu pre-
zi asupra tuturor oamenilor muncii fără care stau la indemîna organiza­ glindind sugestiv realizările ob­ paraţia, se fac şi alte pregătiri. Şi, în sfîrşit, o întrebare: de
de partid. ţiilor de partid, in activitate-a ţinute şi indicind sarcinile ac­ Intre acestea se numără beto- ce înaintea proiecţiei filmelor nu
lor de conducere a maselor, a- tuale principale, agitaţia vizua­ narea drumurilor principale din se oferă şi spectatorilor de la
lă are un puternic rol mobili­ incinta minei şi preparaţiei. Pre­ grădina de vară posibilitatea să
zator. văzute cu borduri din prefabri­ asculte m.elodii de muzică uşoa­
ră sau populară ?

Comitetul de partid al minei cate de beton şi betonate, dru­

Comisie de împăciuire' / "
pentru mărirea producţiei la hectar Este demnă de remarcat şl activita­ ' '"-'A'' ' ¦. i Petrila foloseşte cu pricepere a- murile interne vor da incintelor
ceastă plrghie importantă a minei şi preparaţiei Petrila un
şi, în primul rînd, cu acei care au tea vie desfăşurată de către cei 10 activămuncii politice de masă în mo­ aspect modern. Au fost deja aşe­

păşit cu încredere pe calea transfor­ membri de partid şi 12 candidaţi de bilizarea colectivului de mineri, zate sute de borduri din beton
tehnicienii şi ingineri la o mun­ şi se lucrează la turnarea beto­
mării socialiste a agriculturii, care şi- la cariera Brănişca. Aceştia se situ­ Fabrica de nas­ că însufleţită pentru îndeplini­ nului care va forma partea ca­ înfiinţată de aproape un an
turi din Deva işi rea angajamentelor privind spo­ rosabilă a drumurilor.
au dovedit prin acest gest ataşamen­ ează în fruntea muncitorilor care-şi de­ are şi ea o seamă rirea producţiei de cărbune lua­ de zile, comisia de împăciuire
de fruntaşi in pro­ te în cinstea Zilei minerului şi Rondurile de flori din faţa bi­
tul faţă de politica partidului de con­ păşesc permanent planul de producţie. ducţie. Printre a- a zilei de 23 August. rourilor administraţiei prepara­ de pe lingă sfatul popular al
ceştia se numără şi ţiei ca şi cele din micul parc al
tovarăşa Maria Ga- Din incinta minei au fost minei Petrila, drumurile noi, comunei Roşia de Secaş, raio­
boreanu, care lu­ strînse lozincile cu texte înve­ dau celor două incinte un as­
struire a socialismului la sate. Comi­ Elanul de muncă creat în această în­ crează la găurii de chite sau şterse de vreme, lu- pect frumos, iar agitaţia vizuală nul Sebeş, a desfăşurat o acti­
nasiuri. In fiecare îndu-se măsuri pentru revopsi- constînd din diferite panouri
tetele comunale de partid: Burjuc, Zam, treprindere a avut ca urmare realiza­ Lună ea îşi depă­ rea lor şi scrierea unor texte împodobite cu chipurile celor vitate rodnică.
şeşte norma in me­ noi, actuale, legate de sarcinile mai harnici muncitori şi tehni­
Lăpuşnic, Dobra, au organizat conferin­ rea planului global pe semestrul I die cu 100 la suiă. ce revin membrilor în perioada cieni, lozinci actuale mobiliza­ Astfel, pînă în prezent un nu­
ce ne mai desparte de Ziua mi­ toare, constituie pentru mineri,
ţe pe teme cum ar fi însemnătatea şi 1958 în proporţie de peste 120 la su­ IN FOTO: Ma­ nerului şi 23 August. muncitori, tehnicieni şi ingineri măr de peste 45 plîngeri au fost
ria Gaboreanu in un puternic îndemn spre cinsti­
avantajele proprietăţii socialiste şi de tă. Ca recompensă, unitatea a primit plină activitate. In centrul atenţiei agitaţiei rea Zilei minerului şi a lui 23 rezolvate. Comisia în întregime
vizuale existente în prezent la August cu noi succese în mun­
pM mina Petrila stau îndemnurile că, în lupta pentru mai mult şi in special Septimiu Muntea-
— adresate minerilor, tehnicie­ cărbune necesar întăririi conti­
grup asupra mijloacelor de producţie, drapelul de fruntaşă pe ramură. nilor şi inginerilor — referitoa­ nue a patriei noastre. nu, preşedintele şi Petru Fojică,
re la desfăşurarea largă a în­
realizările regimului de democraţie Practica ne-a dovedit că acolo unde trecerii socialiste pentru spori­ secretarul comisiei, au depus
rea randamentelor în cărbune,
populară, legat de creşterea nivelului organizaţiile de partid, toţi comuniştii, multă chibzuinţă pentru ca toate

