Page 94 - 1958-07

PaR. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1123

tssaa

Şantier cultura! Un şfal popular eu activitate rodnică

PE A R IA D E LA PETREŞTI TOATA Printre sfaturile populare din de el au fost şi deputaţii Costea miliţie şi un dispensar cu sta*
raionul Haţeg care au o activi­ Aron, Ioan Paveloni şi bineîn­ ţibnar. Pînă în prezent, s-a şi
Pe meleagurile Sebeşului, ca dealt­ broşuri ca caraoter agricol. Nici căr­ organizează citiri în grup din „Ca­ atenţia expoziţiilor tate rodnică, se numără şi cel ţeles comuniştii din organizaţia făcut fundaţia acestei construc­
raionale de artă din comuna Berthelot. Comite­ de bază a acestui sat, care au ţii, iar in curind va începe ri­
fel în înlreaga regiune Hunedoara, ţile literare nu lipsesc însă. lendarul ţărănimii muncitoare" sau tul executiv de aici, îndrumat în sprijinit munca de creare a în­ dicarea zidurilor.
populară t permanenţă ‘de către comitetul tovărăşirii. In satul Tuştea, în
in zilele de arşiţă dogoritoare ale L-am surprins pe tlnărul Gheorghe 'discuţii în legătură cu evenimentele comunal de partid (secretar A- urma muncii depuse de deputa­ Comitetul executiv al sfatului
In cadrul manifestărilor culturale lexandru Măgureanu), a obţinut tul Minuţ Tomescu, s-au făcut popular din Berthelot, nu a ne­
lunii lui cuptor, bătălia treierişului Albu ciiind „Versurile alese" ale lai politice actuale. ¦I ce se desfăşoară în acest an din ini­ realizări frumoase in toate do­ încă 8 cereri pentru înscrieri noi glijat nici munca culturală. Lu­
ţiativa Ministerului învăţămîntului- şi meniile de activitate. Astfel, şi pentru mărirea suprafeţei cu nar aici se ţin cîte patru confe­
se desfăşoară aprig. Braţele vin!oa­ Coşbuc. Sta la adăpost de căldura Echipa artistică a căminului, com­ culturii, în lunile iulie şi august în desfăşurind o temeinică muncă care au intrat unii întovărăşiţi. rinţe la căminele culturale. Pe
toate raioanele trebuie să se deschidă de lămurire in rindul ţăranilor sate se organizează şezători cul­
se, 'trupurile pielite de soare, cunosc înăbuşitoare şi întorcea încet şi cu pusă din 12 persoane, în curind va expoziţii de artă populară. Unele sec­ muncitori cu gospodării indivi­ Paralel cu munca de dezvol­ turale iar cele trei echipe artis­
ţii de Invăţămînt şi cultură, cum sînt duale, s-a reuşit ca în satele tare a sectorului cooperatist al tice din Berthelot, Tuştea şi Boi­
frămiuiarea şi bucuria muncii împli­ grijă filele cărţii. prezenta un nou program la arie cu cele din Sebeş, Orăştie, lila şi Haţeg, Berthelot, Copaci şi Crăguiş să agriculturii, Comitetul executiv ţa, în fiecare trimestru pregă­
au organizat şi deschis deja expoziţiile se înscrie în întovărăşiri toate al Sfatului popular din comuna tesc cîte un repertoriu nou cu
nite. Pe 'ariet batoza în mormăit în­ — Vă place Coşbuc, tovarăşe iernatică legată de campania de r e - .. raionale de artă populară, şl ele se familiile, iar în primăvara aces­ Berthelot s-a îngrijit şi de exe­ cîntece, dansuri şi piese de tea­
bucură de un succes deosebit, fiind tui an a fost creată' încă o înto­ cutarea lucrărilor de folos obş­ tru pe care le prezintă în faţa
fundai înghite mereu lacomă şi ne­ Albu? colfare şi ireieriş. Fruntaşii ta treie- vizitate de un mare număr de cetă­ vărăşire în satul Găurieea. De tesc propuse de cetăţeni. Prin locuitorilor. De asemenea, bib­
ţeni. La aceste expoziţii sînt prezen­ asemenea,_ în satul Fărcădin contribuţie benevolă şi muncă lioteca comunală este mereu îm­
sătulă spicele de grlu îngreunate de — Da, îmi place mttlt. riş vor fi popularizaţi iar codaşii nu tate obiecte şl materiale de valoare, s-au făcut’ 17 cereri pentru crea­ voluntară, in acest an au fost prospătată cu cărţi noi, ajun-
