Page 99 - 1958-07

Nr. 1124
omtKEmEmAmmnBBBmBBaBBBnm
Buna organizare a muncioi•
B A Z A S U C C E S E L O R N O A S T R E . -aa jp atenţia constructorilor ... ..
D e citea tim p, colectivul sec­
t o r u lu i 11 a l m i n e i P e t r i l a s e
rem arcă prin realizările frum oa­
se pe care le-a o b ţin u t şi le
obţine in a ctivita tea sa. In lu­
na iunie, de pildă, acest colec­
tiv a reuşit să extragă peste
p rev ed erile p la n u lu i 1.776 to n e
de cărbune. A ceastă cantitate
se a d a u g ă la cele p este 14.000
tone de cărbune date in p lu s de
către m in erii de aici, in p rim ele
5 lu n i ale a n ului curent. S u cce­
sul obţin u t a situat colectivul
secto ru lu i pe p rim u l loc în în ­
trecerea cu celelalte colective
de sectoare p ro d u ctive din V a ­
lea Jiu lu i, fa p t p en tru care i s-a
decernat şi prem iul „Casca de
aur a tehnicianului".
De subliniat că m inerii şi teh ­
n ic ie n ii s e c to r u lu i 11 a u s p o r i t în mod ritm ic. Ce a stat totuşi
producţia de cărbune pe seam a
creşterii p ro d u ctivită ţii m uncii.
A stfel, pe în treg u l sector, pro­
ductivitatea planificată a fost
d ep ă şită in m ed ie cu 18 la sută.
in acelaşi tim p , ei au red u s pre­
ţui de cost pe tona de cărbune
ex tra să cu 10 lei. D u p ă p rim a
zi de m uncă din această lună,
m inerii sectorului II au înscris
pe g ra ficu l lor d e p ro d u cţie o
nouă re a liza re : planul la extrac­
ţia cărbunelui a fo st d ep ă şit cu
18 la su tă , iar p in ă la d a ta d e
15 iulie, au fo st extra se 847 to ­
ne de cărbune in plus. P en tru a
cu n o a şte m a i a m ă n u n ţit „secre­
tu l" îndeplinirii planului pe
sector, chiar d in prim a zi a lu ­
nii în curs, n e-a m a d resa t tov.
inginer E m il M uru, şeful aces­
tu i sector, să ră sp u n d ă la citev a
în tre b ă ri.
ÎNTREBARE : Cum a reuşit
co lectiv u l secto ru lu i II s ă -ş i în ­
d ep lin ea scă chiar clin prim a zi
a !unii planul de producţie ?
Punem această întrebare, deoa­
rece în ziua de 1 iulie, la m ina
P etrila, n u m ai sectoru l II şi-a
realizat şi depăşit sarcinile de
plan.
R ĂSPUNS : Faptul că secto­
rul nostru şi-a îndeplinit şi de­
păşit planul de extracţie chiar
din prima zi a lunii, constituie,
O excursie instructiva
Răcmt, comitetul de ' instituţie al
Sfatului popular regional a organizat
o excursie la cetăţile dacice din mun­
ţii Orăşfiei. Au participat peste 35 de
salariaţi ai sfatului.
Trecind printre frumoase livezi de
pomi fructiferi umbrite şi îmbietoare
la odihnă urcuşul spre cetatea de la
C.osteşti este plăcut. Colectivul şantie­
rului de săpături arheologice al Insti­
tutului de istorie din Cluj al Acade­
miei R.P.R. condus de acad. C. Dai-
coviciu se află la cetate şi discută pia­
nul şantierului de săpături începute în
această vară.
