Page 97 - 1958-07

L e g u m e şi zarza v a tu ri p e piafaP R O LE T AR] V W TO A TE Ţ Ă R IL E , U N 1Ţ I-V A !
Anul X Nr. 1124
IN CINSTEA ZILEI MINERULUI
ŞI A ZILEI DE 25 AUGUST
Creste avîntul
ÎNTRECERII SOCIALISTE
Brigadă fruntaşă
Com u n istu l Petru Borodi
este unul din veteranii m i­
nei A n in o a sa . M ai m u lt cTe 60
de tineri au învăţat de la el
tainele m ineritului şi tot atîfia
sînt azi cadre de nădejde ale
minei Aninoasa.
La 1 iulie, conducerea secto­
rului IV Priboi a încredinţat
brigăzii condusă de tov. Borodi
abatajul cam eră nr. 12. Aici a-
vea de luptat cu greutăţi obiec-
tive. Cu priceperea-i în tainele
m ineritului şi cu ajutorul acor-
dat de tehnicienii responsabili,
tov. Borodi a reuşit ca în num ai
Grupa lui Gantz
Zilnic, în cep în d de la orele
13, v o cea cra in icei de la
staţia de radioficare a m inei V ul­
can anunţă rezultatele obţinute
de m ineri. De la un tim p. în
fruntea fruntaşilor se aude tot
mai des pronunţat num ele Ş te­
fan Gantz.
A cest miner, îm preună cu bri­
gada sa, a reuşit, datorită judi­
cioasei organizări a m uncii să
Cuvîntul mecanicilor
n întrecerea socialistă ce se crînd în prezent la experim enta­
desfăşoară în cinstea apro­ rea unui nou tip de craţer, la
piatelor sărbători, sînt antrenaţi
toţi muncitorii întreprinderii car­
bonifere V ulcan. In num ai 20
de zile, m uncitorii de la atelie­
rul m ecanic au reparat 6 cape­
te de acţionare, 5 capete de în­
tindere pentru cratere tip S.K.R.
şi 9 angrenaje pentru craţere
De asem enea, au reparat com ­
plect două craţere S.K .R ., lu-
Schimb de onoare
Sn ziua de 24 iulie, schim bul
tineretului de la Filatura
Lupeni a organizat un însufleţit
schimb de onoare închinat zilei
de 23 August. La sfîrşitul schim ­
bului s-a constatat că cele mai
bune m uncitoare s-au dovedit a
fi M ada P orozan, M ăria Ceu-
rean, E len a N a g y I, m a şin iste,
La Galfiu, grădiniţa sezoniera
L u n a aceasta în sa tu l G ali iu,
raionul Aibă, a luat fiin ţă o
gră d in iţă sezonieră. E ducatoa­
rea M argareta P â dureanu îşi
dă tot interesul pentru educa­
rea celor 30 de copii ai ţăra n i­
lor în to vă ră şiţi şi in d ivid u a li din special M aria E n e a lui P árte­
sa t.
Cu sprijinul directorului şco­
lii elem entare, educatoarea a în ­
tocm it un program ziln ic pen­
tru copii, pe care-l respectă în ­
tocm ai : cîntece, poezii, jocuri,
plim bări pe cîm p, adunare de
p la n te m ed icin a le, m a să la a-
m iază, so m n obligatoriu după-
m a sâ etc.
T renuleţele, cuburile, jucă­
riile de tot felu l şi su p ra veg h e­
rea atentă şi continuă a educa-
î? De la o vorba
Ja a lta 44-
Brigada artistică de agitaţie
a casei raionale de cultură din
Alba Iulia, va prezenta pe sce­
nele căm inelor culturale din
Ighiu şi Vinţu de Jos, programul
artistic „ D e la o vorbă Ia a lta “,
redactat de colectivul de crea­
ţie al Casei raionale de cultu­
ră, printre care N icolae Ilaţe-
gan, C onstantin Acliim şi alţii.
In p rogram vor fi p rezen tate :
stihuri despre recoltat şi treic-
riş, cîntece satirice, m onoloage
şi cîntece pentru fruntaşii în
m uncile agricole.
