Page 98 - 1958-07

Pa*. 2 DRU Mí7fi SOCIALISM ULUI Nr. 1124

Sronica bradeaqu ;Un club Cînd se pare că sticla este

Şcoli reparate parea Comitetului exeoutiv pen­ creţeşte frunţile locuitorilor în sportiv invizibilă
tru deschiderea noului an şcolar zilele de sărbătoare. Tot de âici
@u p aşi g ră b iţi m -am îndrep­ in afară de cele ce constatasem , HAŢEG (de la subredacţia* noastră
tat spre centrul comunei Vaţa am aflat că în raza com unei o form aţie artistică de teatru voluntară). — De curînd a fost a ® -
de jos, raionul Brad. Mă gîn- m ai s în t încă 13 şco li elem em desfăşoară o activitate rodnică.
deam c-o să termin repede tre­ tare tot atît de bine aprovizio Cadrele didactice şi ceilalţi in ­ najat un club sportiv în centrul ora­ jeooooeeossooeaes* ICO6000 00600000 5
burile. Dar nu a fost aşa de nate cu com bustibil şi pregătite telectuali ai comunei prezintă re­ şului Haţeg. Clubul este înzestrat cu
sim plu. In com ună sînt treburi în aşa fel că sînt gata de a pri­ gulat conferinţe interesante. mese de şah, tenis de masă şi cu o La sediul cooperativei de consum pierduse ca ani în armă la maga­ Cînd a eşuat această metodă de g
destul de multe : desm iriştit, tre­ mi copiii în noul an şcolar fără machetă de proporţii destul de mari „Ţara Haţegului" era mare adunare. zinul particular al unchiului său, ca­
ierat, reparaţii de şcoli, muncă ca aceştia să ducă lipsuri. De Reparaţii de poduri oare reprezintă sălbaticul şi minunatul Clţiva funcţionari ai cooperativei se re acum nu mai era al lor. S-a gtn- salvare, rudele lui Sebestyn, au In- g
culturală, achiziţii, reparaţii de asem enea, internatul şcolii de şi drumuri lanţ al m unţilor Retezat. A lături, pe un străduiau de ciieva ore să găsească dit mai Intîi cu ce să înceapă. Cum
drumuri şi poduri şi m ulte alte ciclu l II din V aţa prin grija panou se află unele explicaţii şi date un om de meserie care să fie gestio­ sticla e transparentă, şi-a zis că nu cercat altfel. 9.
problem e pe oare în fiecare zi conducerii şcolii va fi aprovizio­ Grija Comitetului executiv al folositoare celor care vor să cunoască nar la magazinul de sticlărie. Fuse­ se vede dacă ciupeşte ceva bănişori
viaţa le ridică în com unele şi nat cu legum e şi zarzavaturi pe Sfatului popular din Vaţa s-a frumuseţea de neasemuit a acestui ma­ seră enumerate vreo clteva nume. La din vlnzarea ei. Ciupitul i-a prins — Un avocat bun în apărare face
saltele noastre. tot tim pul iernii, de pe lotul îndreptat şi în această direcţie. siv muntos. fiecare se repeta ca un refren de etn- bine. Traiul în casa lai era pe picior,
ş c o lii.' Pînă în prezent a fost reparat iec: mare. Ce ti dorea inimioara avid la „praf" toată Instanţa şi gata, au de­
P înă au venit tovarăşii de la drum ul pe d istan ţa de 18 km. casă, căci bani erau la cooperativă.
sfat, m -am repezit alături, la Preocupări culturale de la satul C ăzăn eşti la Vaţa — Nu se poate, ăştia sînt fără pre­ La chefuri, nunţi şi botezuri cine era cretat ei.
şcoala elem entară oloiul II. Guin la Vaţa şi de la Tătărăşti la Vaţa gară. gătire, ne trebuie unul care să ştie mai 'galant ca el ? Nimeni. 'Acum fură
era şi fireso am găsit şcoala S-a pietruit şi drumul dintro lucra cu sticla. fără frică căci nimeni din conduce­ Cineva a suflat o vorbă. Să-l ale-
pustie. G ălăgioşii copii sînt în In Birtin, construcţia căm inu­ Vaţa şi Tîrnava. De asem enea rea cooperativei nu se mai gîndea la gejl pe Kain Paul din Deva. li un
vacanţă, la joc şi voie bună. lui cultural a ajuns în roşu, da­ s-a procurat m aterialul necesar Cîrffi aproape nici unul na mai spe­
Totuşi ani găsit ceva. Am găsit torită hărniciei cetăţenilor din pentru reparatul a două poduri Amenajarea şl darea în folosinţă ş ra că va ajunge la un rezultat favo­ om „plinea lui dumnezeu". Zis şi fă*
curăţenie. Şcoala pe dinăuntru întreaga com ună. Tot prin m un­ rabil a răsunat o voce salvatoare: cut. A venit Kain la Haţeg, a strins
şi dinafară se vâruise proaspăt. că voluntară şi cu contribuţia în acestui club a provocat, după cum era
Alături, în curtea sfatului, 60 m. m uncă a cetăţenilor sînt în curs — Pe Eremia Sebestyn să-t pu­ soborul familial şi a pus la cale ce
lem ne de foc, frumos stivuite, de construcţii alte două căm ine şi firesc o vie satisfacţie în rîndurile nem. li comerciant de profesie şi o să spună toţi cei citaţi ca martori
aşteaptă să fie folosite în tim ­ în satele Vaţa de sus şi Pri- să facă treabă. la proces. A adus nici mai mult nici
pul iernii, pentru a încălzi să-; hodişte. celor ce îndrăgesc, şahul sau tenisul mai puţin de 14 martori, printre care
Iile de clasă. pe Ana Sebestyn, soţia gestionaru­
La căm inul de centru există de masă. WA lui, Colnicul Iolanda, cumnată, domi­
Intre timp a venit şi secreta­ un cor, care delectează şi des­ ciliată în Deva şi alţii. întrebat in
Prin amenajarea clubului amintit, te instanţă de ce cere audierea acestor
rul sfatului. întrebat de preocu­ vor putea relua cit de curlnd întîlnl-
rile între oraşe Ia aceste jocuri spor­
tive, întîlniri în care Haţegul şi-a cîş-

