Page 93 - 1958-07

Hunt'docUá-D<#v'a

PROLETARI DIN TOATE ŢĂ RILE, UNIŢI-VAt VEŞTI
din oraşul Oriştia

Clubul elevi'or

i şt studenţilor

ALCOMITETULUI REGIONALRM.R.HUNEDOARA Şl ALSFATULUI POPULARREGIONAL De curtnd la Orăştie, in ca­
drul şcolii medii „Aurel Vlaicu"
Anul X Nr. 1123 Marţi 29 iulie 1958 4 pagini 20 bani s-a deschis „Clubul elevilor si
studenţilor''. Prin grija comite-
Noi succese iului orăşenesc U.T.M., aici s-au
organizai prin muncă voluntară
la iafrecerea o sală in cure se dau diferite
consultaţii pe materii de studiu,
săli de şah, tenis de masă etc.

Lux club, in fiecare zi vin e-
levi şi şootari, fii ai oamenilor
muncii care sînt pregătiţi la di­
ferite maieru (matematici, fizi­
că, chimie etc.).

socialistă G .A .S. Boz a fermi nat freierişul Citiedub orăşenesc

Cocs peste plan Tot la Orăştie, din iniţiativa
comitetului orăşenesb U.T.M. s-a
Pentru a veni in sprijinul Jur­ Ia seara zilei de 26 iulie muncitorii din G.A.S. Boz au păioase, obţinîndu-se o recoltă medie de 1.424 kg. grîu, deschis cineclubul, care funcţio­
nează pe lingă cinematograful
naliştilor, cocsarii Combinatu- terminat treierişul păioaselor. Organizîndu-se bine munca 1.683 kg. secară, 2.457 kg. orz la ha. Întreaga cantitate „Vasile Roaiiă". Aici, în flecare
duminică, incepînd de la orele
Ini siderurgic Hunedoara au în­ la aria gospodăriei de stat, s-a asigurat funcţionarea de produse a fost predată statului. 9, rulează filme educative gra­
tuite. Prin discuţiile ce se or­
ceput luna curentă hotăriţi să continuă şi în condiţiuni bune a celor două batoze S-au evidenţiat în munoa de treieriş tovarăşii Mie ganizează după vizionarea filme­
lor se urmăreşte ca fiecare tt-
facă tot posibilul pentru a-i asi­ deservite de Tudor Popa, loan Hanea, loan Cota şi Goagăş, Lodea, Doşteţan şi alţii. năr să înţeleagă cit mai bine
gura cu cocsul necesar elaboră­ Dumitru Blăguţ. In G.A.S. Boz continuă lucrările de întreţinerea cul­ scopul filmului, să-şi însuşească
ceea ce este bun, legat de e-
rii fontei. In interval de timp scurt, a fost treierată întreaga turilor şi pregătirea campaniei pentru strîngerea stru­ ducaţia patriotică.

Desfăşurmd larg întrecerea recoltă de pe suprafaţa de 92 hectare însămînţate cu gurilor şi vinifioare. Cineclubul orăşenesc din O-
răştie de la început a avut un
socialistă in cinstea zilei de 23 De ce nu se poate folosi mare număr de vizitatori.
August, schimburile conduse de
tovarăşii Viorel Ardeleanu, Eme- 0 importantă acţiune
pentru Înfrumuseţarea
ric Kaba şi loan Găbuţă, au pro­ Combinatului siderurgic