» •»¦ 'O *-*• • ’»'»»><•>««• »*»•*¦***• **1 cazurile să fie rezolvate albi

şi să nu se mai ajungă la tri­

bunalul raional. Printre cei ca-'

re s-au împăcat aici sînt Ilie

Bogdan cu Andrei Bogdan, Ilie

Aron cu Ilie Vinărsar, Paras-

Frunîaşi pe raion la încasarea sumelor chiva Puşcaş cu Linca Bicher
din aufoimpureere
şi aitii.

IULIAN IONAŞ

ááBB corespondent

Locuitorii comunei Orăştioa- văzind cu ochii. La fel şi in sa- ? B f t S É É H P 88 pentru îmbunătăţirea calităţii.şi

f ra de Sus sînt fruntaşi in achi- tul Ludeşti, cetăţenii şi-au pro- ţ reducerea preţului de cost al
cărbunelui.
[tarea sumelor din autoimpu- curat materialul necesar pentru j TRUSTUL MINIER HUNEDOARA
nere. Roadele muncii comitetu-
, tui execuţie al slutului popular construcţia căminului cultural \ Printre colectiviştii In incinta minei este prezentă Şcoala Profesională de Ucenici Ghelar
da_ , lozinca: ,,Comunişti şi ute- Regiunea Hunedoara
m işti! Fiţi in primele rînduri
l comunal si a comitetelor de ce- _ ' .,