Un profesor din acest colectiv a dat
vizitatorilor explicaţii ştiinţifice ample
in lumina ultimelor rezultate ale cer­
cetărilor întreprinse asupra complexu­
lui de cetăţi şi sisteme de apărare ale
dacilor, aşezate pe dealurile înalte ale
Pentru îm bunătăţirea m unc
de partid ia mina Lonea
De curînd Biroul Comitetului raio­
nal de partid Petroşani a analizat
munca Comitetului de partid de la
m ina Lonea în ce priveşte conducerea
şi îndrumarea organizaţiilor de masă
în desfăşurarea m uncii politice de m a­
să în rîndurile m inerilor şi cum se
reflectă în activitatea comitetului prin­
cipiul muncii colective şi democraţia
internă de partid.
D in referatul prezentat de tov. Duc
Benedek — secretarul comitetului de
partid ai minei — precum şi din dis­
cuţiile purtate, au reieşit atît rezulta­
tele pozitive obţinute, cît şi unele lip­
suri care trebuie lichidate neîntârziat
— în scopul ridicării m uncii de partid
pe o treaptă tot m ai înaltă.
Muncă politică strîns
legată de problemele
producţiei
Anul acesta, colectivul exploatării
m iniere Lonea a reuşit să dea peste
prevederile planului de producţie aproa­
pe 15.000 tone de cărbune, iar pro­
ductivitatea muncii, faţă de semestrul
I ai anului 1957, a sporit cu 19,6 la
sută. Totodată s-au făcut economii im ­
portante la preţul de cost ai cărbunelui.
L a aceste succese a contribuit în
bună măsură munca politică dusă de
organizaţiile de partid şi de masă
Convorbire cu tov. ing.
EM IL' M U R U
şeful sectorului II al m inei Petrila)
după părerea mea, ceva obiş­
nuit, nim ic ieşit din com un.
Spun acest lucru bazat pe con­
siderentul că realizarea planu­
lui din prima zi a lunii este o
sarcină perm anentă, care stă în
faţa fiecărui colectiv de sector
în parte, sarcină ce trebuie dusă
neaipărat la îndeplinire. D esigur
că m ai sint cîteodată cazuri o-
biective in care cu tot efortul
depus, eşti îm piedicat să înde­
plineşti această sarcină. Repet
însă că asem enea cazuri obiec­
tive sint destul de rare şi nu
trebuie făcut din ele un pretext
pentru neindeplinirea planului
la baza depăşirii planului secto ­
rului nostru în prima z i a lunii
iu lie ? In prim ul rând m unca
plină de entuziasm a întregului
colectiv de m ineri şi tehnicieni.
P e de altă parte, m ăsurile teh­
nico-organizatorice luate din
tim p de către conducerea secto­
rului. In această direcţie am
pregătit toate abatajele ş i în
special cele cu trepte răstur­
nate pentru a porni din prima
zi „în plin“. S-a făcut îm păr­
ţirea efectivului în aşa fel ca
fiecare brigadă să-şi poată în ­
deplini cu succes sarcinile de
plan. Am num it echipe speciale
de cîte 2— 3 oam eni, care la
sfârşitul lunii trecute (ca şi in
celelalte din acest an) au lu­
cra t in ten s pentru repararea tu-'
turor căilor de acces din sector,
pentru ca transportul să meargă
ca „ ceasu l“. N u m ai vorb esc de
defalcarea planului pe brigăzi
şi m aiştri care s-a făcut la tim ­
pul potrivit. D e asem enea, ex­
tinderea arm ării cu bol ţari de
beton, precum şi aplicarea cu
succes de către toate brigăzile
de la abataje a iniţiativei m ine­
rilor din Aninoaisa, au constituit
factorii de seam ă ce au contri­
buit la realizările am intite.
ÎNTREBARE : Puteţi să daţi
munţilor Orăstiei, Costeşti, Faeraga,
Blidarii, Cetăţuia înaltă, Ciucuţa, Gră­
diştea Munticelului, Piatra Roşie ş. a.,
infărituri şi turnuri de pază.