dus peste plan în intervalul 1— din Hunedoara

27 iulie inclusiv, 2.091 tone cocs In zilele ploioase e greu să
întreprinderea „Bampotoc“ a devenit cunoscută în întreaga ajungi Ia diferite secţii ale
C. S. H., Majoritatea drumurilor
î n t r e a g a c a p a c i t a t e de lucru a b a t o z e l o r ?fără. Marmura sa, împodobeşte taţadele şi interioarele multor devin aproape impracticabile iar
.spaţiile libere sînt pline de gropi,
clădiri şi edilicii de aftă. Muncitorii de la cariere şi cei din ate­ peste plan. In comuna Vinţu de Jos lucrează ţiuni bune toba şi selectorii]. Boabele obligată să ia măsurile corespunză- dîmburi şi resturi de materiale.
pentru treierişul griului, — care a fost de grîu nu sînt scoase din paie, 'pier- toare-
lierele de sculptură îşi iubesc meseria. In tiecare lună ei tri­ Tot mai mult ©fel patriei strîns în întregime de pe cîmp — un zîndu-se cantităţi importante. Cu vreo două ¦săptămîni în
număr de 5 batoze. Pînă în prezent, urmă comitetul de partid, comi­
mit pe şantierele de construcţii zeci de tone de marmură peste Incepînd cu echipele de la cup­ începînd din 17 iulie, de cînd a pornit Pentru a îndrepta starea aceasta, a tetul de întreprindere şi comi­
torul electric mic şi sfîrşind cu treierişul, s-a treierat recolta de pe o fost nevoie de intervenţii repetate din tetul U. T. M. au analizat
plan. " 1 cele de la cel mai mare cuptor suprafaţă de 175 ha., obţinîndu-se can­ partea sfatului popular comunal, pen­ temeinic lucrurile şi au gă­
Martin din ţară, ojelarii combi­ titatea de 169.360 kg. grîu. tru ca S.M.T. Alba să trimită atelie­ sit o soluţie practică. A fost
IN CLIŞEO : Maiştrii pietrari Eremia loan şi Vaier Su- natului hunedorean au desfăşu­ rul mobil, să se facă reparaţiile ne­ astfel lansată o chemare către
rat o muncă susţinută• pentru a Totuşi, cele realizate pînă la data dc cesare, reparaţii care de fapt trebuiau toţi tinerii şi vîrstnicii din com­
ciu de la cariera Bampotoc, în timpul lucrului. elabora cit mai multe tone de 27 iulie sînt sub nivelul posibilităţilor. făcute la bază. Este drept că atelie­ binat ca să participe prin mun­
oţel peste plan. rul a sosit, dar reparaţiile făcute ău că voluntară la înfrumuseţarea
Pretai de cost ia ceafral Sfatul popular al comunei Vinţu de fost de aceeaşi calitate — slabă. întreprinderii în care lucrează.
/lşrz bunăoară, echipele care Jos, prin deputaţii săi, a mobilizat Fiind vorba i!e o acţiune de
preocupărilor ţăranii muncitori pentru transportul Urmare a întreruperii repetate a lu­ mare importanţă, concretizată de
altfel în hotărîrile biroului co­
Colectivul de muncă al Ate­ fierari, turnători şi lucrători la mitetului regional de partid, ea
s-a bucurat de un sprijin deose­
lierelor C.F.R. din Simeria, maşini-unelte. Astfel, putem cita deservesc cuptoarele oţelăriei griului la arie, şi aceşlia au clădit cea crului, pentru reparaţii, la aria unde bit din partea Comitetului oră­
şenesc P.M.R. Hunedoara, iar
preocupat zi de zi de reducerea partidele de fierari conduse de Martin nr. 1, au elaborat în pe­ mai mare parte din stoguri, iar unii treieră această batoză, nu se poate rezultatele depăşesc aşteptările.
Din fiepare secţie a combinatu­
prefului de cost, a reuşit ca pe tovarăşii loan Crişan, Andrei rioada 1— 27 iulie, 821 tone oţel treieră de pe care. Şi, totuşi, la Vinţu realiza viteza zilnică. de lucru. In si- lui au pornit angajamente con­
crete care totalizează cîteva mii
primele 0 luni ale anului în curs Denghel şi Medruţ losif, partide­ peste plan. de Jos nu se poate folosi întreaga ca ­ luaţii asemănătoare se găsesc şi c«- de ore de muncă voluntară. La
acţiunea siderurgiştilor s-au a-
să realizeze o economie de le de turnători conduse de tov. Succese deosebite au obţinut pacitate de lucru a batozelor. Pentru lelalte batoze care deservesc ariile din lăturat repede muncitorii şi teh­
719.000 lei faţă de plan. Aceas­ Petru Danciu şi Alexandru Că- şi echipele de la oţelăria Mar­ ce? Iată .m otivul: S.M.T. Alba a tri­ Vinţu de Jos. nicienii din întreprinderile dc
tă economie echivalează eu cos­ tană, strungarul Mihai Lascu şi mis aici două batoze. Una dintre ele construcţii. Pe baza angajamen­
Situaţia aceasta se menţine încă la telor luate conducerea politică şi
administrativă a combinatului a