m ari de in teres com u n al şi a u- tig a t un frumos prestigiu pe plan Cei de faţă cit p-aci să izbucnească martori, rude în primul rină şi alil

nuia de im portanţă raională. \ regional. N IC D SBDCHEA In urate. Treaba după atiiea ore de de mulţi, Kain a refuzai să răspun­

frăminiare fusese rezolvată. dă. Ba a mai şi zis:

Dicfionare noi Sebestyn clnd a auzit, mai că nu-i — Dacă nu se face dreptate aici,
venea să creadă. să ştiţi că la Deva se va face.
Editura ide .stat pentru literatură ale economiei politice a socialismu­
politică, In colaborare ca un grup lui, termeni in domeniul economiei — Cum, el fost comerciant, să i se Instanţa nu s-a intimidat şi şi-a
dea o gestiune? Să ştii, şi-a zis el, urmat cursul lucrărilor. Martorii lui
numeros dé economişti a editat „Mi­ concrete a industriei, agriculturii, că am primit o pleaşcă bună. Kain s-au dovedit ca nefondaţi, fiind

cul dicţionar economic". O asemenea transportului, comerţului, sistemului Şi a doua zi, încă cu mult timp
înaintea orei de deschidere, frumos
Contract nerespectat lucraré este editată pentru prima financiar — de credit, statisticii, e- îmbrăcat, cu cravată la glt şi batistă el, îl credea om cinstit. combătuţi unii din ei chiar de in­
dată tri U.R.S.S. Ea are rolul 'de a videnţei. Dicţionarul cuprinde de a- la buzunarul de sus al hainei se Dar intr-o zi la cererea organelor culpat.
Gu cîtepa zile Ui armă intrtnd în furcă. Curios, l-am rugai să-mi spu- ajuta masele largi de cititori In stu­ semenea noţiuni care reflectă princi­ plimba agitat dar şi triumfător prin
dierea teoriei economice marxist-le- palele curente din istoria glndirii e- faţa magazinului. Trebuia să facă de miliţie şi procuratură a picat pe La sentinţă s-a hotărlt condamna­
sedlal sfaMai popular al comunei nă despre ce era vorba. Aţa am a- ninlsté, de a servi ca manual cadre­ conomice. Impresie bună de la bun început şi el controlul financiar. Luat la „bani rea lui Sebestyn Eremia la 3 ani în­
lor sovietice, economice şi de partid, să nu-şi ştirbească din prestigiu. mărunţi" nu a mai putut justifica o chisoare corecţională cu obligaţie la
Berthelot, am auzit o Interesantă cm- !lat că tovarăşii din conducerea coo- propagandiştilor, studenţilor, profe­ Examinarea diferiţilor termeni este lipsă în gestiune de 22.566 lei. despăgubiri civile. In cursul cercetă­
sorilor de ştiinţe sociale. însoţită in dicţionar de explicaţii Pentru început, lucrurile mergeau rilor a ieşit la iveală cum că Sebes­
rnrbire 'telefonică. La aparat era ton. pcrativei meşteşugăreşti „Retezatul* dale intr-o formă complexă. Astfel, ca pe sfoară. Nimeni nu zicea nimic. Rudele lui care luaseră parte la tyn îşi însuşise încă cinci serviete
Dicţionarul cuprinde aproximativ 'de pildă, la explicaţiile pentru noţi­ Clienţii plecau mulţumiţi. Cînd i s-a sindrofiile tui Eremia Sebestyn au de piele tip diplomat pe care