S-a vizitat „cetăţuia" de la Cos-
ieşti. Probabil este cea mai veche ce-
iate din complexul dacic construită prin
secolul I dinaintea erei noastre, pe
iimpul regelui Burebista. Reţin atenţia
excursionişUlor valurile de pămînt de
la mijlocul dealului, zidurile de piatră
construite pe două feţe cu blocuri de
calcar întărite din loc în loc cu tur­
nuri puternice şi bastioane de apă­
rare.
Vizitînd una dintre numeroasele şi
monumentalele cetăţi dacice, excursio­
niştii şi-au dat seama de dîrzenia cu
care şi-au apărat patria dacii lui De-
cebal, dovadă grăitoare a înaltului
patriotism de care era pătruns acest
popor.
penfru mobilizarea colectivului la lupta
pentru a da patriei tot mai mult căr­
bune.
Munca politică de masă a fost axa­
tă pe problemele producţiei. A ctivita­
tea culturală, munca de agitaţie cu di­
feritele el forme, au fost folosite pen­
tru ridicarea nivelului de conştiinţă al
masei largi de oameni ai muncii.
S-a îmbunătăţit simţitor activitatea
clubului muncitoresc. Numărul cititori­
lor bibliotecii a crescut anul acesta cu
200, s-au ţinut recenzii, seri literare,
s-au expus m ai m ulte conferinţe pe
teme legate de problemele de produc­
ţie. Form aţiunile cultural-artistice au
organizat peste 20 de spectacole la ca­
re au luat parte majoritatea muncito­
rilor din Lonea.
Pe lingă aceste rezultate pozitive, în
şedinţă au fost scoase la iveală o se­
rie de lipsuri în munca politică. Ast­
fel, instruirea ag itato rilo r este negli­ masă.
jată de cele m ai m ulte org anizaţii de
bază, gazetele de perete au activitate
destul de slabă, conţinutul m ateriale­
lor ce se publică nu este la nivelul ce­
rinţelor, se folosesc în m ică măsură
caricaturile şi articolele critice. Deşi
cu cîţiva ani în urm ă s-a pus în func­
ţiune un „radiotelevizor“, acesta şi-a
încetat de m ultă vreme activitaîea, co­
mitetul de partid dovedind o totală
nepăsare în această direcţie — ca de
— — ¦ 1W W
cîteva exem ple de brigăzi m i­
niere din şector care au doffim
dit cele m ai bune realizări în
a c e a s tă 1lu n ă ? D e asem en ea , cam
ce cantităţi de cărbune este ho-
tărît să dea colectivul sectorului
în cinstea Zilei m inerului ?
R Ă S P U N S : S ă întotdeauna,
cele m ai frum oase succese le-au
înregistrat.în aceste zile de iu­
lie, brigăzile de m ineri de la
abatajele figuri. B unăoară, bri­
găzile de „figuranţi“ conduse-
de Tripon Iaain, G ristea N ico-
lae şi M îchiev G heorghe au tri­
m is la suprafaţă între 150-*-220
tone de cărbune pesete sarcinile
de plan. M unca tehnicienilor
Cenaru G heorghe, Orban Iosif,
B u liga Io an şi alţii, a consti­
tuit un sprijin preţios dat brP
găzilor de m ineri.
In ceea ce priveşte cantitatea
de cărbune pe care este hotarit
să o extragă colectivul nostru
in luna iulie, în cinstea Zilei
m inerului, aceasta e s te : 1.000
to n e cărb u n e p este p lan. Ş,i d e­
sigur că noi vom face tot posi­
bilul să depăşim cifra de mai
su s. A sta cu aibît m a i m ult cu
cit vrem cu orice preţ ca să
p ăstrăm ş i pe miai d ep a rte „ C a s­
ca de aur a tehnicianului“ —
distincţie către care şi-au în­
dreptat... ochii şi alte colective
de sectoare din V alea Jiului.