tul reparaţiilor generale exte­ alţii. Dacă muncitorii dc la de­ tin nouă, conduse de prim-topi- fiind prost reparată, mai mult stă dc- Vinţu de Jos. Pentru înlăturarea ei şi întocmit un plan de acţiune des­
făşurat pe zile şi săptămîni în
rioare a 5 locomotive din seria montarea locomotivelor şi va­ torii Aurel Stauciu, Lucian Pan- cît treieră. Nu funcţionează în condi­ revenirea la normal S.M.T. Alba este două etape : 25 iulie—23 August
324.000; sau cu costul repara­ şi 23 August—7 Noiembrie. In
ţiei periodice a 135 vagoane goanelor ar da o atenţie mai cu şi loan Miculic. Aceştia au e- Cinci telefoane ziua de 25 iulie a început lu­
marfă descoperite, pe două osii. mare pieselor şi ar face demon­ laborat peste plan în acelaşi in­ crul pe noul „şantier“. De la o-
tarea fără distrugeri, atunci a- terval, 2.185 tone oţel. şg aid aa rezonat rele 15 şi pînă seara au muncit
Cea mai mare parte a acestor ceste economii ar fi mult mai voluntar aproape 500 de munci­
tori şi tehnicieni din diferite sec­
economii provine din folosirea mari. Demontarea pieselor prin Schimbul Discuţia s-a întrerupt, fără ca tov. ţii ale combinatului şi de la
judicioasă a resurselor interne distrugere (tăierea cu dalta sap Blaga să mai aştepte noi promisiuni. Trustul 4 construcţii Hunedoara.
•cum suit : conrfecfionarea unor cu sudura a materialelor de a- —‘ Alo, alo, S.M.T. Miercurea ? La A luat imediat legătura cu coşarii care Fi au fost ajutaţi de cele peste
piese din materiale vechi cores­ samblare, în special), pe lîngă au fost numiţi să deservească ceie 20 camioane basculante puse Ia
punzătoare (osii, bandaje, etc.), faptul că măreşte costul repara­ lui C©nsfanfin,BeirjJL „„ -Xeieton- -Bla-ga...Pericle, preşedintele două batoze şi i-a trimis la Miercurea, dispoziţie de conducerea combi­
recuperate de pe locomotivele şi ţiei, duce la pierderi de timp cu gîndul de a se reîntoarce cit mai natului. Această acţiune conti­
vagoanele intrate în atelier pen­ conduce Sfatului popular al comunei Cut. Vă degrabă — bineînţeles cu batozele. nuă. Ea va aduce economii de
tru reparaţie; confecţionarea o- pentru confecţionarea pleselor Dar, cei de ia Miercurea, oameni prac­ cîteva sute de mii de lei.
biectelor din inventar numai din nou şi astfel, scade producti­ Cu cinste s-au achitat şi la- rugăm să ne trimiteţi de urgenţă ba­ tici, !-au reţinut şi pe coşarii din Cut
din materiale vech i; înlocuirea vitatea muncii. Este necesar ca minatorii de sarcinile ce le-au tozele ce ne-au fost repartizate pentru să treiere la Miercurea.
cuzineţilor de bronz la vagoane­ în viitor, demontarea fără dis­ stat in faţă. Aşa spre exemplu, a putea începe treierişul.
le de marfă prin cuzineţi de fon­ trugeri a pieselor să stea mai S-au mai dat încă două telefoane
tă ; aplicarea unui număr de 7 mult în atenţia organelor admi­ în perioada amintită, ei au la­ De la celălalt capăt al firului, o vo­ (în total cinci) la S.M.T. Atiercurea,
inovaţii care au contribuit la re­ nistrative şi sindicale din ate­ ce bărbătească îl asigură pe tov. pre­ în 26 şi 27 iulie, dar fără nici un
ducerea unor cheltuieli. lier şi să constituie un obiectiv rezultat. Batozele nu pot să ajungă
al întrecerii socialiste din secţii. minat peste plan 1.434 tone oţel şedinte că chiar a doua zi vor sosi singure la Cut, dacă cei în drept nu
Cea mai mare contribuţie la le dirijează.
obţinerea acestor economii au a- Ing. TRAIAN SALAJAN La acest frumos sţicces a con­ batozele în comună. îţ Colectivul^Filaturii Liupeni
dus-o muncitorii din partidele de tribuit munca tuturor laminato- A doua zi, pe măsură ce timpul tre­ Cu ocazia ultimei convorbiri telefo­ / şi-a îndeplinit înainte de ter-
Atelierele C.F.R. Simeria rilor şi în special a celor din nice, se pare că cei de la S.Af.T.
schimbul condus de maestrul cea, tov. preşedinte devenea tot mai ne­ Miercurea au fost ceva mai sinceri. ţ men planul pe primul semes-
răbdător. Se apropia seara şi batozele
nici poveste să-şi facă apariţia. Deodată — Nu fi îngrijorat tov. Blaga. Mai ( tru. Productivitatea muncii a
avem puţin de treierat la Miercurea şi
Constantin Petru, care s-a si­ îi veni în minte că mar fi rău să mai apoi vi le trimitem. Cînd, rămîne de \ crescut în această perioadă
văzut.
tuat în fruntea întrecerii socia- dea un telefon, să vadă ce s-a în- cu. 1,1 . Ia sută.
liste. tîmplat.
IN CLIŞEU : Maţilda S ii-.!
Aceeaşi voce, care numai cu două
ket, fruntaşă în producţie, lu­
zile înainte îl asigurase de sosirea ba­

