Page 95 - 1958-07

DRUMUL SOCIALISMULUI
Organizaţiile de p itii să
si concret i m p
Organlzaţtile de partid din Valea
Jiului au obţinut în acest an succese
importante în mobilizarea maselor
largi de oameni ai muncii la înfăpi
tuirea sarcinilor construcţiei socialiste.
Îndeosebi colectivele minelor din raion
au dovedit prin fapte că sînt hotărîte
să traducă în viaţă sarcina pe care
cel de-al 11-lea Congres al P.M.R. a
pus-o în faţa industriei carbonifere de
a lichida cu rămînerea în urmă din
primul plan cincinal şi de a ridica
producţia de cărbune la nivelul cerin­
ţelor economiei naţionale. Este cunos­
cut faptul că în primul semestru al
anului curent planul producţiei de căr­
bune pe întreagă Valea Jiului a fost
depăşit cu peste 73.000 tone de cărbu­
ne. in tot cursul semestrului 1 al a-
nului 1958 colectivele majorităţii mi­
nelor din Valea Jiului şi-au îndeplinit
şi depăşit lună de lună sarcinile de
plan. S-au obţinut succese remarcabile
în sporirea producţiei mal ales la mi­
na Uricani — mină fruntaşă pe Va­
lea Jiului.
Fără îndoială, aceste succese în In*
deplinirea sarcinilor puse de partid şl
guvern sînt rezultate ale îmbunătăţi­
rii muncii politice desfăşurată de orga­
nizaţiile de partid, rezultate ale mă­
ririi capacităţii lor de mobilizare a
maselor la înfăptuirea politicii parti­
dului. Munca perseverentă depusă do
organizaţiile de partid pentru creşte­
rea şi întărirea rîndurilor lor prin pri­
mirea de candidaţi şi noi membri de
partid — domenii în care în Valea
Jiului au fost obţinute rezultate fru­
moase — a permis organizaţiilor de
partid să desfăşoare o largă şi cuprin­
zătoare muncă politică de mobilizare
a maselor Ia înfăptuirea sarcinilor e-
conomice.
Deosebit de preţioasă s-a dovedit a
fi experienţa comitetului de partid al
minei Petrila oare, încă de anul tre­
cut, a luat Iniţiativa de a repartiza
membrii şi candidaţii de partid în toa­
te acele locuri de muncă unde se ho­
tărăşte soarta producţiei, pentru ca
prin exemplul personal, prin munca
politică desfăşurată să mobilizeze pe
ceilalţi muncitori cu care lucrează îm­
preună la sporirea producţiei şi pro­
ductivităţii muncii, la reducerea preţu­
lui de cost. Folosind acest mijloc, co­
mitetul de partid al minei Petrila a
reuşit să ridice sectorul 11, care mal
înainte a rămas multă vreme sub plan,
la locul de fruntaş pe ţnină.
Această experienţă pozitivă a comi­
tetului de partid al minei Petrila a
tost folosită în cursul acestui an de
celelalte comitete de partid de la mine­
le de cărbuni. Organizaţiile de partid
de la minele Uricani, Aninoasa ş. a.
s-au îngrijit ca la fiecare loc de mun­
că să lucreze membri şi candidaţi de
partid — agitatori de partid — care
prin munca lor asigură bunul mers al
producţiei. Bineînţeles, acestor comu­
nişti Ii se repartizează sarcini multiple: mai există încă o serie de lipsuri se­
să ajute pe anumiţi oameni spre a-şi
ridica nivelul de calificare, să spriji­
ne pe acei muncitori de frunte care
solicită primirea în partid etc. Dar
ceea ce li se cere îndeosebi acestor
comunişti este de a desfăşura o largă
muncă politică prin care să mobilizeze
şi să însufleţească pe cei cu care lu­
crează împreună în lupta pentru a da
patriei cantităţi sporite de cărbune.
Aşa procedează, de exemplu, comuniş­
tii Cenaru Gheorghe, Beres Ştefan de
Ir mina Petrila, Fazekaş Adalbert de
la mina Lupeni, Vascul Dumitru, A-
postol Vasile de la mina Uricani ş.a.