atlt din punct de vedere artistic cît rea unei întovărăşiri agricole, electrificate satele Berthelot şi gind pînă acum la un număr de
boabele aurii. Tlnărul Albu treierase în timpul vor scăpa, bineînţeles, prea uşor, şl din punct de vedere documentar. iar în satul Boiţa este în pers­ Crăguiş, iar satul Boiţa este in peste 4.000 volume.
In expoziţii predomină în special ţe­ pectivă crearea unei întovără­ curs de electrificare. In satele
Razele soarelui, ucigător de fier­ nopţii. A fosl uşor, pe aria luminată vDansul prieteniei* —- compus din- săturile şl cusăturile cu motive naţio­ şiri zootehnice. In această mun­ Găurieea şi Boiţa cetăţenii au Despre munca sfatului popu­
nale. Deosebit de Interesantă este va­ că de lărgire a sectorului coo­ procurat materialele necesare lar din comuna Berthelot s-ar
binţi, îşi fac loc pretutindeni fără să ca ziua, de becurile electrice. tr-un dans romlnesc, unul sovietic şi rietatea costumelor care prezintă nu­ peratist au fost antrenaţi în pri­ construcţiilor de cămine cultura­ putea vorbi mult. Fiecare depu­
anţe diferite aproape pentru fiecare mul rind deputaţii. Da Găurieea, le, iar in satul Tuştea peste apa tat din această comună îşi are
ia ţn seamă ceţ citim nori albi, mici — Acum am venit să-l ajut lui unul german, oa cuceri cu siguranţă comună sau sat. de exemplu, deputatul Vaier Galbena se va construi un pod meritul lui în realizările de pi-
pentru care s-a procurat deja tot nă acum. Dar, rolul principal in
care peticesc cerpl. Tralan Sianciu. Şi el ml-a ajutai mie multe aplauze. Nu s-au organizat expoziţii de artă Dumbravă este cel care a mun­ materialul. Tot prin gri­ activitatea rodnică a sfatului
populară la Alba Iulia, Hunedoara, ja tovarăşilor din comitetul exe­ popular din Berthelot l-a avut
Pe aria din Petreşti, raionul Sebeş, azi noapte. Tot din activitatea culturală cp se Brad şl Petroşani, fapt pentru care cit mai mult pentru crearea în­ cutiv (preşedinte Iosif Baicu, munca de îndrumare şi control
oamenii dau bătălia treierişului cu a- va desfăşura în aceste zile fac parte secţiile de învăţămînt şl cultură din secretar Aurel Martinescu) s-a exercitată de comitetul comunal
ceeaşi Însufleţire ca pretutindeni în Nici n-a răspuns bine şl tlnărul se şl recenzia romanului „Pline albă" aceste raioane trebuie să ia măsuri ur­ tovărăşirii, el fiind iniţiatorul şi reparat şi dat in funcţie o moa­ de partid care a analizat perio­
altă parte. Îndreptă grăbit către batoză. Fusese de Mircea Dumitru, şi prezentarea gente pentru strîngerea materialelor ră de apă. dic activitatea comitetului exe­
strigat de cineva de acolo. Ii venise cărţii „Liniştea verii" de Remus şl deschiderea expoziţiilor. Colectivele primul care s-a înscris. Alături cutiv, canalizînd munca aces­
Acum e miezul zilei şi ritmul mun­ Iul Troian rtndul la batoză. Luca. care se vor ocupa de organizarea ex­ Că in această problemă sfatul tuia spre rezolvarea tuturor sar­
cii începute în zori ni( scade o cli­ poziţiilor, trebuie să lucreze cu mare Rezultate popular din Berthelot a muncit cinilor.
pă. Aa treierat mulţi ţărani plnă a- In miop. „bibliotecă" improvizată Tovarăşa bibliotecară ar med a-vep atenţje în asigurarea şl păstrarea ma­ bine, o dovedeşte şi faptul că
cum Iu urle. Ţăranii întovărăşiţi sap îşi îndeplinea cu seriozitate sarcinile multe de spus: că în anul acesta terialelor adunate din sate şl comune. îmbucurătoare din suma votată la contribuţia In prezent, atenţia comitetu­