tozelor, de data aceasta îi promise crează ia maşina de răsucit
solemn că îir dimineaţa următoare vor
In abataje în tre c e re a e în foi pleca batozele spre Cut. fire. Ea îşi depăşeşte planul

zilnic în medie cu 5— 10 Ia ş

Ce avea să facă altceva, decît să aş­ sută. V
tepte. Şi a aşteptat omul şi a doua
P e peretele masiv, de culoa- neri se află şi Andrei Dornocoş, atîta încredere, îneît nu poţi zi, cît îi ziulica de mare, dar., iot de­
rea abanosului, În razele unei Beniamin Moga, Mihai Leşan. să gindeşti decît ca ei. geaba.
lumini palide a lămpii de aba- Toţi luptă ca în cinstea Zilei
Noroc bu n ! şi. ai plecat de la

taj, se profilau trei siluete ce- minerului şi a lui 23 August, el, dar ei nu pleacă uşor din In dimineaţa următoare, telefonul I ii

naşii, ce se mişcau febril. A- să dea cit mai mult cărbune mintea ta. Stăruie şi stăruie zbîrriăi din nou.

propiindu-ne, am desluşit cor- şi de cea mai bună calitate, mereu — închizi ochii şi-i v e z i: — Aio, alo, S.M.T. Miercurea? Ce

purile muşchiuloase şi feţele Sus la sectorul Iii cu casca pe cap, scăldaţi de su­ Familia colectivistuluifaceţi tovarăşi de nu trimiteţi batozele
trase ale unor mineri. Braţele doare si cu ciocane în mani,
la Cut ? Azi e 23 iulie şi ele trebuiau

vînjoase ale lui Ştefan Gantz Ee la Ştejan-baci la Bdyte- sţârîmmd muntele negru, luci să fie pe arie încă din 20 iulie. OnuBobiţan mereu fru n ta şă
apăsau puternic asupra cioca­ baci drumul, a fost greu. Din tor... — Cum, n-au sosit încă ? Doar s-au

nului de abataj, care pătrun­ nou pe suitoare, prin galerii şi GH. SANDU IORDACHE făcut toate formele necesare. Aio, Gospodăria agricolă colectivă gospodăriei, deşi este mai în
alo... din satul Obreja este socotită vîrstă, lucrează acolo unde este
dea. îndrăzneţ în stratul de căr­ preabataje. Din nou în faţa u- ca una din cele mai înstărite nevoie. Nu se dă înapoi, nici­
gospodării din raionul Alba. In odată. Nu este deci de mirare
bune. Bulgării negri, lucitori, mii. abataj-cameră cu acelaşi că familia lui este mereu frun­
cei peste 8 ani. care au trecut taşă. Să ne gîrulim numai, la
erau devoraţi de paletele ma­ p eisa j: — lămpi de siguranţă faptul că in anal 1956 a efec­
de la inaugurare, aceasta a tuat 616 zile-muncă, iar în 1957,
şinii de încărcat şi trimişi la ce-şi trimit razele gălbui spre crescut şi s-a dezvoltat mereu. 833 zile-muncă. Anul acesta,
Exemplul viu al roadelor obţi­ pînă în prezent, a efectuat 315
banda, metalică de transport. oameni cenuşii ; maşini de în­ nute prin lucrarea pămîntului în zile-muncă. Cile cereale a
comun a convins pe mulţi ţă­ primit el anul trecut la împăr-
— Noroc bun! cărcat şi benzi¦¦transportoare. rani muncitori din sat să pă­ ţ'rea veniturilor, îi ajung să în­
şească alături de colectivişti.,
Noroc bun! au răspuns Ajungind iîngâ mineri, acelaşi iar pe alţii să constituie o înto­

cei trei mineri, oprindu-se pil- „N oroc bun“ şi aceiaşi zumzet

ţin din lucru. ciocan. Si totuşi... Sîntein

— No,cum m erge? in agă'parte.