I'Aurel, 'Martinescu, secretarul sfatului, din Haţeg, care s-au angajat să re- 900 de articole care expun 'tntr-o unea „valută", cititorul va găsi în părut însă că c pus la adăpost de început să dea din colţ in colţ. Tre­ U.R.C.C. regional i le dăduse pentru
dicţionar şi noţiunile înrudite: „in­ orice bănuială, cum că ar fi necins­ buia scos de la apă. Mai Intli au a le duce la cooperativa „Tara Haţe­
Vorbea neliniştit, nervos: pare şcoala din Berthelot, nu respectă formă sumară principalele legi şi tervenţie valutară", „monopol valu­ tit ,a început să „recupereze" din ce cerut o expertiză. Şi ca din oală l-au gului". Pentru această faptă a mai
tar”, „dumping valutar" etc. „găsii" pe loan Manda, contabil şef fost condamnat la încă un an şi 6
— Alo I Cooperativa „Retezatul" contraciul încheiat cu sfatul popular, categorii economice ale economiei 00 OO00 00 00 OO00 00 00 OOC -300 OOOOOOOO-t la fabrica de prefabricate de la Blr- luni închisoare corecţională.
Micul dicţionar economic a fost e- — ----------------------------- - ------------------------------- o
din Haţeg?, Cu toate că ~n contract era prevăzut politice a capitalismului şi ale mij. 'ditat în tiraj de masă.
toacelor de producţie precapitalisle.
¦i — să se înceapă lucrările la 1 iulie,

— 'Aici "sfatul popular Berthelot, trecuseră deja 15 zile din lună şt

'Marţinescu la telefon. Daţi-mi pe, nici măcar materialele nu s-au pro- cea Mare-Hunedoara. Manda, expert Hoţul şi-a primit pedeapsa. Atitu­

tov. Crainic, curai in întregime. contabil, i-a adus din condei actele dinea avocatului Paul Kain şi a con­

—‘ — Am umblat mult şi pînă la în- In aşa fel incit l-a scos basma cu­
rată
— Dumneavoastră slnteţi, tovarăşe cheierea contractului, dar văd că a- ( 8 tabilului loan Manda trebuie oare
8 — Tovarăşi, nu se poate. Sebestyn tolerată? Colegiul avocaţilor are da­
preşedinte?. cum ne ţin şi mai mult — spunea i oo toria să-l fragă serios la răspundere

,r — secretarul. Alunei, două săplămlni la { Bogăţia regiunii „v ii:-.. ' 8 e om cinstii, uitaţi ce am găsit: o pe Paul Kain penfru încercarea sa
a atras adesea
— Cum? Ce mai vreau? Doar, nu rînd am tot bătut drumul pînă la ţ hoarde de năvăli­ .' Si 'Z*??;'*’'!'- 8 lipsă de numai 430,20 lei. Dacă-l a- de â induce în eroare instanţa clnd 3
tori. Locuitorii s-au
v-aţi uitat de alaltăieri şi pînă acum. Haţeg, unde preşedintele Alexandru ( apărat vum au pu­ 8 plicăm procentul legal de perisabili­
tut, la adăpostul zi­ 8
Aţi promis că trimiteţi oamenii la Crainic ne trimitea la Şelarii, care, , 8 tate de 5 la sută la sticlă, iese chit era vorba de judecarea unui proces
8 privind însuşirea banilor din avutul
lucru. N-au venit şl acum vreau să la rîndul lui, ne trimitea iar la pre- ) pe chit. "* - n obştesc. De asemenea, împotriva ali-