ou gospodării individuale vin minaţi (le bibliotecară o codană de vreo 15 s-au înscris 708 cititori (dintre care Pentru asigurarea unei normale vizi­ voluntară pentru acest an, s-a lui executiv este îndreptată în­
de aceeaşi dorinţă: să treiere cit ani : Angeta Barna, elevă în ' clasa numai în tuna iunie 226), că numă­ tări a expoziţiilor să se numească BRAD (de la subredacţia noa­ încasat 90 la sută. In munca de spre strîngerea la timp a recol­
mai de grabă, să înmagazineze ro­ X-a la şcoala medie din Alba Iulia. rul volumelor ciiiie In primul şl al ghizi care să dea explicaţii vizitato­ stră voluntară). — In secţia ţe­ executare a lucrărilor de folos tei la culturile păioase. In ace­
dat muncii lor cit mai curind şl d t Avea însemnat tntr-un caiet toţi cl- doilea semestru din acest an se ridică rilor, iar pe tot timpul cît expoziţiile sător,ie de artă populară de la obştesc şi de încasare a sumelor laşi timp insă, ei continuă să
mai curind să-şl poală preda cerea­ iltoril ei din ziua aceea. Printre el, la '4.027... vor fi deschise, să se numească un cooperativa „M olul" din Baia de votate s-au evidenţiat deputaţii lămurească pe cetăţeni să se
lele contractaţi oa stalul. am văzui şi numele Lenufel Maltei responsabil ai expoziţiei. Este necesar Criş lucrează 19 femei. Din ini­ Ioan Miclea din Berthelot, An­ în.scrie în întovărăşirile agricole,
care citise „Muc cel mic" şi pe al Despre activitatea bibliotecii de la oa aceste expoziţii să se deschidă cît ţiativa tovarăşei Elisabeta Dăj ton Bercu din Crăguiş şi Aron să achite obligaţiile faţă de stat,
Printre cei care aa treierat primii iul Irirnie Petru, pe al IţU Ioan De- Petreşil nu esie nevoie să dăm prea mai curind posibil. rămuş, şefa secţiei, ele s-au or­ Părău din satul Boiţa. etc.
s în t: Gheorghe Nlstor, Pfaff Ijxuren- loreanu, contabilul preocupat de „Cu­ mnlie amănunte j faptul că de curind ganizat in două echipe pornind
ţiu şi Mehrbrodt Matei. Pînă la 22 cerirea naturii" şi multe alte nume. a primit drapelul de bibliotecă să­ VICTOR MUREŞAN o vie întrecere în cinstea zilei Buni gospodari, tovarăşii din Această muncă multilaterală,
iulie, cînd soarele era deasupra tească frunttaşă pe regiune, este e- de 23 August. Gete două echipe comitetul executiv au hotărît ca constantă (nu in salturi şi in
capului, batoza trimisă de S.M.T. Alături, un teanc de zia re: USetn­ locoent. din suma provenită din încasă­ campanii cum se face la sfatul
Miercureat sub supravegherea lui ieia", „Drumul socialismului", „Ne- s-au angajat să-şi depăşească rile ce se tac in baza art. 13 şi popular din comuna Silvaş) a
Ioan Secaşiu „înghiţise." 25.799 kg. tier W eg", „Agricultura nouă"t şi re­ Timpul trece iuie. <<,Mi-am întors prin muncă voluntară, să con­ dus la realizările amintite, la
gria. viste. Lingă ele îşi aflau loc „Des­ privirile spre arie, spre batoză. Saci planul de producţie cu 10 la su­ struiască un mare local in care situarea sfatului popular din
făşurarea" lai Marin Preda şi broşu­ după saci se adunau mereu lingă cln- să se instaleze statul popular, Berthelot printre sfaturile popu­
Şi ţntovărăşlţiţ Nicolae Lascn şi rile din colecţia „Biblioteca ţăranu­ tar. Oamenii îşi clnlăreau griul, ro­ tă. Primele rezultate obţinute comitetul de partid, postul de lare fruntaşe din raion.
Petra Martin s-au grăbit la Ireieriş. lui muncilor”, dul muncii lor. Pe feţele ţărănoilor sînt îmbucurătoare.
Oamenii sini mulţumiţi. Griul e bun adăpostite de arşiţa verii sub pălării R. BUDIN
şi batoza treieră fără răgaz. Tovarăşa bibliotecară Ioana Zdren- mpri de paie, se citea bucurie. Bucu­ I. PIRVA
ghea vine mereu la arie în mijlocul ria muncii. Mîinile bătătorite de