Organizaţia de bază nr. 2 de la mina
Cel mat bum muncitori
în rîndurile candidaţilor de partid
Deşi organizaţia de bază. de
ia atelierul de monta] al uzinei
„Victoria“-Călan nu a primit
un număr prea mare de candi­
daţi de partid, trebuie remarcat
faptul că această organizaţie,
finind seamă că tăria partidu­
lui nostru nu constă numai in
numărul mare de membri, ci
mai ales în calitatea acestora,
------
©a*®©© s*Sneiu**ilB O P g a i H ţ a ţ i i l o r
U.T.M. din Qnyi ©păştie
Ca urmare a măsurilor luate
şl a ajutorului acordat organi­
zaţiilor de bază U.T.M. de că­
tre comitetul raional de partid,
acestea şi-au îmbunătăţit in mod
simţitor munca de educare şl
atragere a tinerilor in rîndurile
utemiştilor.
Astfel, organizaţia de bază
U.T.M. din’'!comuna Vinerea, ca-
re luni la rînd nu a reuşit să
primească nici un membru, în
urma măsurilor luate ea şi-a
mărit numărul c-u încă 25 de
tineri. Organizaţia de bază
NEAGU W1LHELM
secretar al Comitetului raional
de partid Petroşani
Aninoasa duce în' ultima vreme o sus­
ţinută muncă politică în rîndul mun­
citorilor de la transporturi pentru bu­
na aprovizionare a abatajelor cu mate­
rial lemnos şi goale — condiţii de ma­
re însemnătate pentru ca brigăzile de
mineri să muncească rodnic pentru
realizarea planului.
Preocuparea organizaţiilor de partid
de a îmbunătăţi munca politică în ve­
derea mobilizării muncitorilor mineri
la îndeplinirea planului este reflecta­
tă şi de ăc'vitatea tot mai bună a ga­
zetelor de perete. In prezent, Ia ga­
zetele de perete de la minele de căr­
buni pot" fi citite articole interesante
despre desfăşurarea întrecerii socialis­
te pentru îndeplinirea angajamentelor
luate de mineri în întîmpinarea Zilei
minerului şJ a zilei de 23 August Agi­
taţia vizuală — latură importantă a
muncii politice de masă — e mal strîns
legată de sarcini, mai concretă,
ceea ce îl imprimă un caracter atrac­
tiv, convingător şi mobilizator. La mi­
na Lupeni, spre exemplu, sînt afişa­
te numeroase panouri care populari-,
zează brigăzile fruntaşe în întrecerea
pentru mai mult cărbune, cum sînt
cele conduse de Furo Alexandru, Doţiu
Avram, Guţă Nicolae şi alţii. Deose­
bit de pozitiv este faptul că aceste
brigăzi sînt popularizate arăfîndu-se
randamentele cu care au lucrat, cîşti-
gurile realizate, ceea ce face ca ele să
aibă un puternic efect mobilizator. A-
semenea panouri, care popularizează a-
tractiv şi concret brigăzile de mineri
şi îndeamnă pe celelalte să le urmeze
pilda, pot fi întilnite la toate celelalte
mine din Valea Jiului.
Străduindu-se şă îmbunătăţească ne­
contenit munca politică de antrenare
a maselor la muncă rodnică, unele or­
ganizaţii de partid au dovedit iniţia­
tivă şi pricepere. Comitetul de partid al
minei Lupeni, spre exemplu, a înfiin­
ţat un panou special numit poşta sec­
toarelor, care relatează zilnic, foarte
operativ atît despre succesele înregis­
trate de mineri în ziua precedentă cît
şi despre lipsurile care au frînat mun­
ca. Şi comitetul de partid al minei
Petrila a avut o iniţiativă asemănătoa­
re, iniţiind înfiinţarea panoului inti­
tulat „îndrumătorul'1, dar care, din pă­
cate, iîu e complectat zilnic cu exem­
ple din viaţa minei spre a-şi înde­
plini rolul. Asemenea iniţiative trebuie
extinse şi folosite din plin, în intere­
sul creşterii operativităţii şi eficacită­
ţii agitaţiei.
