Page 10 - 1958-08
P. 10
I ''JDwmii msrx&fsmn&t tsssxsK!ims!s^?á!ssssa9«aBHgawasreggjara^ a^ Nr; Î128
W
AGENŢIA TELEGRAFICA
B U LG A R Ă «
In 1898 pe lingă Ministerul de din întreaga ţară.
Redacţia de „Informa [ii Exter
Externe al Bulgariei a iost creat
serviciul A.T.B. care informa a- ne” primeşte prin Morse, Hell,
teleimprimator, telefon şi radio,
ISTORICUL PIEŢEI supra evenimentelor din străină ştiri de pe întregul glob care
tate pe baza telegramelor sosite sînt traduse şi transmise opera
tiv în aceeaşi zi forurilor de re-
Tien & â iiM h iiţia ăd tprin poştă. La 10 februarie 1898 SOft.
a apărut primul buletin al agen
ţiei. A.T.B. are corespondenţi spe
M i' n " ciali în multe oraşe importante
n ştiin ţa La îneeptrt Â.T.B. avea legă- — Moscova, Pekin, Istambul,
®air®, Berlin, Paris, Tirana, Bel
din Pekin 3 t«ri cu o singură agenţie tele grad, Praga şi Londra. Princi
grafică internaţională. In 1923 pala sursă de informare este
TASS.
In centrul oraşului Pekin care a avut loc un eveniment de o la Anul Geofizic internaţional ATB stabileşte legături perma
are o populaţie de peste 4.000.000 uriaşă importanţă i crearea par nente cu o serie de agenţii tele In prezent, A.T.B. recepţionea
de locuitori se întinde o piaţă u- tidului comunist. grafice din lumea întreagă pe ză emisiunile a 18 agenţii tele-*
rlaşă în care se pot aduna apro grafice străine, 118 posturi stră
ximativ 400.000 de oameni. In De atunci au avut Ioc în piaţa • La 1 iulie s-a împlinit un an de greu accesibile şl mal puţin studiate de munţi subacvatici, vulcani activi, bază de contacte şi începe să e- ine de radio şi consultă 180 de
partea de sud a pleţli se ridică Tien An iviîn nenumăraţi demon depresiuni uriaşe. Nava „Viteaz" a diteze în mod regulat un buletin ziare şi publicaţii străine. In
un mare monument de granit straţii împotriva cotropitorilor ¦ clnd oamenii de ştiinţă din 64 de ale planetei noastre. Staţiunea „So- stabilit cea mai mare adinaime a o- de ştiri pentru presă. In 1928 timp ce în tot anul 1943 buleti
închinat eroilor poporului împo străini şl a exploatatorilor din ceanalui — 10.990 m. S-a studiat vi A.T.B. începe să folosească tele nele agenţiei au avut în total
dobit cu basoreliefuri reprezen- ţară. La 20 mai 1947 mii de lo I ţări şi-au început activitatea In cad- vetskaia" din Antarctlda, de pildă, teza curenţilor subacvatici. A reieşit graful Morse pentru recepţiona- 7.000 de pagini, adică 20 de pa
tînd principalele evenimente din cuitori ai oraşului Pekin cereau că ea este de cîteaa ori mai mare rea telegramelor la sediul agen gini pe zi, în 1957 numărul aces
luptele seculare ale poporului în piaţa Tien An Mîn încetarea ţ rul Anului Geofizic Internaţional. U- este situată la o altitudine de 3.700 declt se presupunea înainte. In a- ţiei, iar în 1932 introduce aparate tor pagini ă fost de peste 60.000
chinez pentru eliberarea naţiona războiului civil şl instaurarea u- le Hell. adică peste 150 de pagini zilnic
lă şi socială. In partea de nord nui guvern democratic. Doi ani | rdnda-şi eforturile, ei studiază pla- m. deasupra nivelului mării şi se dineurile apelor oceanice s-au des sau de şapte ori mai mult.