ÜOMiTETULUI REGIONAL P.M.R: HUNEDOARA $1 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL
Miercuri 30 iulie 1958
4 zile să în vin gă greutăţile, iar
apoi să extragă cărbune în con ­
diţii optim e. Pînă acum , în luna
iulie, din abatajul în care m un­
cesc m inerii conduşi de com unis­
tul Petru Borodi, au ieşit la
ziuă, peste 500 tone de cărbune
în afara planului. A ceastă In i­
m oasă realizare tace ca brigada
tov. Borodi să se situeze prin
tre brigăzile de frunte ale sec-
torului IV, aşa cum a fost lună
de lună.
L'. L IC IU
corespondentă
se situeze în fruntea întrecerii
ce se desfăşoară în cinstea zilei
de 23 august şi a Zilei m ineru­
lui. A şa, bunăoară, în cea de-a
doua decadă a lunii, brigada lui
G antz a extras peste plan 870
tone de cărbune.
Trebuie am intit că această bri­
gadă este fruntaşă nu num ai pe
sectorul II, ci chiar pe exploa­
tare.
m odificarea unei m aşini de în­
cărcat şi la acoperirea şi v o p si­
rea puţului de extracţie „7 No­
iem brie“.
Printre fruntaşii atelierului a-
mintim pe Cornel Petruţ, Ion
Csilcser, Ion Iancu, Victor Coan-
dă, Gheorghe M anole şi alţii.
AL. ANDRONESCU
corespondent
Veronica M oga, M aria Tekereş
A na Ş erban şi Firuţa S a v a , ie
gătoare. '>
Aceste tovarăşe şi-au depăşit
norm ele de producţie in ziua res­
pectivă între 75-160 la sută.
M A TEI SILVIA,\!
coresopndent
loarei fac ca tim pul copiilor să
se scurgă în m od plăcut şi in ­
str u c tiv .
De m asa consistentă a co­
piilo r se în g rijesc m a m ele şi în
m e, E u g en ia C erghedean, M ări-
oara C ăpudean, E ugenia R usan,
D ochiţa R o m u ţâ , E lisa b eta V o t­
ca, A nica tu rc a si altele.
La punctul nrG 4 al c a r ie r e i dc piatră din B am potoc, lu c r e a z ă echipa de pietrari con-
dtusa de m a istru l M â n a se B e n te a . P iu ă acum , iuna a cea sta m u n c ito r ii acest?! e c lr p e au' d ep ă -
ş iit p lan u l cu 25 la su tă . IN FO T O : E chipa in ti m pul lucrului.
j 4 pagini 20 bani
TREIER IŞULU
s9 i se acorde toată atentia
Pe în treg cuprinsul regiunii
noastre secerişul este pe term i­ treierişului a contribuit şi fa p ­
nate. Ş i aşa cu m s-a apreciat tu l că m u lte b a to ze. n-au înce­
de către C om andam entul agri­ put încă să lucreze. In raionul
col regional, in ultim a săptă- A lba, de exem plu, care deţine
m în ă r itm u l tre ie rişu lu i s-a in ­ um loc fr u n ta ş în m o m e n tu l d e
ten sifica t. U rm a re a a cestui fa ţă la treieriş, din cele 95 ba­
fa p t, o m a re p a rte d in g o sp o d ă ­ to ze e x iste n te , la d a ta d e 28 iu ­ A cest lucru îl oglindeso şi unele
riile agricole de sta t şi g o sp o ­ lie lucrau n u m a i 63. O situ a ţie
d ă riile co lective au term in a t a sem ă n ă to a re se în tîln e şte şi in
d eja treierişu l. T o tu şi, ţin în d ra io a n ele S eb e ş, O ră ştie şi IHa,
cont de n u m ă ru l m are de bato­ raioane in care la. această dată
ze de care disp u n em , se poate
sp u n e că el se desfăşoară. in-
tr u n ritm nesatisfăcător.