C. M .
V edere d e pe şa n tieru l m a relu i lam inor b lu n v n g d e la H u ­
n ed o a ra . In p rin î 'plan, tu r n u l d e a p ă ş i s ta ţia d e ră cire cu
ven tila ţie forţată.
altfel şi faţă de panoul intitu lat „hora
nem otivaţilor" care nu m ai este ţinut
ia curent de m ult tim p.
Lichidarea acestor lipsuri trebuie să
constituie preocuparea de seamă a în ­
tregului comitet de partid, a tuturor
organizaţiilor de bază de la Lonea,
deoarece num ai în acest fel se va reuşi
ca în v iito r să se obţină noi succese.
Organizaţiile de masă
să fie conduse în mod
concret
La exploatarea minieră Lonea a
existat din partea comitetului de partid
o oarecare preocupare pentru condu­
cerea şi îndrum area o rg anizaţiilor de
v,: : •
M em brii de partid din cadrul comi­
tetului sindical s-au străduit să se a-
chite de sarcini. Astfel tov. Iosif S.,
Rusu Petru şi a lţii, au dat un ajutor
efectiv comitetului sindical, ocupîndu-
se cu sim ţ de răspundere de îndepli­
nirea sarcinilor ce li s-au încredinţat.
De asemenea, m ai sînt m em bri de
partid care au o activitate destul de
bună în cadrul comitetelor de secţii
sindicale, cum sînt tov. Petrica M ihai,
N agy Ştefan şi alţii.
Comitetul de partid a analizat m un­
ca desfăşurată de comitetul sindical
în diferite domenii c a : rezolvarea ce­
DRÜ M Ü L S0GTAL1SM J7LÜl
îndeplinirea
Constructorii hunedoreni mun-
'ceso cu m ultă însufleţire pen­
tru a dă siderurgiştilor tot mai
m ulte apartam ente confortabile,
la un preţ de cost redus şi în-
tr-un timp sourt. P e lîn gă sar­
cinile care le avea,' şantierului
B 1 de la Trustul 4 construcţii
H u n ed o a ra .i s-a încredinţat în
lu n a ap rilie a.c.- con stru irea a
200 apartam ente în 14 blocuri,
cu termen de predare pînă la fi­
n e le anultţj. F ără a' n e g lija c a li­ de zidari calificaţi. Pentru a în­
tatea lucrărilor şi reducerea pre­
ţului d e cost pe m.p. de supra­
faţă locuibilă sub 2.000 lei,, con­
ducerea şantierului a dat o m a­
re im portanţă îndeplinirii şi de­
păşirii planului fizic. Pentru
reuşită s-au luat o serie de m ă­
suri tehnico-organizatorice, s-au
aplicat şi se aplică m etode îna­
intate de lucru. Buna organ iza­
re a m uncii a dus la rezultate
dintre cele mal bune. Trebuie
am intită încă odată m etoda în
lanţ folosită încă de la începu­
tul lucrărilor de la noul Gvar-
tal de locuinţe. Aici s-au orga­
nizat patru lanţuri, fiecare lanţ
cuprinzînd 60— 80 apartam ente,
fiind condus de cîte un maistru..
Datorită acestui fapt, brigăzile
com plexe au avut continuitate
în m uncă şi în perm anenţă front
de lucru d esch is. A cest lucru a'
rerilor şi sezisărilor oamenilor muncii,
grija pentru protecţia muncii, activita­
tea culturală etc.
M a i slab s-a preocupat comitetul de
partid de conducerea organizaţiei
U .T .M . din care cauză în munca aces­
teia există multe lipsuri. M unca de
prim ire de noi m embri în U .T .M . nu
este dusă la un nivel corespunzător,
învăţăm întul politic s-a desfăşurat în
cele m ai multe cercuri slab, iar în via­
ţa de organizaţie s-au m anifestat lip­
suri în ceea ce priveşte pregătirea şi
ţinerea adunărilor generale. L a fel nu
s-a dat toată atenţia educării comunis­
te a tineretului din oare cauză la u-
nii tovarăşi se m ai întîlnesc atitudini
de indisciplină, lipsă de respect faţă
de vîrstnici, tendinţe de chiul şi ne­
păsare faţă de avutul obştesc.