se află una dintre cele mai ves mai tîrziu Armata populară chi coperit curenţi electrici. In 1981 A.T.B. ‘devine e insti
tite construcţii ale Chinei, al că neză de eliberare îşi făcea intra | neta noastră, atmosfera, clima, mă- află la o depărtare de aproape 1.500 tuţie de sine stătătoare pe lîngă In afară de cele două redac
rei acoperiş strălucitor ca aurul rea victorioasă Ia Pekin ; iar Ia • 0 activitate intensă 'desfăşoară ©onsilîul de Miniştri. Agenţia a ţii principale, A.T.B. are şi alte
se vede din depărtare. In faţa el 1 octombrie 1949, peste 300.000 t rile şi oceanele ei, regiunile polare, km de litoralul continentului de ghea- fost înzestrată cu cele mai redacţii: „Informaţii pentru stră
au loc festivităţile naţionale, pa de bărbaţi, femei şi copii s-au central sovietic universal pentru inătate” care are zilnic emisiuni
radele şi adunările publice. Es adunat în Piaţa Tien An Mîn ? A.G.I. a fost prelungit cu încă şase ţă. Recent, aici a fost înregistrată radiotelegrafice în limbile rusă
te clădirea numită Tien An Mîn. pentru a asculta pe preşedintele şi franceză, secţia „Teleimprima
Mao Tze-dun care proclama Re I luni.0 contribuţie de mare impor- cea mai scăzută temperatură de pe. toare” care transmite presei lo
Astăzi întreaga piaţă poartă publica Populară Chineză. cale informaţii interne şi exterj
numele Tien An Mîn. Aspectul ţ tarifă la opera comună de cercetare pămlnt — minus 81Ş2° C. In condi- ne „Telefoto”. „Secţia de docu
ei actual seamănă mult cu cel De la această dată piaţa Tien mentare” dispune de un uriaş
pe care-1 avea încă acum 700 An Mîn aparţine oamenilor mun a pămtniului au adus-o oamenii de ţiile unui asemenea frig se modifică material ‘documentar în legătură
de ani, cînd Kublai Khan a sta- cii. Ea ă fost lărgită şi refăcută. cu evenimentele interne şi exter
bil:t ttci capitala ţării, care se Coloanele şi arcadele de marmu ştiinţă sovietici. proprietăţile multor materiale: petro- ne, cartoteci cu informaţii ur
numea pe atunci Tatu. Sub îm ră ău căpătat din nou aspectul gente şi o bogată bibliotecă.
păratul Iun Lo, din dinastia Alin, pe care-I aveau cu secole în ur • De la începutul Analul Geofizic Iul ^ a ţ ă , oţelul devine strtngerea informaţiilor tn cadrai moderne aparate de recepţie
în jurul anului 1420, întregul o- mă. întreaga piaţă a fost pavată şi emisie. In prezent ea este un pe o 'distanţă de peste 1.000 km.,
raş a fost reconstruit şl a primit din nou iar tribunele au fost re Internaţional, Uniunea Sovietică a sf^r‘imicios ca sticla. A.G.I. La acest centra se primesc avînd o tensiune de 500.000 volţi.
numele de Pekin. Măi tîrzîu a făcute.
fost construită aci aşa numita lansat trei sateliţi artificiali ai pă- • Ca afutorul prospectărilor sels- datele obţinute de staţiunile ştiinţifi puternic centru de informare care -A :
„Poartă a supunerii faţă de po Piaţa Tien An Mîn a devenit mintului. Observaţiile efectuate a- mice, oamenii de ştiinţă sovietici au ce din peste 50 de ţări. Aici mate ţine la curent populaţia cu cele
runcile cereşti”, care constituia un simbol al luptei poporului supra sateliţilor, ca şi indicaţiile a- stabilit că In multe locuri din 'An- rialele sini prelucrate, apoi sînt fil mai importante evenimente pe ...n început reconstruirea Vla-
principala intrare în oraşul impe chinez şi al popoarelor din în mate pe micropellcale şl difuzate al plan intern şi extern. divostokului — unul din cele mai
rial. In anul 1051 a îosî i n treaga lume împotriva colonialis paraturlt instalate pe sateliţi au per- farcttda gheaţa este aşezată direct pe tor centre, sau diferiţilor oameni de mari oraşe sovietice — port la
struită actuala clădire care poar mului şi agresiunii, pentru pro mts să se studieze compoziţia stra- ^ ^ {m{e prQbabimile: cd ştiinţă la cererea lor. In perioada A- ‘Agenţia are două redacţii prin Oceanul Pacific. In viitorii trei
tă numele de Tien An Mîn, ceea gresul omenirii, pentru pace şi tarilor înalte ale atmosferei, fenome- cipale — „Ştiri Interne” şi „In ani se vor cheltui în acest scop
ce înseamnă „Poarta păcii ce egalitate între popoare. nel,e care au l,oc In lonosf,erăx, raze de-al şaselea continent nu este un formaţii Externe”. Prima difu aproximativ un miliard de ruble.