D eşi treierişu l a în cep u t în
m u lte locuri încă de la data de populare co m u n a le şi organele
15 iu lie a. c., in
decurs de două
săptăm îni nu
s-a treierat nici ri)e , m a m ifie a
10 la su tă din
recolta de cerea­ UNEI
le. C a u za este u- ieleconferinfe
şor de găsit. S fa ­
turile populare
com unale au ne­
g lija t am enajarea a n ilo r şi or­
g anizarea începerii treierişului
p a ra le l cu reco lta rea , ia r a-
tunci cin d s-a trecut la treie-
riş, n u s-a.u lu a t to a te m ă s u ­
rile de m o b iliza re a ţăranilor
m uncitori să transporte cerea­
lele la arii. D e fa p t, tra n sp o rtu l
cerealelor la arii se tă ră g ă n e a ­
ză şi în p rezen t. P în ă la data
de 28 iulie, în raionul B rad nu
s-a clă d it n ici u n sto g pe arii,
iar in ra io n u l H a ţe g se
tra n sp o rta se ră pe arii n u m a i 10
la su tă d in cereale. O situ a ţie
de-a dreptul condam nabilă se
in tîln eşţe in raionul Sebeş. Aci,
ţăranii m u ncitori cu gospodărie
in d iv id u a lă au tra n sp o rta t la
arii abia 2 la su tă d in cereale.
N u-i vorbă că nici raioanele O-
ruşlie, H unedoara şi A lba nu
se pot lăuda că au fă cu t prea
m u lt in această direcţie.
In atare situaţie, este norm al
ca batozele să nu lucreze cu în ­
treaga capacitate şi deci să nu
se realizeze viteza zilnică de
treieriş.
P otrivit situ a ţiei com unicate
la da ta de 28 iu lie 1958, reiese
că in raionul H a ţeg s-au treie­
rat abia 5,5 la su tă d in cereale,
în o ra şu l H u n e d o a ra n u m a i 8,5
la sută, iar în raioanele Sebeş,
O răştie, H unedoara, A lba şi llia
treierişul s-a execu ta t în pro­
p o rţie de 10— 12 la sută.
In m od firesc se naşte între­
barea : se va putea grăbi rit­
m ul de treieriş şi deci term in a ­
rea lui intr-un tim p scurt ? Fără
îndoială că da. A vem suficiente
forţe insă se im pune ca orga­
nele de partid şi de sta t să fa ­
că to t ceea ce le stă in p u tin ţă
in aceste zile, p en tru ca toate
batozele să treiere din plin. A-
veni in regiune o m u lţim e de
arii electrificate, dar schim bul
doi nu s-a orga n iza t decît pe
7— 8 arii. Ce îm p ied ică sfa tu ­
rile populare com unale şi or­
ganele agricole din raioanele
Sebeş, A lba şi O răştie, unde
sîn t cele m ai m u lte arii electri­
ficate să m o b ilizeze ţăranii
m uncitori să treiere şi noaptea ? |
j re. Pentru a vedea felul în care
La situaţia nesatisfăcătoare a
nu lucrau cite 20— 23 batoze.
R itm u l nesatisfăcător in care
s-a d esfă şu ra t treierişu l p în ă în
prezent este o dovadă că orga­
n iza ţiile de partid, sfaturile
agricole, n u au
acordat atenţia
cu ven ită acestei
lucrări, a ü t de
im portantă pen­
tru înlăturarea
p ie r d e r ilo r de
recoltă.
T im p u l este cit
se poate de bun
pen tru executarea treierişului.
G riul m ic, bine uscat şi fără
buruieni dă posibilitate ca aceas­
tă lucrare să se facă fără în tre­
ruperi şi in co n d iţiuni bune. E s­
te necesar insă ca întreaga a-
ten ţie a acelora care ră sp u n d
de term inarea grabnică a treie­
rişului să se îndrepte num ai în ­
sp re această lucrare. A cum , în
agricultură nu există altceva de
făcut, m a i im p o rta n t decît tre-
ie risu l.
SIT U A Ţ IA T R E IE R IŞU L U I PE
R A IO A N E LA D A TA D E 28
IU L IE 1958.
1LI A 12»
ALBA 11,8 %
HUNEDOARA 11,8%
O R Ă ŞT IE 10,6%
SEBEŞ 10%
HAŢEG 5,5%
BRAD 0,52%
Se întrec turnătorii
Intr-'o parte a halei, cubitourile,
aşezate in rind, mistuie înfuriate se opreşte o clipă In faţa graficu- Acum însă, parcă a prins aripi. Nu-i î
fonta, pînă îi dă o culoare albă, in- lui.
candescentă. Pe jgheaburile abia căp- _ Nu stăm rău. Am redus rebu- — Exemplul personal face mai
tuşite cu şamolă, se scurg pîrîiaşe cu g !a suf(t suh admis... Şi mult ca orice vorbă, spune el.