V in o v a t de această situaţie se face
în primul rînd comitetul U .T .M . (se­
cretar tov. Vasiie Lungu), care ajuta
în mică măsură organizaţiile U .T.M .
Secretarul comitetului U .T .M . manifestă
atitudine de îngîm fare, de încercare
de a se sustrage de sub controlul or­
ganizaţiei de partid, iar comitetul de
partid a tolerat multă vreme această
comportare a sa.
Dacă în ceea ce priveşte conduce­
rea org anizaţiilor de masă de către
comitetul de partid s-au obţinut unele
rezultate bune, nu acelaşi lucru se poa­
te spune despre TeTui cum unele orga­
nizaţii de bază se preocupă de aceas­
tă problemă. De m ulte ori organiza­
ţiile 3e bază se rezumă ia unele ana­
lize făcute în general în adunările de
partid, fără să dea toată atenţia acti­
vităţii m em brilor de partid care sînt
planului
contribuit în cea mal m are m ă­
sură la depăşirea planului fizic
prin faptul că brigăzile com ple­
xe au putut fi m utate de la un înregistrat însem nate depăşiri. P o p u la ră P o m in ă şi U n iu n e a
loo la altul atunci cînd şi-au Toate se în glob ează în cifra de R e p u b lic ilo r S o v ie tic e S o c ia lis te
term inat lucrările.
Şantierul ducea o mare lipsă
lătura această deficienţă, s-a in-
cercât şi s-a reuşit ca brigăzile
com plexe să lucreze după m e­
todă Orlov, m etodă cunoscută
de majoritatea' constructorilor
din r eg iu n ea n o a stră şi ’din ţ a ­
ră. Tov. Ştefan Fira, şeful şan ­
tierului, ne-a dat cîteva 'amănun­
te în legătură cu felul cum se
urmăreso rezultatele zilnice ale
oam enilor, stadiul în care se a-
flă lucrările şi angajam entele
luate în cinstea zilei de 23 A u­
gust. Gînd a fost vorba de re­
zultatele zilnice, n-au trebuit
nrea m ulte cuvinte, deoarece
despre acest lucru vorbeso g r a fi­
cele care există la fiecare bloc.
Pe aceste grafice sînt consem-:
nate stadiul în care se afla lu­
crarea respectivă, şi data cînd
trebuie predat fiecare bloc în
parte. -1 1
U rm ărindu-se astfel rezultatele,
s-au putut realiza pînă acum o
serie de succese însem nate. P la ­
nul fizic al şantierului a fost
îndeplinit de la începutul anu­
lui şi pînă acum în proporţie de
109 la su tă.. A ngajam en tele lu a­
te de colectivu l şan tieru lu i în
cinstea zilei de 23 A ugust vor
fi duse cu succes lă îndeplinire.
Printre cele mai de seam ă an­
gajam ente, se numără predarea
blocului 78 şi ridicarea a 88 de
apartam ente în roşu fără şa r­
pantă. B locul 78 este realizat în
proporţie de 90 Ia su tă, ceea ce
în seam n ă că va fi term inat cu
circa 50 de zile înainte faţă de
plan, iar cele 88 apartam ente
Legume şi zarzavaturi
pe piaţa oraşului Hunedoara
(Urmare din pag. l-a)
conducerii. G .A .S. (Bălan şi să
ia m ăsurile necesare.
Stabilirea preţurilor
In m ăsura în care O .C.L. A-
prozar Hunedoara este aprovi­
zionat cu legum e şi zarzavaturi,
acesta influenţează în m od sim ­
ţitor reducerea preţurilor de pe
piaţa neorganizată.