reşti". Se vor construi de asemenea nu
mm le cosmice, precum şl multe alte prob- Continent, ci un arhipelag de insule nulul Geoflzia Internaţional se vor zează ziarelor şi radioului toate meroase şcoli şi alte instituţii
De atunci aceste locuri au cu pentru copii.
noscut multe invazii străine şi In capitala Uniunii Sovietice se leme. S-a stabilit că pămtniul, in acoperite cu o carapace gigantică de întocmi 1.500.000 de diferite tabele. materialele oficiale şl diverse
multe răscoale. Numai după pro află cel mai mare stadion sportiv afară de ecuatorul geografic şi eca- gheaţă, a cărei grosime este în me ştiri oglindind realizările con Vor fi reconstruite radical por
clamarea primei republici chine din U.R.S.S. El este dotat cu nume ntorul magnetic, are şl an ecuator die dg 2>5 ^ Cercetătorii au desco- Numai pentru a le fotografia o sin strucţiei socialismului din R. P. turile comerciale şi de pescuit,
ze în 1911 piaţa a devenit acce roase instalaţii complexe pentru cosmic, care exercită o mare infla- per[t L„ subsoM ¦Aniarcildel zăcă. Bulgaria, cu ajutorul reporterilor gara maritimă şi întreaga parte a
sibilă întregii populaţii. In iunie practicarea tuturor sporturilor. Ca gură dată, vor fi necesari 30 km de şi al ceîor 25 de corespondenţi oraşului din vecinătatea ei.
1917 a avut Ioc aci primul mi pacitatea stadionului întrece 100.000 enţă asupra timpului magnetic al minte de carbmi. Geologii presupun
ting al maselor. In următorii 30 locuri. In cadrul întrecerilor sportive micropeliculă. T ...fiecărui colhoz din Gruzia îi
de ani, ori de cîte ori locuitorii desfăşurate pe acest stadion au fost revin în prezent în medie cîte
oraşului Pekin doreau să-şi ma stabilite numeroase recorduri mon ••&* 1»Qf «O« «9 « * 044Q ,« L « f 12 tractoare, combine şi alte ma
nifeste nemulţumirea faţă de vreo diale şi unionale iar recent au a- şini agricole. In prezent colho
nedreptate, ei se întîlneau în vut Ioc aici campionatele mondia păminiulal. Cij există de asemenea zăcâmin- zurile dispun de tehnică modernă,
piaţă Tien An Mîn devenită ast le de gimnastică şl întîlnlrea atle care le permite mecanizarea de
fel un for şi un cîmp de bătă tică U.R.S.S. — S.U.A. ° Staţiunile create de Uniunea So- {e ^ minerellri de fier> de dUunante plină a arăturilor, însămînţa'rea
lie al poporului. cerealelor şi cultivarea plantelor
vielică reprezintă a cincea parte din şi aur. perene.
In dimineaţa zilei de 4 mai
1919, piaţa Tien An Mîn a fost numărul total al staţiunilor ştiinţifice „ jjn număr de 20 de nave sovl- Noi dafe despre omu!
scena unui eveniment care, a în
semnat o cotitură în istoria Chi oare-şl desfăşoară activitatea în baza cnce^ utilate ca cele mai moderne a- de Neanderiha!
nei — marea demonstraţie împo programului 'A.G.I. Staţiunile smieti- pamie> fac cercetări în Oceanul Pa
triva guvernului războinic din Intr-un defileu al lanţului muntos
nord care acceptase condiţiile u- ce sini situate în regiunile cele mai cific. Au fost descoperite noi lanţuri ...Cehoslovacia numără în pre metri, este legată cu o funie şi Alaisk (Uzbekistan) a fost descoperită
militoăre ale conferinţei de pace zent 3.500 cinematografe, adică î se dă drumul în susul unui
de la Paris după primul război cu 1.000 mai mult decît în urmă perete, în care există o crăpă pentru prima oară tn Uniunea Sovi
mondial. Aceste condiţii urmă cu zece ani. Se prezintă anual tură potrivită. Şopîr'a se. stre etică o carieră de piatră a oamenilor
reau să acorde Germaniei privi cu 300.000 spectacole mai mult coară prin crăpătură şi răiriîne
legii coloniale în China. După decît înainte iar numărul spec agăţată pînă cînd hoţul se urcă de Neanderthal.