iâr ţăranilor muncitori. Prin grifa el a muncă mîngiiau cu duioşie boabele

La marginea ariei a fasi organi­ fost organizată biblioteca de aici. de grîu, boabele de aur ale spicelor,

zată o bibliotecă mobilă cuprinzind împreună cu tovarăşa directoare a rodul drag al muncii lor.

57 volume. Cea mai mare parte, sini căminului cultural, Aurelia Popiac, F. M. LEONARD

Cuvîntul tinerilor simerieni /iiimmate mtlc.ag.iLfi kuwdof&m

;..Era într-o după-amlază de Iunie. ţia de radloficare după ce a fost au­ '?i" ' ¦ . -v îi «t-* 9 f "**-+-<y¦r*-*

La sediul comitetului orăşenesc U.T.M. diat şi vizionat în prealabil la colţul I

Simeria, numeroşi tineri — membri ai roşu de muncitorii I.C.l.L,-ului. Povestea celor 9r Bria

biroului, secretari ai organizaţiilor de Angajamentele chibzuiţe prind via­

bază, ulemiştl, precum şi alţi tineri ţă. Utemiştii sînt la posturi. — Se fine bine bătrînul Steţ! privirea mi se opri asupra a două — Cum aşa ? Dar unde este ? j
— Da. Dar nici ceilalţi nu se lasă nume. Bria Ioan şi un alt nume tot
din întreprinderi şl instituţii, analizau Pe strada Malinovschi, Ungă cine­ trţal, prejos. Ai văzut la Apostol ? Bria Ioan. In dreptul primului nume, — Aici ia mină 1 *
Luna asta un plus de 468 tone, Nă- era înscrisă o depăşire de 202 tone,
reuşita spectacolelor prezentate cu pri­ matograful „Mie Pintilie“ melodiile săilanu 250 şl Tlmofte 217... iar în dreptul celuilalt 41 tone. Mă La un moment dat începui să «
Cei doi mineri cu ciutacii pe spa­ apropia! de umjl din mineri şi l-am
lejul celui de-al IH-lea festival oră­ sprintene şi vioaie răzbat din interio­ Socotit ca făcînd te îşi continuau drumul spre casă, întrebat: cred că noul venit face vreo glumă, ţ
şenesc al tineretului. rul colţului roşu al cooperativei meş­ parte din Paring,' dlscutînd cînd despre o brigadă cînd
teşugăreşti. Ele te îmbie şă zăboveşti deşi In munţii Sebe­ despre alta. — Care Bria este cel cu 202 tone ? 11 privii stăruitor. Parcă-mi ghicise j
Discuţiile aprinse se împleteau cu citeva clipe... Ce să fie aici ? Zarvă şului, lacul Şuria- Această discuţie am prins-o, aşa — Eu nu cunosc deoît pe unul sin­
perspectivele de viitor pentru întărirea mare. cum s-ar spune, din fugă. Cînd m-am gur. Pe cel de la sectorul I. Care o gîndul. A continuat: *