De data aceasta însă, ne vom
ocupa de un alt aspect. Este
vorba de m odul în care C om an­
dam entul regional al preţurilor
de pe lîngă sfatul popular regio­
nal se ocupă de stabilirea pre­
ţurilor la diferite mărfuri. In pri­
mul rînd operativitatea acestuia
lasă de dorit. T ovarăşilor de
aici le trebuie cam m ult timp
pînă se gîndeso că anum ite pro­
duse, care sînt din abundenţă
pe piaţă, trebuie puse în vînzare
aleşi în organele de conducere ale or­
g a n iza ţiilo r de masă şi care poartă
răspunderea pentru bunul mers al a-
cestor organizaţii.
Biroul comitetului raional de partid
criticînd lipsurile comitetului de partid
al m inei, în ce priveşte conducerea şi
îndrum area organizaţiilor de masă, a
indicat totodată şi căile, metodele de
muncă pentru îm bunătăţirea activită­
ţii în această direcţie, pentru asigurarea blemelor este cerinţa fundam eniaiă a
unei conduceri concrete a organizaţii­
lor de masă. ‘ , ,,
Conducerea colectivă
presupune răspunderea
personală faţă de sarcini
Respectarea strictă a principiului con­
ducerii colective este chezăşia succe­
sului întregii munci de partid. In ca­
drul comitetului de partid de la mina
Lonea, s-au obţinut unele succese în
acest domeniu. S -a reuşit ca hotărîrile
să fie rodul m uncii colective, să se
urmărească înfăptuirea lor de către cea
mal mare parte a membrilor comite­
tului de partid.
Cu toate acestea s-au m anifestat şi
lipsuri. U n ii membri ai comitetului au
considerat că este suficient să parti­
cipe la elaborarea hotărîrllor fără în ­
să a lupta pentru traducerea lor în
viaţă dovedind astfel lipsă de răspun­
dere faţă de sarcinile încredinţate.
Tov. S. loan, L. Vasiie, B. F ilim o n şi
alţi membri ai comitetului de partid,
în repetate rîndurl s-au sustras de la
ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce
le reveneau. D atorită inactivităţii unor
membri din comitet, n-au putut ti cu-
fizic
sînt realizate în roşu în propor­
ţie de 97 la sută.
La m ajoritatea lucrărilor s-au
109 la sută, cifră care dem on­ p r iv in d a co rd a rea a s is te n ţe i ju ­
strează îndeplinirea planului fi­
zic al şantierului de ia începu­
tul anului pînă în m om entul de
faţă.
U n rol însem nat în realiza­
rea planului fizic în afară de
cele arătate pînă acum, îl are
şi m unca în acord global. Bri­
g ă zile com plexe primeso salariul
în raport cu num ărul lucrărilor
executate şi în raport cu gradul
de calificare al fiecărui m unci­
tor. C elor m ai buni, li se acor­
dă şi însem nate prem ii din fon­
dul întreprinderii. In telul aces­
ta, constructorii sînt interesaţi
să execute cît m ai m ulte lucrări
de cea mai bună calitate. N u­
mai aşa se explică m arile de­
păşiri obţinute de brigăzile de
zidari şi dulgheri. In luna tre­
cută, de pildă, brigada lui A n­
drei W eber a exeoutat 301 m.c.
zidărie, inclusiv celelalte lucrări
pentru executarea unui bloc.
C alculat în procente, brigada
iui Weber şi-a îndeplinit norma
în p rop orţie de 145 Ia su tă . R e ­
zultate bune a obţinut şi bri­
gada de zidari condusă de M an-
fred Sim şik care a executat tot
în luna trecută 305 m .c. zid ă­
rie. C uvinte de laudă se pot spu­
ne şi despre brigada com plexă
de dulgheri condusă de Sam uel
Zomlaiter care şf-a realizat pla­
nul în proporţie d e 121 la su tă .
In luna aceasta, rezultatele sînt
la fel de bune. In atenţia con ­
structorilor stă trează sarcina
de a da în cel m ai scurt timp,
siderurgiştilor hunedoreni, apar­
tam ente confortabile şi cît mai
m u lte.