ştiu cit mai aveţi de glnd să amî- şedinţe. Ba le-am dat şi 40 la sulă / durilor de cetăţi sau

naţi lucrarea? din costul lucrării, numai să înceapă l 8 Procuratura nu s-a lăsat intimida­ tudinei de măsluire a lipsei In ges­

— ... nwi repede, să termine pînă la în- ^ atacind din păduri. 8 tă, a cercetat şi a respins expertiza tiune, făcută de contabilul loan
IN CLIŞEU : Ce­ 8 ca nefondajă.
— De ce să iau legătura cu Şe­ ceperea aiuilui şcolar. Au. irecut 15 8 Manda, trebuie luate măsuri.

larii ? zile, acum se mai amină încă două tatea ţărănească din 'O00 OO00 1X000000.00 oaoaoo oo <x>oaoooo.CK>oo.ooco oaoo OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOp
Clinic — raionul
şi parcă văd că na se ţin de cuvint...

— O fi el normator sau ce-o fi, Sebeş. PROJPECT
'dar dumneavoastră slnteţi preşedinte. Au trecut vreo 4 zile şi Iueră!orii
Dumneavoastră aţi semnat contrac­ de la cooperativa meşteşugărească toi

tul prin care vă angajaţi că la 1 iu- nu se prezentaseră la Berthelot. Sini

lie începeţi lucrarea... sigur că secretarul sau preşedintele Iri cadrul Departamentului Poştelor a candidatului şi a părinţilor sau sus.
şi Telecom unicaţiilor din M inisterul ţinători legali, eliberată de Secţia fi­
— ... r?^ 3 W s s ţ!Y i: sfatului popular au mai dat telefon Transporturilor şi Telecom unicaţiilor nanciară.
funcţionează 2 şcoli tehnice, una la
— Cum aveţi timp, tovarăşe Crai- la cooperativă. Nu garantez însă că Bucureşti şi alta în Tim işoara. Cererea împreună cu toate actele
menţionate m ai sus se depun la cen­
nic? A trecut mai bine de jumătate preşedintele cooperativei, Alexandru Vernisajul la Praga a expoziţiei A. — ŞCOALA TEH N IC A DE POŞTA trele de înscriere de la Direcţiunea
Şl TE LE C O M U N IC A ŢII BUCUREŞTI. regionali P.T.T.R., pe raza căreia can­
de lună de cină era vorba să se în- Crainic, a luat vreo măsură. Poate didatul îşi are dom iciliul (recrutarea
are 2 secţii în care se pregătesc ca­ se face numai de pe raza teritorială
ceapă lucrul şi pînă ta 15 august că a făcut Iarăşi noi promisiuni. Un Din viata şi munca şcolarilor romîni INFORMAŢIE | dre de calificare superioare în ram u­ a acestora).
rile : poştă, telegraf şi telefon.
şcoala trebuie reparată. Dacă n-aţi lucru însă este sigur: nerespectlnd î înscrierile în anul I se fac între
Se aduce la cunoştinţa ce- j I. — Secţia Exploatare P .T.T.R ., cu 1— 20 septembrie a. c.
început pînă acum, înseamnă că nu contractele încheiate, cooperativa, pe PRAGA 28. — Corespondentul de 28 iulie, au luat parte prin­ durata de 1 an pregăteşte
A gerpres a n u n ţ ă : C om itelui E- tre alţii A. Richter, responsabi­ lor interesaţi că term enul de ‘ Nu se consideră înscris şi nu va
se termină. Şi ca s-o facem de mln- lingă faptul că îşi pierde prestigiul xecutiv al Consiliului Naţional lul secţiei culturale a C onsiliu­ — oficianţi P.T.T.R. j putea participa la concurs candidatul
al oraşului P raga a organizat lui N aţional, reprezentanţi ai M i­ j depunerea cererilor de înscri- * — telefoniste interurbane; care nu a depus în termen toate ac­
iuială, mai bine ne lipsim. şi nu va mai fi solicitată cu alte o- la Stare M este o expoziţie de nisterului Invăţăm întului şi C ul­ — telefoniste morsiste şi teleim pri- tele menţionate m ai sus.
desene şi obiecte de lucru m a­ turii al R. C ehoslovace, oam eni i ere la concursul de burse ser mătoriste.
— ... ~ " " căzii, nici nu va putea să se dez- nual întitulată „Din viaţa şi de artă şi cultură, reprezentanţi In cererea de înscriere candidaţii
munca şcolarilor rom îni“. ai am basadei R .P. R om îne la î
— Cum ? In cel mult două zite în- volte. Este deci datoria tovarăşilor Praga.
La vern isa ju l ex p oziţiei, c a ro | p relu n g eşte pînă la 31 iu-
cepeţi lucrul?/ Bine, tovarăşe prese- din conducerea cooperativei să ia mă- a avut loc în după-am iaza z-lci T
î lie a.c.
dinte, aşteptăm I surite potrivite pentru respectarea