Se poate spune cu siguranţă că in
Valea Jiului în ultima yreme munca
politică de masă s-a îmbunătăţit sim­
ţitor. Aceasta nu trebuie să ne împie­
dice să vedem că în această direcţie
rioase. Se ştie că principalul rpl în
munca politică de masă desfăşurată de
organizaţiile de partid îl au agita­
torii. In această privinţă trebuie ară­
tat că organizaţiile de partid nici pînă
în prezent n-au lichidat cu practica
dăunătoare de a activiza colectivele de
agitatori doar în preajma sărbătorilor
clasei muncitoare sau în campaniile
electorale,- în- rest (ţ*ndu-le uitării. Aşa
stau lucrurile la Lonca, la mina Vul­
can şi în celelalte exploatări. Lipsa
de activitate a agitatorilor constituie
un gol în munca politica de masă, gol
care bineînţeles nu poate rămîne fără
urmări. Agitatorii sînt cel chemaţi să
s-a orientat just primind în rin-
durile candidaţilor de partid pe
cei mai buni muncitori, fruntaşi
in producţie.
Printre cei 17 candidaţi pri­
miţi de această organizaţie s,e
numără muncitorii -fruntaşi G.
Mircea, F. Mihai si R. Iulian.
ÎOSIF CRAŞCA
corespondent
U.T.M. din comuna Cioara a
primit 6 tineri, cea din Şibot
10, cea din Geoagiu 17 şi cea
din Blandiana 8 tineri.
Pe întreg raionul au fost pri­
miţi. în U.T.M., pînă luna tre­
cută, 546 ţineri şi tinere. Acea­
sta dovedeşte că în prezent se
manifestă o mai mare grijă faţă
de creşterea numerică a rînduri­
lor organizaţiilor U.T.M., ince-
pînd de la biroul raional U.T.M.
şi pînă jos la fiecare organizaţie
de bază.
AUGUST1N STANICI
corespondent
¦
desfăşoare o riiuncă politică ojjtítfj^lj
să îndrepte atenţia colectivelor spre
cele mai importante probleme, să com­
bată pe Ioc lipsurile ce se ivesc. De
aceea organizaţiile de partid trebuie Cv>:;Xv‘
să înlăture neglijenţa faţă de colecti-¦
vele de agitatori, „să. „Ie activizeze şi,
Iristruindu-le' temdinlc, să le folosească
din plin la mobilizarea muncitorilor Ia
realizarea planului.
Organizaţiile de partid din minele v
Văii Jiului au realizat şi o serie de
alte forme ale muncii de agitaţie, care
s-au dovedit deosebit de eficace. Ast­
fel, la minele Aninoasa, Lupeni, Pe­
trila au funcţionat mal de mult acele
„televizoare" ale căror programe con­
stituiau un mijloc operativ şi eficace
de popularizare a realizărilor şi mal
ales de combatere a lipsurilor. Şi - a-
ceste „televizoare" stau acum neiolo-
site, lucru care trebuie remediat.
O cerinţă care de asemedea se Im­
pune în munca politică desfăşurată de Valea Mureşului, Satul ca­ Oraşul Deva9 gazdă^ as
organizaţiile de partid este aceea de re se vede în vale este Bam
a îndrepta atenţia nu numai spre rea­ potoc.