— Cald. Astăzi am înaintat Sectorul III, blocul IV, ta-
cam mult in strat şi. am lăsat v a m i şapte.

departe tubul de aeraj. ^ Aici spintecă cărbunele bri- vărăşire agricolă. Prin muncă destuleze două familii, nu una.
harnică, colectiviştii au întărit Pentru cele 833 zile-muncă a
Nu ne-am mirat deloc ca au pada lui p aoel .B6yte,< a doua necontenit gospodăria colectivă dus acasă anul trecut 5.000 kg.
din punct de vedere economic. A grîu, 4.165 kg. porumb, 2.500
intrat aşa de mult în strat. Ne brigadă fruntaşă- pe mină, care crescut în mod simţitor sectorul kg. fin, 5.000 lei, cartofi, zarza­
zootehnic (numai în acest an, vaturi, lină, brînză şi altele.
aflam într-un abataj-cameră a dat pînă Ia 12 iulie un ran­ după consfătuirea de la Con­ Poate spune cineva că nu-i a-
din sectorul //, unde lucrau dament de 3,20 tone pe post stanţa au mai cumpărat 4 jung ?
oameni din brigada lui Ştefan de miner, şi 20 tone cărbune vaci, 4 scroafe şi 74 oi), s-a
Gantz — brigadă fruntaşă pe peste plan. Alexandru Tocaci, mărit grădina de legume şi zar­ De cînd este colectivist, are
mina Vulcan. Ştefan-baci, îm­ zavaturi şi s-a cumpărat un au­ de toate. Şi-a reparat casa, şi-a
preună cu membrii brigăzii Avei Diniş şi Carol Hamza tocamion. construit un grajd din cărămidă,
sale, au realizat pînă la 14 iu­ sini mineri, vechi, mari cunos­ şi-a căsătorit copiii cărora le-a
lie 241 posturi si un randa­ cători ai artei mineritului, care P e măsura dezvoltării şi întă­ dat atîta zestre cît nici nu se
aplică cu succes iniţiativa lui ririi gospodăriei colective, a gindeau ei vreodată.
ment de 8,10 tone pe post.- crescut, ca un rezultat firesc, şi
Mihai Tucaciuc. nivelul de trai al membrilor ei, E şi normal. Colectiva i-a a-
Mina Vulcan — una dintre viaţa le-a devenit mai îndestu­ dus atît lui, cit şi celorlalţi. în­
Minerii de la Vulcan au răs­ lătoare, mai bună. De aceea ma­ destulare în casă. Fără îndo­
cele mai vechi deschideri .mi­ puns chemării la întrecere a joritatea colectiviştilor se stră­ ială că această îndestulare nu a
niere din ţară — de 100 de ani celor de la Lupetii. în cinstea duiesc să contribuie cu toată pri­ căzut din cer. Pentru a ajunge
este scotocită. Minerii nil se la­ ceperea lor la întărirea econo-' la ea, colectiviştii au muncit, cu
multă dragoste şi. tragere de v
să aşa de uşor la vederea stra­ sărbătorii lor şi a lui 23 Au­

tului negru. Fără să ia-in sea­ gust. Ei vor să cîştige întrece

mă duritatea sterilului- împlîn- rea atît in ceea ce priveşte can

tat in strat, minerii din briga- titateaŞcit şi în ce priveşte ca Gheorg-he Ştefan, maistru fa furnalul nr. 2 de la uzina
„Victoria“ d in . Călan, lucrează doar de o lună la acest furnal.
da lui Gantz lovesc si loOesc, litatea cărbunelui 'ÎSxţrăşv Bri

doborînd tot mai mult cărbune, .găzile lui Ganţz'-şiVw&yte nici Ej, :a terminat de curind şcoala de maiştri de Ia Hunedoara mico-orgardzatorică a gospodă­ nimă. Astăzi, se vorbeşte în toa­
Pînă acum. ei au reuşit -sa nu'se gînfesc.cc} vor pierde lu­
Deşi nou în această muncă, tînărul maistru se remarcă totuşi riei. tă regiunea despre gospodăria

dea peste 400 tone de cărbune trecerea. Vorbind cu aceşti stă- ca un bun conducător aj .procesului de producţie. Unul dintre aceşti harnici co­ colectivă din Obreja, despre hăr­
peste plan. Printre aceşti mi- pini ai subteranei, îţi insuflă
IN CLIŞEU Maistru! Gheorghe Nieîah, dînd îndrumări lectivişti este şi Onu Bobiţan. nicia şi priceperea colectivişti­
unui iurnaiist Ia gura furnalului.
Colectivist de la inaugurarea lor de acu