'fierbinţi, roşii-aprinse. Fonta lichidă peste plan, ca si ieri şi-n zilele tre- Acum, echipa sa se întrece in cin-
umple oalele mici, care apoi îşi des-
carcă povara in forme. Tuburi de
scurgere, vane, radiatoare pentru ca­
lorifere, uşi şi grătare de sobe, lot
felul de alte articole de foniă, capătă
formă, aspect, durabiliiale, aici in
hala turnătoriei. Pretutindeni, pin-
iaşe de fontă strălucitoare, oameni a-
gitaţi framintind pămintul, şabloane
metalice, piese turnate. Pretutindeni rubrică la alia. Şi celelalte echipe O flacără roşie-verzuie, orbitoare ţ
în hală e întrecere.
oraşului Hunedoara
Sîntem în plină vară. In a- Unele produse lipsesc Gît priveşte aprovizionarea
cu castraveţi, aici există părerea
fcest sezo n co n su m u l de z a r z a ­ Cifrele de mai sus oglindeso că ar. fi m ai „ ren ta b il“ să -i p u ­
vaturi, legum e şi fructe este ma­ faptul că pe piaţa oraşului H u­ nă la m urat decît să-i vîndă
nedoara se g ă sesc în general le­ proaspeţi pe piaţă. Sezonul ac­
O.G.L. Aprozar H unedoara se gum ele şi zarzavaturile de stric­ tual însă cere mai m ulţi castra­
străduieşte să satisfacă cerinţe­ tă necesitate. Totuşi, cu ocazia veţi proaspeţi şi nu muraţi.
le populaţiei privind aprovizio­ raidului făcut în depozitul şi u-
narea pieţii cu legum e şi zarza­ nităţile de desfacere ale Apro­ Ceva despre furnizori
vaturi am vizitat zilele trecute zarului, am constatat că o serie
depozitul şi unităţile de desfa­ de m ărfuri lipsesc. In ziua de 22 »
cere ale 'O.G.L. Aprozar H une­ iulie, dacă pe piaţă se găseau U nele greutăţi în buna apro­
doara. Iată constatările făcute din abundenţă roşii, cartofi, var­
cu acest prilej. ză şi fasole verde, în schim b vizionare cu legum e şi zarzava­
lipseau cu desăvîrşire morcovi, turi le creează A prozarului din
Planul este realizat pătrunjel, castraveţi, ceapă, ar­ Hunedoara şi furnizorul princi­
dei graşi şi fructe. Situaţia nu pal din regiunea noastră. G .A.S.
In ultim ul timp, activitatea este specifică numai acestei zi­ Călan. A ceastă gospodărie a în ­
O.G.L. Aprozar din H unedoara le. De mai m ulte zile piaţa o- cheiat contract pentru livrarea
s-a îm bunătăţit sim ţitor. Se poa­ raşului a fost lipsită de aceste de varză, cartofi, ceapă, m orcovi,
te spune că tovarăşii de aici (d i­ pătrunjel etc. Pentru o aprovi­
rector tov. M. B erghian), se produse. Cauza ? Preocuparea zionare ritmică, cele două uni­
preocupă cu m ult interes de o slabă a conducerii Aprozarului tăţi au încheiat o m inută prin
bună aprovizionare a pieţii cu pentru aprovizionarea cu aceste care au stabilit cantităţile şi zi­
legum e, zarzavaturi şi fructe. produse agroaiim eritare. Atît cei lele în care să se predea şi să
se prim ească diferite produse.
cifre. Aşa, de pildă, pe trim es­ doi achizitori perm anenţi din Din păcate aceste obligaţii nu
regiunea Graiova şi raionul A- sîn t respectate de G .A .S. (Bălan.