Cu un oftat greu, înciudat, iov. contractelor in timpul stabilit.

'Aurel Marţinescu puse receptorul In R. BUD1N

r

Ora şt ia, din punct de vedere în întreprinderile din Orăştie =~ Ia P ricaz 1 Pentru form area u- In această secţie sînt admişi absol­ vor specifica şcoala, secţia şi specia­
economic este in plină ascensi­ nei brigăzi artistice de agitaţie venţi ai cursului mediu teoretic cu di­ litatea pe oare doresc s-o urmeze.
une, în primul rînd în ceea ce lipită o bucată de hîrtie, acum de obligaţiile sale de instructor. Dar, a recunoaşte numai acest există elem ente talentate, dar plomă de maturitate.
¦p riveşte in d u stria fo restieră , a li­ ruptă, pe care (ce ironie) scrie A ceasta este situaţia de mo­ lucru nu e suficient. De ce or­ nu există... preocupare. Asta o A dm iterea se face pe bază de con­
m entară, cea a pielăriei, chi­ cu v în tu l: „Sigilat". gan izaţiile de partid şi U.T.M. recunoaşte tov. A ugustin Cosm a, II, — Secţia Teletehnică, cu durata curs care se ţine la sediul fiecărei
m ică şi cărăm idăriei. Printre ment la fabrica „V idra“. nu au antrenat tineretul in dife­ vicepreşedinte al com itetului de de 2 ani pregăteşte: şcoli şi anume pentru şcoala din B u­
cele mai im portante întreprin­ — D acă nu-i bibliotecară, rite m a n ifesta ţii cu ltu rale ? La întreprindere. Şi apoi mai este cureşti, îri Oalea Victoriei nr. 12, ra ­
nu-s cititori î dacă nu-s cititori, Bune şi rele la U. I. L. U.I.L. O răştie s-au obţinut suc­ o greutate : muncitorii nu-şi ter­ — tehnicieni pentru echipament te­ ionul Tudor Vladimirescu, iar la T i­
deri din O răştie se num ără fa­ nu ex istă nici participanţi la Orăştie cese frum oase în producţie. Sint m ină lucrul la aceeaşi oră, iar lefonic interurban (radio, relee) ; m işoara în strada 23 August nr. 2, în ­
brica de blănuri „Vidra“ ţ între­ concursul „Iubiţi cartea“ explică mulţi fruntaşi în muncă. Să lu­ direcţiunea n-a încercat nici o tre 25— 30 septembrie a. o.
prinderea de industrie locală „I. senin, tot tov. Argint. Să începem cu cele bune. ăm spre exem plu num ai d o i: soluţie pentru a uniform iza pro­ — tehnicieni pentru echipament te­
C . Frim u“ şi U.I.L. O răştie (u- Foarte aproape de incinta fa­ utem ista Mona Popic şi utemis- gram ul de m uncă. Fără spriji­ lefonic urban; M A TER IILE LA OARE SE DAU
nitate de industrializarea lem ­ Nu se organizează „joi ale ti­ bricii, noul club este in curs de nul direcţiei în acest sens, e in­ EXAMENE S IN T :
nului). Ne-am propus să anali­ neretului“ pentru că nu există am enajare. D eocam dată s-au a- tul VTlmuş Gyorfi. O are n-ar fi tr-adevăr greu de realizat ceva. — tehnicieni pentru telegraf.
zăm activitatea culturală ce se spaţiu. Nu s-a organizat un cor dus patru m ăsuţe de şah noi bine să fie fruntaşi şi în m unca Tov. Cosma a mai arătat că In această secţie sînt admişi ab­ Pentru secţiile de un an oficiante,
desfăşoară în aceste întreprin­ pentru că în întreprindere nu culturală, nu num ai in munca nici Casa raională de cultură solvenţi ai cursului mediu teoretic cu telegrafiste, şi telefoniste, lim ba rom î-