şi îmbunătăţirea permanentă a forma­ apropiat de panoul unde erau trecuţi fi, nu ştiu 1...
şefii de brigăzi cu realizările, am M-am adresat şl altor mineri, dar — Nu avem doi Bria la noi ia J
observat cum unii mineri priveau sa­ nici unul din cei de faţă n-rau putut
ţiilor artistice. Angajamente bine chib­ Intr-adevăr şi aici se fac pregătiri. nul, la o altitudine tisfăcuţi, iar alţii lăsau capul şi sco­ să-mi dea mai multe lămuriri. In- Uricani. Cele două nume înscrise pe {
teau un oftat. tr-un tîrziu, dinspre puţul doi auxi­
zuite, propuneri valoroase, gîndiţe, Doar la începutul lunii viitoare meş­ de 1.700 m., prezin­ ...Nu-i nimic_ O să vedem noi. liar, se apropie un alt miner. Pe panou aparţin uneia şi aceleiaşi per- î
mobilizatoare. teşugarii vor prezenta în premieră spec­ tă o atracţie turis­ Mai avem aproape o lună pînă la semne a auzit ceva din discuţia noa­
tacolul brigăzii „La pescuit". tică deosebită. 23 August... stră că a z i s ; soane. i*
...Aşa a început la Simeria pregă­ începui şi eu să citesc. Numele u- — Puteţi să tot căutaţi pe celă­
tirea pentru faza raională a festiva­ Ange|a Bardoşi, Capolina Ardean, IN CLIŞEU : Ve­ nora îmi erau cunoscute. Deodată, lalt Bria. N-o să-l găsiţi în întreaga -r Cum, conduce două brigăzi ? •
lului ce va avea loc în luna septem­ Elena Neinhardţ şi Peter Ştefan au dere a lacului Şu- mină Uricani. a»
brie a acestui an. lucrat cu rîvnă de la înpeput şi acum
î Interveni! mirat. «
o

— Nu. Are două locuri de muncă. O•>
După ce făcu o mică pauză conţi- »

însufleţiţi de sprijinul comitetului o- se descurcă cu multă uşurinţă. Preşe­ rianul. nuă: ••
răşenesc U.T.M. şi a organizaţiilor de dintele cooperativei şi responsabilul
— Bria lucrează la sectorul I aba- J

bază, tinerii au pornit la treabă Aşa, cultural asistă şi ei la repetiţii. Cum ta}ul 10. Alături de el e şi abatajul J

de pildă, brigada artistică de agitaţie să nu te simţi bine într-atîta voie bu­ 9, La acest abataj condiţiile de mun- *

„Vede tot" a Atelierelor principale nă ? Cînd vezi că tinerii muncesc în­ că sînt cu mult mai grele. Adică să J

C.F.R. şi-a înnoit complect repertoriul. crezători, cînd voinţa lor este nemăr­ vă spun mai precis : plouă din tavan, *