trul II al a cestu i an, p lan u l e- rad, cit şi conducerea O.G.L. Aşa, de pildă, în perioada 15—
con o m ic a fo st d ep ă şit cu 15 Ia 21 iulie, cele două secţii din
su tă. T otod ată în perioada 1— 20 Aprozar Hunedoara, neglijează Bîrcea M are şi Sim eria Veche
iulie, planul de desfacere a fost aprovizionarea cu aceste produse ale G .A.S. Călan, trebuiau să
liv reze A p rozaru lu i 15 to n e c a r ­
depăşit cu aproape 20 la sută. pe m otiv că ele ar fi de m ai m i­ tofi şi 10 ton e cea p ă , din care
au livrat doar 2,3 tone cartofi
fn această perioadă au fost d es­ că im portanţă şi necesitate. Or, şi 3,1 tone ceapă. Se o b se r v i
în general la G .A .S. Gălan ten ­
făcute pe piaţă 56 tone roşii, 26 este ştiut că o m încare nu se dinţa de a livra în anum ite pe­
rioade num ai un singur produs
tone varză, 87 tone cartofi etc. poate face fără zarzavat. fie, de exem plu, num ai varză, fie
num ai cartofi, iar din celelalte
produse nim ic. Este bine ca a-
ceastâ situaţie să dea de gîndit
(Continuare in pag. 3-a)
i u SPRIJINUL
cam paniei de vară
i> e apropia tim p u l în ceperii
O ' cam paniei de vară şi dru­
m urile de ţară din com una Cut
erau încă nepracticabile. Atunci,
un grup de deputaţi form at din
Petru Bica, loan Marcu şi Va­
sile Bria au discutat acest lu­
cru şi au ajuns la concluzia că
în com ună sîn t posibilităţi pen­
tru ca drum urile să se repare.
Cu acest prilej s-au angajat să
m obilizeze ţăranii din circum ­
scripţiile lor la m uncă voluntară
şl în timp de cîteva zile dru­
m urile au fost reparate pe o
lungim e de 1.000 m etri. Tot pe
aceste drumuri cetăţenii din co­
muna Cut au construit şi două
podeţe. Acum transportul cerea­
lelor fa arie se face în condi-
(luni bune.
Prin contribuţie
în mutică
^ u de mult, Com itetul exe-
cutiv al Sfatului popular
din com una Apoldu de Jos a
luat în discuţie felul cum cetăţe­
nii prestează contribuţia în m an­
că. Referatul prezentat cu acest
prilej a scos în evidenţă că pî­
nă acum pe lîngă alte sarcini,
cetăţenii din com ună au pres­
tat 1.674 zile cu atelajele şi
1.051 zile cu braţele. In cadrul
w m vm m m m acestei munci ei au executat pa­
¦ PP
vajul unei străzi pe o supra­
P etru Zoica este m uncitor la fabrica de teFSCofă din D eva.
In fiecare , zi, el îşi d ep ăşeşte norm a de lucru cu 18— 20 la faţă de 1.000 m.p., iar pe dru­
mul raional M iercurea— Apoldu
de Jos, au transportat 725 m.c.
balast. Un m erit deosebit în a-
sută. Pentru aceasta, m uncitorii il apreciază şi îi urm ează
exem plul. eeste acţiuni l-au avut deputaţii
IN C L IŞ E U : Petru Zoica finisind un colt de teracotă. N icolae Cojocaru, N icolae 01-
teanu. Antim ie M oise şi alţii.
~ lk —
Pentru fruntaşii
în p ro d u cţie
f i l e l e trecute, la I.G .O . S eb eş
a avut loc o şedinţă de
Zamfir Nicorici, şef de echipă, nicia şi cinstea sa erau recunoscute. 4
analiză a felului cum au fost
îndeplinite sarcinile de plan pe
trim estrul II. Cu această ocazie
lună să nu fie fruntaş. s-a discutat mult despre aportul
adus de unii m uncitori care în
această perioadă au reuşit să
se situ eze în fruntea întrecerii
so c ia liste . R ezu lta tele o b ţin u te in
diferite sectoare de activitate au
determ inat conducerea întreprin­
cute> iarăşi 30 de bucăţi radiatoare, stea zilei de 23 August. Nu-i zi in derii şi com itetul sindical să
dedare un num ăr de 28 m u n c i­
stăm binişor care planul să nu fie depăşit şi pro- tori, ca fruntaşi în producţie.