deri. Iată pe scurt ceea ce se există decît... „215“ salariaţi, (com an d ate . la „I. C. F rim u “ ) profesională ? De ce munca cul­ O răştie nu a sprijinit activita­ diplomă de m aturitate. nă, scris şi oral, geografie şi m atem a­
petrece la : dintre care probabil nu s-au pu­ cu piesele r esp ectiv e; s-a orîn- turală e codaşă ? Răspunsul e tea culturală a întreprinderii. tică oral (m ateriile cl. V I I I — X I) .
tut recruta un grup de iubitori duit biblioteca ' •cumpărîndu-se B. - ŞCOALA TE H N IC A DE RAD 10-
Fabrica „Vidra“ ai c în t e c u lu i!... N u s-a form at o volum e n o i ; s-a procurat echi­ sim p lu şi a i c i : nu ex istă a- In loc de concluzii R AD IO FIC AR E TIM IŞO A R A , Pentru secţiile de -doi ani şi secţia
echipă de dansuri pentru că pament sportiv pentru viitorii ceastă preocupare din partea exploatare de un an operatori radio­
In prezent aici nu se m ai în- com itetului sindical de între­ Propunem să se ia m ăsuri are 2 secţii în oare se pregătesc ca­ ficare, matem atică scris şi oral şi fi­
tîm plă nim ic, în ceea ce p riveş­ aici sînt mai m ulţi oam eni bă- voleibalişti şi fotbalişti ai fa­ prindere (preşedinte Adrian urgente pentru ameliorarea acti­ dre de calificare superioară, în ram u­ zică oral (m ateriile cl. V I I I — X I).
te munca culturală, bineînţeles. trîni, — spune utem ista Elena bricii. Toate acestea s-au reali­ B ota). vităţii culturale în aceste între­ rile radio-radioficare.
Joca — care nu mai pot dansa zat in ultim ele două-trei luni prinderi. Se im pune o analiză D R EPTU R ILE E LE V ILO R
— E slabă, tovarăşi — spun ca în vrem ile trecute... Ciudat, de ziile. Dar a ctiv ita tea cu ltu ­ La fabrica „I.C. Frimu“ serioasă a m uncii culturale, m ă­ I. — Secţia Exploatare radioficare,
directorul fabricii, preşedintele aici tov. Argint are o părere con­ rală propriu-zisă este slabă. lipseşte doar ... suri concrete care să nu răm înă cu durata de I an pregăteşte opera­ Elevii admişi în şcolile tehnice ale
com itetului de întreprindere şi trarie : dînsul afirmă că la „Vi­ Tov. Iosib Tauber, responsabilul preocuparea pe hîrtie (ca la U.I.L. O răştie). tori pentru staţiile centrelor de radio­
secretarul organizaţiei de bază, dra“ se g ăseşte d estu l tineret, ficare. Departam entului Poştelor şi Telecomu­
tov. Petru Argint. dar că acesta nu a fost călăuzit muncii culturale din com itetul Există o echipă artistică — O muncă mai concretă a orga­
de întreprindere, a m anifestat dar la Pricaz — unde se află nizaţiei de partid,U.T.M . şi sin ­ II. — Secţia Radio-tehnică, cu du­ nicaţiilor din Ministerul Transporturi­
Unica form aţie artistică, bri­ spre activitatea cultural-artis- (din m artie de clnd a fost ales o fabrică de cărăm idă — secţie dicale pentru antrenarea ele­ rata de 2 ani pregăteşte tehnicieni
gada de agitaţie, a fost înfiinţa­ tică. Să nu mai continuăm cu e- în această m uncă), num ai lipsă a întreprinderii „I. C. Frim u“ m entelor bune in activitatea cul­ pentru staţii de radio-radioficare. lor şi Telecom unicaţiilor beneficiază de
tă cu prilejul z ile i de „1 M a i“ xem piele despre felul cum nu se O răştie cu circa 100 salariaţi. turală. O mai judicioasă îm păr­
şi „desfiinţată“ curind, prin duce activitatea culturală la a- de interes şi de spirit organiza­ Şi cu aceasta, problema a apă­ ţire a sp a ţiu lu i (la „I.' C. F ri­ In amîndouă secţiile se primesc ab­ bursă, asigurîndu-li-se cazarea şi masa