Munoa uţemistultil Dorel Vladislav şi ginită pentru a obţine rezultate din ce cum se spune. Ceilalţi şefi de briga- ;

a colectivului de creaţie s-a dovedit a în ce mai frumoase, mai bune, nu dă nu au vrut să lucreze în acest l

fi rodnică. Acum brigada repetă nou) poţi să nu fii alături de ei. loc. Văzînd acest lucru, Bria s-a dus J

program intitulat „Ca pe roate". ...Festivalul raional, se apropie cu Sio activitatea echipelor Academiei Ia conducerea sectorului şi a cerut
Formaţia orchestrală şi-a ales de a- fiecare zi ce trece. Formaţiile artis­ R.P.R. prin satele hunedarene
tice vor avea de spus spectatorilor un să i se dea lui şi acest loc de mun­
semenea melodii noi. Sub conducerea cuvint mai greu ca pînă acum. E cu-
inginerului P. Lupaş, soliştii Lenuţa vîntui utemiştilor, a secretarilor orga­ că. Zis şi făcut! Şi, iacă, acum şi
Silvăşan, Dana Rotarii, Alexandru
abatajul 9 are o depăşire de 41 tone.

Aşa că asta-i povestea celor doi

Nagy şi alţii pregătesc pentru cefe­ nizaţiilor de bază ; e cuvîntul comite­ In satul Nucşoara din raio­ tăţii care face tratamente la faţa Bria.
rişti un nou concert de estradă. tului orăşenesc U. T. M. din după- nul Haţeg, a lucrat recent o e- locului. Pentru stabilirea diag­
amiaza aceea de iunie... chipă de cercetări antropologice nosticelor bolilor pulmonare, lu­ După ce-şi mai aruncă încă odată
Plăcut, şl distractiv a fost spectaco­ a Centrului de antropologie a crează o echipă din Cluj cu apa­
lul brigăzii de agitaţie de la I.C.l.L. IOSIF MERCEA Academiei R.P.R., echipă con­ ratele de microradiografie. privirea spre grafic, mă privi şi-mi J
care nu de mult a fost difuzat la sta­ corespondent
spuse: î

— Comuniştii dovedesc prin fapte t

dusă de primul secretar al Aca­ In urma Directivelor Congre­ j că sînt demni de încrederea ce Ii s-a ţ

Munca şi priceperea demiei, prof. acad. dr. Ştefan sului al IH ea al P.M.R., Aca­ Pe urmele scrisorilor ¦ acordat. Ei nu se dau înapoi de la j
Milcu. Conducerea locală a lu­ demia, prin institutele sale de i muncile cele mai grele. Ştiu să în- J

a s ig u r ă s u c c e s u l crărilor a aout-o prof. dr. IIo- specialitate, precum şi Ministe­ nepublicate * frunte greutăţile. Aşa că Bria nost' ţ

ria Dumitrescu. rul Sănătăţii, duc o muncă asi­ merită toate laudele. Şi ca Bria mai î