| tăiem au început să se vadă. tia; S; aa evidenţiat deputaţii j

t Construcţia căminului cultural Miliăilă Cilociu, Cornel Fio- ? din Leşnic ale luptei pentru creşterea pro­ an unţ a:
ductivităţii muncii şi reducerea
din satul Costeşti s-a ridicat ram, loan Manolescu şi alţii. t
h ( Urmare 'din pag. l-a) multe lucruri. La urmă le-am preţului de cost al cărbunelui!“ . fcă în anul şcolar 1958/59 pregăteşte muncitori calificaţi în ur-;
pus o întrebare. Intr-adevăr, comuniştii şi ute-
S-au terminai reparaţiile la baia populară » delegatul batozei supravegheau miştii sînt în primele rînduri. amatoarele m eserii:
încărcatul. Cînd erau pline cu — Cum îi spune colectivei Pe panoul din sala de apel a
Şi ţăranii muncitori din co- crările la construcţiile cămine- f saci, căruţele o porneau spre dumneavoastră ? minei — o formă eficace de C — MECANICI DE MINA
magazia colectivei. Unele luau popularizare a celor mai buni
K muna Mărtineşti au achitai că- lor culturale din Măgura şi Ie - j drumul bazei de recepţie. Nu se poate să nu pui acea­ mineri — apar deseori, datorită ţ — MINERI
stă întrebare. Colectiviştii din realizărilor obţinute în muncă,
tre s'.at datoriile patriotice pe ledinţi. ţ Spre seară batoza a înghiţit Leşnic ştiu ei ce ştiu, cînd îţi numele tov. Somogy Iuliu, Si- t Durata cursurilor este de 3 ani.
şi ultimii snopi. Colectiviştii au răspund: — „înfrăţirea“. dorov Vasile, Mihai Ştefan, Mi-
care le aveau. Sumele din au- Printre cei mai harnici de- » terminat treieratul. Rodul mun­ kiev Gheorghe, Tănăsele Victor f Examenul de admitere se va ţine la o dată ce se va anunţa;
cii lor a fost răsplătit din plin. — Minunat — vei zice, lumi- şi ale altora.
* toimpunere achitate, au atins putuţi, atît in achitarea sume-1 De pe fiecare hectar au scos în nîndu-te la faţă. E un lucru ca­ (ulterior, de şcoală.
medie 1.300 kg. grîu şi aproape re spune multe. Ştiţi doar... nu­ Este prezentă de asemenea în
\ proporţia de 100,1 la sulă. A- !or cn n autoimpunere cit şi în ţ 2.800 kg. orz. mai prin înfrăţire, prin unire, incinta minei la un loc vizibil L Pentru admitere, candidaţii vor prezenta următoarele acteO
se pot realiza ţeluri măreţe. lozinca: „Tovarăşi.! Ocrotiţi cu
, cest lucru a permis locuitorilor grăbirea lucrărilor de construe- Mi-a venit în sîîrşit şi mie rîn­ grijă avutul obştesc. Nu îngă­ 1. ; Certificat dé studii; <
i din Mărtineşti să termine repa- dul să stau de vorbă cu ei. A- Acest lucru îl ştiu şi colecti­ duiţi nimănui să însuşească sau
cum aveau timp. Munca se ter­ viştii. Doar înadins i-au zis „În­ să înstrăineze avutul poporului f; 2. Certificat de naştere (copie legalizată); ^
minase. frăţirea“ cînd au înfiinţat colec­ muncitor!".
¦ raţiile la baia populară care !ie’ s'au situat Ioan Munteanu, ? tiva. Şi mai ştiu ei ceva. Mai 3. Certificat de sănătate (analiza sîngelui şiradioscopias
i^ n-a funcţionat multă vreme, loan Iar, Alexandru Kaprancz ? InîrăljiYea ştiu că pe zi ce trece colectiva Reaitienajarea
lor creşte, cu ei se înfrăţesc tot drumurilor interne pulmonară); j
mai mulţi ţărani muncitori care
ţ De asemenea, se continuă lu- şi alţii.. ţ păşesc cu încredere spre o via­ 4. Declaraţia tip privind starea materială a părinţilor sau a )

ţ O nouă şcoală $ susţinătorilor legali. j

» Elevii primesc în timpul şcolarizării gratuit întreţinerea (in-A
¦ începutul noului an şcolar se construcţia şcolii de 7 ani din
jriernat, cantină, echipament,cărţi, rechizite şcolare). 5

L apropie. Deputaţii comunali şi comună. ţ ( Se pot înscrie absolvenţi a 7 clase elementare în vîrstă dej

i Comitetul executiv al Sfatului Ei vor ca la începutul noului 15-18 ani., j

* popular comunal din Beriu, pe an şcolar copiii ţăranilor mum j Cererile de înscriere, înosţite de acte, se vor prezenta sau -

, lingă campania de recoltat şi citori din Beriu să înveţe în ? trimite secretariatului şcolii pînă la data de 1 septembrie 1958. <

¦ treieriş se. mai preocupă şi de noua şcoală. I Lămuriri suplimentare se pot obţine de la secretariatul şcolii.

* « ¦ o. , *, ,c< «-$. -«* oo. • c« C»-.*. • <-9> • Am discutat cu colectiviştii ţă nouă. In vederea întîmpinării Zilei