lizarea din punct de vedere cantitativ
a planului, spre întărirea disciplinei
în muncă, ci şi spre felul cum se rea­ La comisia ? de-a treia SpartacMade
lizează ceilalţi indici de plan. Mina- de vară a tineretului
Uricani, de exemplu, a fost şl este de împăciuire
fruntaşă în realizarea cantitativă a
planului, dar calitatea cărbunelui ex­
tras de aci lasă mult de dorit. Lună Datorită activităţii ' s 0 comisia de - = FAZA REGIONALA
de lună era depăşit procentul de şist împăciuire de pe. Ungă SfatţU- popular,
în cărbune, ceea ce a obligat mina să al oraşului Haţeg şi-a creat • ttn fru­ Cei care au avut buna inspi- sărit 1,33 m., ceea ce constituie
raţie să vină pe stadion pentru
plătească peste 200.000 lei penalizări mos prestigiu.. Cdăţenii oraşţigil se a urmări desfăşurarea fazei re­ un nou record regional la juni m.; 8. .Viutilă Măria
gionale a celei de-a treia spar-
preparaţiei în primul semestru al aces­ prezintă în faţa comisiei cu- - diferite taehiade, au fost martorii unui oare. Progresul realizat de ea 5,71 m. ,v
spectacol atletic, presărat cu ne­
tui an. Organizaţia de partid de la plîngeri fiind convinşi că ele vor ţi numărate emoţii, căci în multe înălţime junioare: 1. Nemeş
probe, abia pe ultimii cm. s-a
mina Uricani numai în ultima vreme rezolvate în modul cel mai competent. decis soarta primului loc. este surprinzător căci abia cu Magdalena (Petroşani) 1,38 m.;
şl după ce 1 s-a atras în mal multe In cursul acestui an la comisia de Se păcat însă că această inte­ cîteva luni de zile în urmă la un 2. Gristea Febronia (Alba) 1,30
resantă competiţie nu s-a bucu­
rînduri atenţia a început să desfăşoa­ împăciuire au fost înregistrate pînă în rat de prezenţa unui public mai concurs şcolar, sărise doar 1,17 m .; 3. Olaru Eugenia (P.eya)
numeros, aşa cum s-a întîmplat
re muncă politică pentru îmbunătăţi­ ziua de 15 iulie un număr de 65 ce­ la spartachiadele precedente des­ metri. ’ ¦ . '.)f$|j l, 30 m. rgîg
făşurate la Petroşani şi Hune­
rea calităţii cărbunelui. Se aduce la reri. Din acestea au fost rezolvate 59 doara. Devenii au vrut parcă să Ştacheta înălţată la 1,75 m., înălţime senioare: 1. Bo'th Mă­
arate ou acest prilej că atle- a fost trecută în csţdrul con­ ria (Petroşani) 1,32 m.; 2. Sîn-
cunoştinţa membrilor procentul de ce­ cereri. Peste 90 la sută din cererile cursului, doar de un singur con­ timbreănu Eugenia 1,20 m.
femiuil este spartul maţi puţin curent — Malea .Ioan din Deva.
nuşă în cărbune, se afişează numele depuse Ia comisie au !ost rezolvate preferat. Iată rezultatele:, Lungime, junioare: 1. Ureche
Rayeca (Hunedoara) 4,24 m .;
brigăzilor care neglijează calitatea, prin împăcarea părţilor. Anul "acesta spartachiadă a a- 100 m. plat, seniori: l.'G ă l- 2. Olaru Eugenia (Deva) 4,04
vut un număr de concurenţi mult dean Traian .(.Sebeş) 12” fi/lQ; m. ; 3. Nemeş Magdalena (P e­
membrilor de partid li s-a trasat sar­ O serie de cetăţeni însă slnt „clienţi mai mare. La faza regională pre- 2. Mariţa Tiberiu (Orăştie) 13” troşani) 8,86 m.
zentîndu-se în total 350 de spor­ 2/10; 3. Horvath Ludovic (Simb­
cina de a mobiliza pe 'toţi minerii la permanenţi“ ai comisiei. Printre aceş­ tivi. Numai la atletism au parti­ ria) 13” 8/10. Lungime, senioare: 1. Băcilă
cipat un număr de 126 sportivi Elisabeta (Alba) 4,13 m.; 2.