In cadrul apestor lucrări s-au duă care se soldează cu suc­ averii... *

Echipa de dansuri a Trustului Nu trebuie însă să ne închi­ făcut cercetări antropologice in cese importante, cunoscute nu MOTOG I0S1F - LUPENI. - Sezi- f--i-----u---n- ----f--e--n---o- men întîmplătcr. El osue Vdiaa 6 Am rp-e--t-r--e--c--u---t----a---c--e--s-t- -o•m• • —cu *p*r•i•v' *ir• —ea i*’
regional de construcţii din De­ puim că aici totul merge ca pe următoarele probleme : antropo- numai in ţara noastră ci şi in
va s-a înfiinţat in 1954 din ini­ roate, că nu există greutăţi şi metrie, sérologie, dactiloscopie, străinătate prin publicaţiile edi­ sarea dumneavoastră prezentînd inte­ toreşte conducerii O.G.L. Aprozar Pe- * pînă M a ie?it ^ P°arta minei a ;
ţiativa comitetului de întreprin­ lipsuri. Pentru menţinerea disci­ genealogii de familie etc. In a- tate în diferite limbi, in dome­ res, ă fost înaintată conducerii ©.Q.L.
dere T.R.C.L.H. De la înfiinţare, plinei, conducerea comitetului de fară de cercetările antropologice niul fiziologiei normale, a pato­ Aprozar Petroşani pentru a se lua mă­ troşam, care a . T dispărut Dpe stradă în mulţime. Am î,
s-au perindat mulţi dansatori în întreprindere şi întreg colectivul propriu-zise, s-a cercetat mediul logiei, neurologiei, endocrinolo­ surile necesare în vederea înlăturării dat posibilitate unor e-
echipă. Există însă şi veterani de dansatori a îndepărtat o dan­ de viaţă şi în special factorii e- giei, terapeuticei, microb:iologiei, lipsurilor semnalate. început să reconstitui cele povestite !
— tehnicianul Gheorghe Haicu, satoare care, deşi avertizată, a- conomici-socialţ. La aceste lu­ inframicrobiologiei etc.
care este animatorul şi moto­ desea a avut grave abateri de crări au participat 15 cercetă­ lemente necorespunzătoare să „dirijeze“ şi mi le-am notat. Povestea celor I
rul echipei, Constantin Popescu, la disciplină. Acest exemplu tori ai Academiei. Institutul de istorie al Acade­
Gheorghe Munteanu şi Petru poate fi luat şi de alte echipe miei, face cercetări asupra miş­ mărfurile după interesele lor. „doi“ Bria e o poveste frumoasă, o j
Bodi ca şi zugrăviţele Ecaterina unde se găsesc cazuri asemănă­ Pe lingă echipa de cercetători, cărilor muncitoreşti din ţară şi
Talahă şi Aurica Glăvan. toare. funcţionează o echipă medicală felul cum s-au desfăşurat in re­ Pentru a fi curmată starea aceasta poveste asemănătoare multor comu- j
pentru consultaţii şi tratamente giune, asupra răscoalelor ţără­
Azi numărul dansatorilor s-a Una din greutăţile care mai de boli interne, endocrinologie, neşti, precum şi a luptei eroice Din constatările făcute pe teren s-a de lucruri, i s-a cerut conducerii O.G.L. nişti cu care ne mîndrim. î
mărit cu tinerii veniţi şi de la persistă încă este lipsa de punc­ stomatologie şi analize biologice dusă de clasa muncitoare in a-
alte instituţii şi întreprinderi din tualitate a unor membri din for­ in vederea depistării bolilor şi lianţă cu ţărănimea sub condu­ putut vedea că la Petroşani aprovizio­ Aprozar Petroşani să ia măsurile ne­ FLAVIU ISTRATE *ţ.
Deva : Sofia Tămaş, Ileana Pas- maţie. O altă dificultate ce o fn- stabilirea ştiinţifică a diagnos­ cerea înţeleaptă a partidului.
cu, A. Danciu, Eduard Wurm, timpimă echipa de dansuri a ticelor. Pentru a veni în ajuto­ narea pieţii şi a unităţilor 0.0.L. A- «-»-»-A-»-» n«»• aa«*w *
sînt tineri îndrăgostiţi de aceas­ T.R.C.L.H. este şi acompania­ rul populaţiei, echipa de cerce­ Înainte de a trece in satul Nuc­ cesare. In răspunsul dat ziarului, O.C.L.