demonstraţia poporului, conducă tatorilor a sporit cu 30.000.000. pe funie. 'Arheologii au găsit aici plăci de
Teatrele au dat spectacole în lata
torii de atunci ai Chinei nu au a 12.174.000 de spectatori. ...în regiunea depresiunii Vadi- cremene, elrfuri de săgeţi şi alte o-
en-Natrun din sudul oraşului A- biecte executate de mina omului. S-a
îndrăznit să semneze tratatul. * lexandria (Republica Arabă U- stabilii că aceste unelte străvechi a-
nită) se construieşte un mare parţin culturii „La Monstiire" din e-
Flacăra luptei antiimperiaiiste s-a ...în Noua Guinee există nişte Iac de acumulare care va fi um
plut cu apă în timpul inundaţiilor poca paleoliticului mijlociu.
răspîndit în întreaga ţară. Viaţa furnici uriaşe ale căror căngi sînt anuale de toamnă ale Nilului. A- Această descoperire are o mare va
adeseori folosite în chirurgia cest mare lac va fi unit printr-
culturală şi politică a Chinei a primitivă drept clame. Chirurgii un canal special cu unul cTin loare ştiinţifică întrucît ea confirmă
primitivi apropie de marginile braţele Nilului. După terminarea faptul că omul de Neanderthal atin
luat un nou avînt, iar în 1921 rănii deschise o astfel de fur construcţiei, 500.000, ha. de pă- sese un înalt nivel de activitate con
nică. Aceasta apucă marginile mînturi pustii vor fi transformate ştientă şi dezminte părerile greşite ale
cărnii, cu căngile ei care rămîn în ogoare roditoare. unor oameni de ştiinţă care consideră
încleştate pînă cînd rana se vin că strămoşii îndepărtaţi ai omului erau
decă. ...prima centrală electrică care lipsiţi de orice germene de conştiinţă.
funcţionează pe bază de gaz
ir natural este centrala electrică de
la Satsk, care se aîlă în U.R.S.S.
...în india există o şopîrlă care în bazinul Moscova. A fost pusă
uneori serveşte ca complice la di
ferite spargeri. Hoţii o folosesc
ca pe un cîrlig viu. Această şo
pîrlă uriaşă, lungă de pînă la doi
PE TEME CULTURALE în funcţiune în 1957.
?
ira» « i ciKiafso?ifisi si ...cel mai mare vulcan subma
rin „Amiral S. O. Makarov” se
află în fundul Oceanului Paci
După cum relatează presa furi de pe urma lui, trebuie să ziunii filmoteca sa de filme ar fic. Vulcanul are o înălţime de
engleză, cinematografia din fie dispus să-l transforme in- tistice produse pînă in 1948.
Anglia trece in prezent prin tr-o cofetărie şi să vindă in- Aflind acest lucru, cele patru 5.000 m. deasupra fundului ocea
una dintre cele mai negre pe- gheţată. monopoluri au trimis firmei
„Paramount“ un avertisment nului.
rioade ale istoriei sale. După fricercind să descopere cau-
război scrie ziarul „Obser- ze/g situaţiei jalnice a cinema- prin care declarau categoric că 1k
uer‘‘ — În Anglia au fost in- tografiei 'engleze, „Obseruer" dacă -filmele vîndute vor apare
O maşină — bibliograf chise 500 de cinematografe, araţfl cd „unii o explică ¦prin pe ecranele televizoarelor en ...cea mai puternică linie pen
dintre care 400 după 1956. Pro- concurenfa televiziunii, alţii gleze, nici un film „Paramo tru transportul energiei electrice
In fiecare an se tipăresc şi se maţii este dispozitivul de „me nosticurile pentru viitor sint pr^n niueiu[ scăzut de trai al unt" nu va rula pe ecranele ci este linia hidrocentrala Stalin-
trimit bibliotecilor sute de cărţi morare“ mecanic cu funcţionare şi mai îngrijorătoare. „Opti- engiezilor, alţii prin filmele in- nematografelor. „Se pare insă grad-Moscova, care se întinde
şi mii de articole din cele mai rapidă. Cuprinsul materialelor miştii spun că d'n cele 4.100 sdşit carg ţţ Sg par peste mă- — remarcă cu ironie „Obser
diferite domenii ale cunoaşterii. informative se trece sub formă cle cinematografe existente in sură de j uxoase<‘ \\n compara- ver“ — că este puţin cam tîr
Fiecare tipăritură este însoţită de capacităţi pe coli de tipar prezent, vor dispare t.000 iar jie cu concnfuie m- care trăiesc ziu pentru a cere garanţii".