Privirea lui Nicorici trece de la o A cestora li s - iu distribuit şi pre­
centul de rebuturi redus... mii în bani în valoare de peste
6.000 Iei. Printre cei prem iaţi se
— Şeful nostru — spune Butnarii numără zidarul loan Bădica,
dulgherul Ilie Stăvaru, electri­
— fine cu dinadinsul să ciştigăm în- ţ cia n u l AAihai D a v id şi a lţii.
trecerea in cinstea zilei de 23 Au- * Tot în cin stea fruntaşilor, co n ­
ducerea întreprinderii şi com ite­
gust. Noi il ajutăm cu tot eniuzias- j tul sindical va organiza dum i­
nică o excursie cu toţi m unci­
mul. Sint sigur că de ziua eliberării I torii pe contul întreprinderi».
Excursia se va face pe m inuna­
vom fi fruntaşi între fruntaşi... 4 ta V ale a Sebeşului pînă la m un­
tele Tău şi cabana Oasa.
stau bine şi eu reducerea rebuturilor prin strălucirea ei, ţlşneşţe pe gura
şi cu depăşirile de plan. Cu echipa cuptorului, inir-un şuvoi neîntrerupt,
lui Ion Gorgan sînt, cum s-ar zice, In jurul lui, oamenii pregătesc for- ţ
la egalitate, 'de puncte. Pe Constantin mele, bat pămintul cu nişte răngi de t
Creţii însă, ruţ j-ati putut încă ajun- metal, netezesc, adaugă din nou pâ- J
ge din urmă. 'Acesta a redus rebu- mint. şi bat mereu. Aici se toarnă {
tul cil 10 la sulă. ; bronz. Treabă grea şi pretenţioasă. J
— Nu-i nimic, îşi spune Nicorici. Dionisie Munteanu, şeful de echipă, J
Întrecerea nu s-a terminai... cercetează atent toate fazele de pre- *
Pleacă din faţa graficului şi se &ătlj e_ a formelor. O vorbă ici, un •
apropie de locul de muncă. Are în cuu‘Lnl dincolo. Oamenii îl ascultă, j
faţă o zi întreagă. Ortacii lucrează reParo greşeala şi-şi continuă lucrul, r
de zor. Se amestecă printre ei- şi in Şi echipa lui Dionisie Munteanu e î
clipa următoare, miinile sale bălă- fruntaşă. In cinstea zilei de 23 Au- î
ioresc pămintul in formă cu o repe- gust şi-a luat un angajament frumos: ţ
ziciune uimitoare. Unul dintre ortaci să reducă la zero procenlul de rebu- |
se opreşte din lucru şi il priveşte lurl. Pînă acum acest cuvint s-a res- j
întrebător. Zamfir Nicorici înţelege, pectat întocmai. Procenlul de rebu- j
Răspunde: iuri scade mereu... j
— Constantin Creţii mai este ina- ...Cubilourile topesc fontă şi piri- <
intea noastră. Trebuie să-l intrecem... iaşele roşii-strălucitoare umplu oalele, j
La miezuri de radiatoare, lucrează Oalele se descarcă in forme. Fonta I
lenică Pascal, Vasile Butnam şi al- se răceşte şi din pămintul încă fier- '
ţii. Treabă gingaşă miezurile. De a- pitite apar tuburi de scurgere, vane ;
ceea, aici se lucrează cu foarif mare pentru Băi, radiatoare, uşi şi grătare •
jatenţie. lenică Pascal e şeful echi- de sobe. Cile dintre ele sînt peste j
pei, dar lucrează tot atit de mult ca plan? Bilanţul de la sfirşilul lunii
oricare dinirc muncitorii săi. Oame- va fi bogat. Turnătorii din Călan se ¦
tui îl respectă şi-i ascultă sfatul. Nu întrec in cinstea marii sărbători a j
de mult, lenică Pascal a devenii eliberării patriei. j
candidat de partid. Şi înainte hăr- PAUL' G H EO R G H IU J
• , 1 1 1 1 1 1 1 1 . „ i i , . , , 11 , i , , , ; , H m n i - t f H i i «-«¦»