tă artă şi au intrat cu dragoste mentul muzical. Formaţia ne- tători este dublată de o echipă şoara, echipa a lucrat in comuna
în colectiv. avind suficienţi instrumentişti, de tratament care este dotată cu Clopotiva, şi satele din jur, la prozar cu legume şl zarzavaturi este Aprozar Petroşani recunoaşte că atît la Din activitatea unei
echipa de dansuri populare nu o farmacie bogată in medica­ Demşuş, Alun şi Bâtrina. mulţumitoare. La Lupeni, însă şi în Lupeni, cît şi în alte localităţi din comisii de temei
Dacă azi echipa este forijiată alte localităţi, aprovizionarea mai lasă Valea Jiului s-a făcut o proastă apro­
Monografia antropologică a
de dorit. De pildă, la 0.G.L. Aprozar vizionare cu mărfuri şi că ea se da Despre comisia de femei din
din 8 perechi şi posedă trei rin- poate funcţiona în condiţii hune. mente. Glopotivei este redactată în în­ Lupeni se recepţionează şi se pun în toreşte unor elemente necorespunzătoa comuna Vălişoara, raionul Brad
vînzare produse de slabă calitate şi re aflate în posturi „cheie". se pot spune multe lucruri fru­
duri de costume şi ţoale cele ne­ Sperăm însă că şi această lipsă Prin cercetările efectuate, se tregime si urmează ca zilele a- parţial alterate. O mare parte din a moase. La îndemnul ei, de pildă,
cesfe produse declasîndu-se nu pot Ii Ga primă măsură luată de 0.0.L. femei ca tov. Rucsandra Vraci,
cesare — garderobe, sală de re­ va fi rezolvată în curind şi că face o diagnosticare in masă a cestea să iasă de sub tipar in vîndute şi sînt aruncate, ca apoi lip­ Aprozar Petroşani este că Vasile Ga şi altele au fost primele care au
surile să fie acoperite prin procese Iota, care înainte a fost condamnat la ieşit la secerat. De asemenea,
petiţii etc. — aceasta se dato- pentru marea sărbătoare de la 23 bolilor existente şi se iau mă­ editura Academiei. verbale încheiate cu uşurinţă de către 5 ani închisoare pentrü oă a delapidat tov. Letiţia Valea şi Dorina
merceologii aprozarului Petroşani. banii statului, a fost înlăturat din ser­ Moise, au adunat şi strins fi­
reşte comitetului de întreprinde­ August şi pentru festivalul oră­ suri de tratament la cel mai După terminarea cercetărilor viciu. nul de pe lotul zootehnic. La
Faptul că la Petroşani sînt repar reparaţii! drumurilor din comu­
re care s-a interesat îndeaproa­ şenesc al tineretului, echipa de înalt nivel ştiinţific şi medical. de la Nucşoara şi satele din jur, tizate mărfuri bune, iar la Lupeni şi începutul bun este semnificativ; Bl nă, femeile au dat un sprijin
alte localităţi miniere nu, dovedeşte că ne dă convingerea că In continuare se preţios. S-au obţinut rezultate
pe de munca artistică şi spri­ dansuri să fie acompaniată de1 Intre echipieri se află şi deca­ în a doua jumătate a acestei O.G.L. Aprozar Petroşani nu reparti­ va cerceta şi că fără nici uri conside­ frumoase şi în creşterea păsări­
zează mărfurile pe localităţi în mod rent vor fi traşi Hi răspundere tcţ. lor. In această direcţie putem e-
jină din punct de vedere moral o formaţie muzicală corespunză­ nul facultăţii de .stomatologie luni, echipa s-a deplasat la Va­ satisfăcător. Această -„manevrare“ de acei care pun beţe aprovizionării popu- videnţia pe tov. Lucreţia Bota,
mărfuri neooreşpunzăloare nu pâre Ş laţidi din Valea Jiului cu mărfuri bu- Marfa Sinu şi Saveta Rovinar.
şi material echipa. Nu e de mi­ toare. din Bucureşti, dr. Petru Firii. dul Dobrli, unde-şi conţină lu­ ne şi multe.
rare deci că aceasta a şi repur­ In sprijinul echipei a sosit şi EUGENIA POPA
tat succese după succese. IDA GARAY crările. : ANDREI
(îietodistă autodsntara Ministerului Sănă- corespondentă
« corespondent