alegerea şistului vizibil din cărbune- tia se numără Viorica Clorncă din şi sportive. Popularitatea acestei 1.000 m. plat, juniori: 1. Bi- Both Maria'(Petroşani) 4,12 m.;
competiţii de masă, care angre­ volaru Tudor (Deva) 2’56”; 2. 3. Ordean Eygenia (Sebeş) 3,29
Rezultatele n-au întîrziat să se arate: strada Teilor ne. 45, oaie a fost recla­ nează tineri de la oraşe şi sate, Paşoanu Gheorghe (Hunedoara) m,
'a crescut mult faţă de anul trei 2’ 56” 3/10; 3. Niţu Dumitru
faţă de p'rlmul semestru al anului cînd mată în acest an de 6 ori peniru cer­ cut. La atletism rezultatele bune (Petroşani) 2’ 58“. VOLEI
şi chiar foarte bune au fost des­ 'Jocurile de volei se pare că au
mina a plătit penalizări pentru proas­ turi cu vecinii, Ioan Ţapii care de a: tul de multe. Un exemplu de a- 1.000 m. plat, seniori: 1. So- prezentat un interes mai deose­
cest fel este acela al Magda le­ lomon Vasile (Hunedoara) 3’ bit, căci numai în acest fel se
ta calitate, în cursul lunii iulie pro­ semenea a avut patru reclamaţii pen­ 2” 1/10; 2. Popescu Petre (O- explică numărul mare de specta­
nei Nemeş, care, la junioare, a răştie) 3’ 06”; 3 Giocîrlan Eu­ tori prezenţi să urmărească jo­
centul de cenuşă în cărbune a fost tru certuri cu vecinii şi alţii. gen (Petroşani) 3’12”. curile de volei din cadrul Spar-
ţachiadei. Din cauza sistemului
redus cu circa 4 procente faţă de cel A m enajări turneu, chiar de la început se
întîlneso favoritele: „Victoria1'
admis. m:
jIa şiadiom il sp o rtivMinerii din Valea Jiului se află a-
cum în preajma unor mari sărbători:'
Ziua minerului şi cea de ă 14-a ani­ In faţa gării C.F.R. dpi oraşul Ha­ Greutate, seniori: 1. Aposto-
versare a eliberării patriei, ziua de 23 ţeg este .situată, o fniţnoasă arenă lescu Toma (Petroşani) 10,35
August. In întîmpinarea acestor săr­ sportivă. Prin grija sfiitului popular
bători, minerii Văii Jiului şi-au luat orăşenesc Haţeg, în ultimul tinw s-mi m.; 2. Pui Andrei (Haţeg) 9,94
angajamente sporite, Organizaţiile de dăciit o serie deP amenajări stadionului.
partid sînt chemate să Intensifice şi Astfel, tefenul de fotbal a fost îm­ m.; 3. Goh Ioan (Hunedoara)
să ridice la un nivel înalt munca ;po­ prejmuit, La această lucrare, s-au folo-
litică de masă spre a conduce minerii 'sit 200 stîlpi din beton şî 600 metri
spre noi şi noi succese în lupta pen-:-. pUjtâfcde sirină. De asemenea, sînt în 9,78 m. ¦. j Dobra şi „Avîntul“ Hunedoara,
Datorită subaprecierii adversaru­
tru a da economiei naţionale cărbune curs de construcţie şi cabinele pentru Greutate, juniori: 1. Moroiu lui hunedorenele pierd cu 2-0,
Ioan (Petroşani) 12,01 m.; 2. In celelalte jocuri ele îşi revin
mai mult, mai bun şi mal ieftin. echiparea sportivilor.
Sfydenfli de la mina Lupeni Duduia Ovidiu (Plunedoara)’ prestînd un joo de calitate, cîş-
11,36 m.j 3. Sîntea Nicolae (Al­ tigînd toate celelalte meciuri.