V. A.
la' un preţ m ai redus şi nu s;
stea, din cauza preţurilor mari
în m a gazii pînă se strică şi deo
nu mai pot fi vîndute.
Un alt aspect îl prezintă sta
bilirea preţurilor după calitate
A şa, de pildă, cu ocazia raidu
lui, am constatat că la roşii sin
sta b ilite ’d ou ă preţuri, unul pen
tru cele de calitatea I-a şi unu
pentru calitatea Il-a. Care est
diferenţa între cele două caii
taţi de roşii, este foarte greu d
g h ic it, c ă c i e le au a c e la ş i as
p e c ţ Oare nu s-au. gîn d it iova
răşii de la C om andam entul d
preţuri că stabilind aceste don
calităţi, care după cum am ar-
tat, nu se pot deosebi, dau posi
bilitatea de fraudă la unii get
tio n a ri n e c in stiţi ? C redem c.
este b in e ca situ a ţia să fie m?
bine analizată şi să se ia m ăsi
rile în consecinţă.
prinse toate sarcinile, ivindu-se astfel
greutăţi. O rg an izaţiile de bază n-au
fost ajutate îndeaproape în pregătirea
temeinică a adunărilor generale, învă-
ţăm înlul de partid s-a desfăşurat la
un nivel scăzut, mergîndu-se pînă la
desfiinţarea cercurilor politice peniru
m ineri, iar cercuri de studiere a Sta­
tutului P.M .R., în scopul educării can­
didaţilor, nici nu s-au creat.
Democraţia internă şi
disciplina de partid
să fie respectate
Participarea activă a masei membri­
lor de partid la rezolvarea tuturor pro­
dem ocraţiei interne de partid. U n ii
m em bri' de partid de la m ina Lonea,
ca tov. Nicoiae Burdea, Aurel Costi­
nas, M ihai Bucinschi, Simion Mogoş
şi alţii, luptă pentru ducerea la înde­
plinire a sarcinilor ce le revin în pro­
ducţie şi pe linie de partid.
D in păcate la m ina Lonea, se în ­
tîlnesc şi m embri de partid care sînt
rupţi de viaţa de organizaţie, care îşi
mărginesc activitatea la plata cotiza­
ţiei, neducînd la îndeplinire nici o sar­
cină. Ba mai m ult, unii nu se prezin­
tă nici la adunările generale. Aşa se
face că adeseori anum ite adunări se
arnînă. S-a întîm plat ca organizaţia
de bază nr. 5 să ţină o adunare ge­
nerală nestatutară hotărîndu-se primirea
unui candidat, hotărîre ce a fost in­
firm ată ulterior de comitetul de partid.
P rintre m em brii de partid cu activi­
tate slabă se numără Ifie Ignaţ, F ra n -
Fhp. 3
Ratificarea Tratatului
roî o-so^8t!G privind
acordarea asistenţei
juridice
P rezidiul M arii A dunări N a ­
ţionale a R epublicii P opulare
R o m in e a ratificat, la 26 iulie
a. c., T ra ta tu l d in tre R ep u b lica
ridice in cauzele civile, fa m i­
liale şi penale, sem n a t la M o s­
cova la 3 a p rilie 1958.
(A gerpreş).
|
Plecarea unei delegaţii
sindicale romîne
la Moscova
D u m in ică a p leca t Ia M o sc o v a
delegaţia Com itetului Central al
Sindicatului lucrătorilor din în-
văţăm înt şi cultură alcătuită din
prof. univ. Ion Nistor, preşedin­
tele G.G. al S in d ica tu lu i lucrăto­
rilor din învăţăm înt şi cultură,
şi proi. univ. Stanclu Stoian, di­
rectorul Institutului de ştiinţe pe­
d a g o g ic e . j
D e le g a ţia v a p articip a Ia lu ­
crările şedinţei lărgite a comite*
tulul adm inistrativ al Federaţiei
internaţionale sindicale din în vă­
ţăm înt, care se vor desfăşura în­
tre 28 iu lie — 3 a u g u st Ia M o s­
cova. La această şedinţă se va
discuta problema principiilor de­
m ocratice în dom eniu! educaţiei.