inactivitatea sa. M otivul ? E ceastă întreprindere, ci să v e ­ toric. Toată „activitatea“ sa, s-a m u“ ) in aşa fel, ca să se poată solvenţi ai cursului teoretic cu diplo­
sim p lu : instructorul brigăzii, dem ce m ăsuri au fost luate redus la recrutarea elem entelor rut ca şi rezolvată tovarăşilor amenaja măcar un colţ roşu şi mă de m aturitate. la internatele şcolilor în condiţiunile
loan G heorghiţoiu a plecat din pentru îm bunătăţirea ei. cu cate să form eze o brigadă din O răştie. D acă la Pricaz e- o mai justă întrebuinţare a fon­
întreprindere. D eşi a dovedit în artistică şi atît. Citeva repetiţii xistă o brigadă artistică form a­ durilor întreprinderii, ca să aibă Candidaţii vor avea vîrsta de 17— prevăzute de H .G .M . în vigoare. Ncy,
mai m ulte rlnduri că este un e- In analiza m uncii dep'use de au avut loc, a.poi oam en ii n-au tă din 12 oam en i, nu m ai este mai puţin de suferit activitatea 25 ani.
lem ent necorespunzător, se pare com itetul de întreprindere făcută mai venit. Şi tov. responsabil nevoie să existe şi aici, unde culturală. In privinţa form aţiilor bursierilor li se asigură cazarea şi
că este de neînlocuit, de vreme de organizaţia de partid, s-a po­ se află centrul întreprinderii, artistice, am propune angajarea C O N D IŢIILE DE ÎN S C R IE R E : masa contpa cost.
ce brigada nu mai repetă nim ic m enit şi de activitatea culturală. i-a lăsat in pace. E drept că în socot dînşii. unor instructori capabili să le
şi ca atare e inexistentă. Tot Singura m ăsură concretă luată această atm osferă de dezinteres organizeze si să le conducă. Nu- Candidaţii care vor şă urmeze una După absolvire elevii sînt reparti­
plecată e şi bibliotecara Maria a fo st a n g ajarea lui I. G heor­ trăieşte întregul com itet de în­ Nici colţul roşu nu mal este mai îndreptînd activitatea cultu­ din aceste şcoli vor "depune 6 cerere
O ană. A plecat în toam na anu­ ghiţoiu care nu s-a achitat con­ treprindere după cum recunoaş­ necesar, deoarece ş-a amenajat rală pe acest făgaş, ea va da însoţită de urm ătoarele acte : zaţi în producţie să lucreze în specia­
lui trecui. A trecut iarna, pri­ ş tiin c io s n ic i ’de a cea stă dată, te şi tovarăşul Ştefan Proşeniuc, rezu lta te bune şi v a fo lo si cu a-
m ăvara, a sosit vara şi dinsa secretarul organizaţiei de bază. devărat m uncitorilor. — "certificat de naştere (copie lega-: litatea în care au fost pregătiţi f'a
nu s-a mai întors. Cărţile nu liza tă );
au fost date în prim irea n im ă­ F. M. LEONARD raza Direcţiei regionale P.T.T.R., de
nui, iar pe uşa bibliotecii este — diploma de m aturitate îri o rig in a l;
— certificat de sănătate cu analiza unde au .fost recrutaţi.
W asserm an şi radiografia pulm onară:
— dovada satisfacerii serviciului Candidaţii admişi vor depune la în ­
m ilitar pentru cei oare au vîrsta
peste 20 a n i) scriere o cerere împreună cu un an-
— declaraţie ţip "de stare m aterială
gajam ent-tip legalizat de Notariatul
de Stat.

Cursurile încep la 1 octombrie 1958,

dată la care cei admişi trebuie să fie

prezenţi la şcoli în localităţile res-

pective, ------- -