bă) 11,32 m. ' Totul va fi inutil căci „Victoria“
trebuie să dea mii multă atenfie perioadei d i praştiei 100 m. plat, juniori: 1. Mihai Dobra cîştigă toate întîlnirile,
Tudor '(Hunedoara) 12”; 2. De- acumulînd 6 puncte suficiente
meter Adalbert (Petroşani) 12” pentru a se califica -pefitf.il faza
2/10; 3. Gosma Victor (Simcria)
Zilele pline de emoţii ale exa­ Există insă şi unii studenţi vom organiza joi de tineret etc. 12” 4/10. de zonă. ¦¦m
menelor au început să fie date care nu se ţin serios de treabă;
uitării de către studenţii Insti­ care chiulesc şi întîrzie de la O altă problemă care ne preo­ CLASAMENTUL1
tutului de mine din Petroşani. ş u t.'Un exemplu de acest fel
Acum, majoritatea lor se află în este studentul, din anul III An- cupă este. şi aceea, de ă le crea înălţime, juniori: 1. Barbu Că­ „Victoria" Dobra 3 3 0 6 0 93/45 6
practică la diferite exploatări ghelescu' Dan, studenta Corne­ lin (Deva) 1,70 m.; 2. Pop Ho-
miniere din Valea Jiului. Cei lia Teodorescu care In timpul condiţii cit. mat bune, de muncă ria (Petroşani) 1,65 m.; 3. Al- „Avîntul” Hunedoara 3 2 f 4 2 86:63, 5
mai mulţi se străduiesc să apli-' orelor de ¦practică face plimbări brecht Flerman (Orăştie) 1,55 m. „Recolta" Apold 3 1 2 2 4 49:81 4
ce în practică cunoştinţele teore- pe sosea ca şi loan Cherciu ca- şi viaţă studenţilor veniţi la noi
re este rupt de prograriiul co-' înălţime, seniori: 1. Malea
tice acumulate în orele de lectiv. în practică. v. A. Ioan (Deva) 1,75 m.; 2. Vasi- „Parîngul" Petroşani 3 0 3 0 6 56:95 S
cursuri şi seminarii. In abataje lescii Petre (Petroşani) 1,65 m.;
sau la suprafaţă, studenţii, în — Ce va face comitetul UTM N. R. — Considerăm fă - mă­ 3, Zoltán Ştefan '(Plunedoara) La băieţi, „Şantierul“ Hune­
marea lor majoritate, se achită al minei pentru îndreptarea a- surile preconizate de comitetul l, 55 m. doara cîştigă locul întîi cu des­
conştiincios de sarcini fiind in­ cestor lipsuri şi pentru asigura­ U.T.Mt al minei sînt bine .v e ­ tule emoţii avute în special în
teresaţi în a aprofunda cit mai rea unor condiţii cît mai - bune nite. ' E şti necesar însă, ca şi Lungime, juniori: 1. Albrecht jocurile cu „Parîngul“ Petroşani
mult problemele mineritului. studenţilor veniţi în' practică la conducerea¦Institutului¦de mine şl „Vulturul“ Sebeş. Echipa din
mina Lupeni ? din Petroşani să se preocupe Hermán (Orăştie) 5,63 m.; 2. Hunedoara stă prost la capito­
Interesaţi în a cunoaşte cum mai mult de felul cum anumiţi lul condiţie fizică. Antrenorul va
se prezintă studenţii la practică, — In primul rînd ne-afn pro­ studenţi îşi fac practica în pro­ Stariciu Ioan (Alba) 5,51 m.; 3. trebui să-şi îndrepte atenţia în
am avut zilele trecute o scurtă pus să încadram studenţii irf or­ ducţie. Aceasta din urmă trebuie această direcţie, căci competiţiile
convorbire cu tov, Gheorghe Co- ganizaţiile U.T.M. din sectoa-' să întreprindă controale Ia lo­ Surda Ştefan (Hunedoara) 4,93 următoare cer incomparabil-e-
jocaru, secretarul Comitetului cul de practică al studenţilor, şi forturi maî mari decît cele care
U.T.M. de la mina Lupeni. rele unde-şi fac practica şi să acolo unde se constată nereguli, m. ” i le-au făcut pînă ăcum. Pe par­
luăm unele măsuri pefrtru res­ să ia măsurile cuvenite. Intrucit cursul competiţiei ni s-a părut
— Cîţi studenţi fac practică pectarea cu stricteţe' a progra-' actualii studenţi în 'practică vor Lungime, seniori: 1. Servan cel mai bun arbitrajul lui Mili­
mului. De asemenea, vom orga­ f i , inginerii, de mîine ai minei, tării Ştefan, arbitru de categoria
la mina Lupeni? niza discuţii individuale- cu ei. nici conducerea tehnico-adminis­ Garol (Simeria) 5,90 m.; 2. Pui Ii-a.
— La mina noastră au venit Pentru a se simţi cit' mai bine, trativă nu este scutită să ia mă­
suri pentru buna desfăşurare a Andrei (Haţeg) 5,36 m.; 3. Ma-
să facă practică 48 de studenţi, practicii studenţilor.
bineînţeles de la Institutul de riţă Tiberiu (Orăştie) 5,35 m.