La plecare, pe aeroportul Bă-
neasa, delegaţia a lost salutată
de activişti ai C.G. al S in d ica­
tului lucrătorilor din învăţăm înt
şi cultură, de reprezentanţi ai
Institutului de ştiinţe pedago­
gice.
Prezenţe romfneşţi
peste hotare
Vizita unei delegaţii
romine
în /?. Cehoslovacă
P R A G A 28 Gorespondentul A-
gerpres tra n sm ite : D upă ce sim -
bătă a lu a t p a rte la Z vo len la
solem nitatea d ezvelirii m onu­
m en tu lu i în ch in a t eroilor rom ini
că zu ţi în luptele pentru elibera­
rea C eh o slo va ciei, d eleg a ţia R .P .
R o m in e şi-a co n tin u a t călătoria
| prin ţara prietenă. D um inică de­
legaţia, în fru n te cu generalul
locotenent Ion T utoveanu, ad­
ju n ct al m in istru lu i Forţelor
A rm a te al R .P . R o m in e, în so ­
ţit de am basadorul R. P. R o­
m in e la P ra g a , G heorghe V i-
draşcu, a v izita t localitatea K re-
n ic k a , u n d e a f o s t i n t i m p :n a t ă
de rep rezen ta n ţi ai autorităţilor
locale.
L a m onum entul din cim itirul
partizanilor slovaci şi al victi­
m elor fa scism u lu i, d eleg a ţia ro-
m în ă a d ep u s o coroană de flori.
L uni, m em brii d eleg a ţiei au
v izita t oraşul B rno, la elibera­
rea căruia, tru p e le ro m in e a u
adus o contribuţie de m are im ­
p o rta n ţă .
La cim itirul ostaşilor rom ini
din B rno delegaţia a d ep u s de
asem enea o coroană d e flori.
cisc V asiţa, M oise Ţîndrău, Io sif Za-
tra, Alexandru Ţorok şi alţii.
Au fost unele cazuri cînd unii mem­
bri ai com itetului de partid se de­
clarau în şedinţe de acord cu diferite
hotărîri, pentru ca pe urmă, în afara
comitetului, să vocifereze îm potriva lor
şi să nu lupte pentru îndeplinirea ho-
tărîrilo r adoptate, ceea ce constituie o
încălcare a disciplinei de partid. Co­
m itetul de partid deşi a cunoscut acest
lucru nu a luat atitudine.
In cadrul comitetului de partid s-a
folosit în m ică măsură critica şi auto­
critica. Acest lucru s-a dovedit şî cu
prilejul şedinţei de analiză, cînd tov.
Vasiie Lungu a m anifestat înfum ura­
re, tendinţă de lăudăroşenie în scopul
cocoloşirii lipsurilor cît şl o lipsă to­
tală de spirit autocritic. In şedinţă s-a
luat atitudine combativă faţă de ase­
menea atitudini.
D in şedinţă a reieşit cu tărie nece­
sitatea luptei hotărîte pentru respecta­
rea democraţiei interne şi pentru întă­
rirea continuă a disciplinei de partid.
?
Şedinţa biroului Comitetului raio­
nal de partid Peiroşani, a constituit
un bun prilej pentru ajutorarea comite­
tului de partid de la m ina Lonea, în
vederea îm bunătăţirii m uncii sale de
viitor. In faţă biroului comitetului
raional de partid, m em brii comitetului
de partid de la Lonea, ş-au angajat
Să lupte pentru lichidarea lipsurilor,
pentru ridicarea activităţii lor la ni­
velul cerinţelor puse de partid,
I, POPA