LA FETE
100 m. plat, senioare: 1. Ru-
şovschi Margareta (Plunedoara) CLASAMENTUL
15” 5/10; 2. Băcilă Elisabeta „Şantierul” Huiîed. 3 3 0 6 0 90:37 6
(Alba) 15” 6/10; 3. Gîrstoniu „Paringul" Petroşani 3 2 1 4 3 90:7J[ 5
Eugenia (Petroşani) . 15” 8/10. -„Vulturul" Sebeş 3 1 2 2 5 72:93 4
mine. Parte din ei, adică cei de Participaţi la concursul popular de jocuri 80 m. plat, junioare: 1. Sasu „Victoria" Dobra 3 0 3 2 663:110 3
la exploatare, lucrează în subte­ Eugenia (Alba) 12”; 2. Niculés- La handbal masculin primele
ran, iar cei de la facultatea elec- distr active organizat de revista cu Constanta (Hunedoara)’ 12” locuri au revenit echipelor: „1
tro-mecanică secţia preparare, Mai” Petreşti şi „Utilajul“ Pe­
lucrează la suprafaţă. Perioada V e a c nou 01/10; 3. Go'dreanu A. 12” 9/10. troşani.
de practică a început la 29 iu­
nie şi va dura pînă la jumătatea 500 m. plat, junioare: 1. Ure­ La handbal feminin s-a califi­
lunii august. cat echipa 1 Mai Petreşti. La
CROAZIERA PRIETENIEI ? che Ra'veca (Hunedoara) F 33” trîntă primele locuri rău fost o-
— C um .se achită de sarcini cupate în ordinea categoriilor:
2/10; 2. Inoveanu Margaretă
studenţii veniţi în practică ? căteg. 55 kg. — Dragomir Gri-
— După sesiunea de exame­ Participanţilor la concurs li se oferă 100 PREMII (Petroşani)' 1’ 36” 3/10; ^3. A- gore '(Gorvinul Hunedoara); că­
teg. 61 kg.: Luca Salvin "(Mine­
ne, le-a venit cam greu să se constînd din cîte o călătorie cu vaporul P E M A R E A brămut Aurelia (Alba) T 39” rul Lupeni); categ. 68 kg.:
acomodeze cu mina. Mulţi din­ Keszeg Franciso (Gorvinul Hu­
tre ei veneau cu întîrziere la 2/10. ' ' T’W - nedoara)';" categ. 7(5 kg.: Vlad
şut. După puţin timp, s-au în­ Florea !(Gorvinul Hunedoara)';
cadrat în locurile respective de N E A G R A (CRIMEfEA Şl CAUCAZ) 500 m. senioare: 1. Demuth categ. 84 k'g.: Biro Alexandru
muncă şi se achită cu cinste de (Utilajul Petroşani)1; categ. grea
sarcini. Cele mai bune exemple Buletinele de participare Ia concurs se găsesc de vînzafe la: Suzana (Orăştie) 1’ 45” 3/10;
de pînă acum le-au oferit stu­ •— Bălioi Gheorghe (Gorvinul
denţii Dan Sanin, Ilie Stănescu', Consiliul Reg. A.R.L.U.S., chioşcuri, tutungerii, casele cinema­ 2. Bota Stela (Sebeş) 1’ 45” Hunedoara).
Anatolie Ciocan, din anul III şi tografelor şi la comisiile A.R. L.U.S. din instituţii şi între­ '5/10. SANDU PLATON
alţii. V ' .
prinderi. ]• Greutate senioare: 1. Simion
Cecilia 7,10 m.; 2. Manóle Geor-
INFORMAŢIE geta 6,87 m.; 3. Delmuth Suza-
nă 6,49 m.
Se aduce la cunoştinţa cel dr interesaţi că termenul de de­ Greutate, junioare: 1. George-
punerea cererilor de înscriere la concursul de burse se prelun­
geşte pînă la 31 iulie a. c. ta Bălănucă (Petroşani) 7,23
mŢ 2. Kaşzlo María ’(Alba) 6,49