de o fişă specială in care, in metalizate, care apoi se compun pesimiştii ajung in calculele oamenii".
afară de titlul cărţii şi numele în blocuri. Intrucît, spre deose Este evident că asemenea
autorului, figurează un mare bire de maşinile care's-au con , ^or P'inti la 2-000 • scrie Englezii s-au săturat atît de garanţii nu vor ajuta cinema
număr de cele mai variate in struit pînă în prezent, noua ma tografiei engleze. „Noi vrem
formaţii : tema cărţii, principa şină nu are piese cu o mişcare t ara^ producţia standard a Hollywo- filme bune“. Cu aceste cuvinte
lele probleme pe care le tratea mecanică ea poate să funcţio îşi Încheie „Observer" amplul
ză autorul, concluziile lui ctc. neze timp îndelungat cu o viteză « Englezii vor înceta să mai odu[u^ cit si de cea engleză său articol. Şi este greu să nu
O asemenea fişă permite să se de redare a informaţiilor inac fi de acord cu această părere,
obţină informaţii foarte comple cesibilă pînă în prezent. | meargă la cinematograf. Anul care 0 maimuţăreşte. Despre căci spectatorul englez doreşte
te despre fiecare „unitate tipă să vadă filme interesante şi
rită“ încă înainte de a o studia La introducerea întrebării, , trecut, subliniază „Observer( aceasta scriu si spectatorii în folositoare. Atunci el va înce
in mod direct. Totuşi, cu toate maşina o codifică şi elaborează ta să boicoteze cinematogra
acestea trebuie cheltuit un timp programul de căutare a infor ţ frecventarea cinematografelor scriSorile lor care in ultimul fele.
uriaş pentru alegerea literaturii maţiilor. Urmînd programul,
in problema respectivă. dispozitivul „cititor“ alege şi * engleze a fost mai redusă de- timp apar foarte des în pagi-
prelucrează materialul necesar.
In prezent, laboratorul de mo După terminarea acestei opera * cit înainte de război. nile ziarelor şi revistelor en-
delare electronică al Academiei ţii, maşina furnizează materialul
de Ştiinţe a U.R.S.S. proiectează pentru tipar cu ajutorul unor t Producţia de filme scade gleze.
o maşină specială de informaţii. mecanisme speciale de impri
Ea se compune dintr-un dispo mat, I considerabil. Unul din studi- Cum încearcă cineaştii en-
zitiv de „memorare“ cu funcţio
nare rapidă („bibliotecă“ ), un Durata operaţiilor de înregis- I ourile celei mai mari societăţi glezi să imbunăiăjească situ-
dispozitiv „cititor“ (pentru „e- trare şi furnizare a dalelor este
xaminarea“ şi prelucrarea in do ordinul a 6-10 milionimi de t de filme — „Rank organisa- aţia ? Ei cer, de pildă, guver-
formaţiilor), dispozitive pentru secundă. Elementele cu relee
introducerea informaţiilor (ele fără contact asigură 300.000 de * tion" — a prevăzut iniţial pen- nului să reducă impozitul tea- Politica imperialistă şi de jefuire
înfăptuiesc atît traducerea me clanşări pe secundă. Peste un colonială dusă de ocupanţii ameri
canică dintr-o limbă străină, cit miliard de celule reprezintă „me j tru anul 1958 o producţie de trelor şi cinematografelor. „Dar cani în Coreea de sud a dat naş
şi „traducerea in limbajul ma moria“ permanentă a maşinii, tere la o puternică criză politică şi
şinii“, adică codificarea). iar viteza de „citire“ este de a- j 20 de filme. Dacă situaţia nu chiar dacă in noul buget — economică. In cursul anului trecut
şl în primele trei luni ale anului
Principala particularitate şi proximativ un milion de „pa î se îmbunătăţeşte, a declarat scrie „Observer“ va fi prevă- 1958 au dat faliment 1200 de fa
galitate a îioii maşini de infor brici mijlocii şi mici, iar 30% din
gini“ ele informaţii pa oră. directorul firmei unui corespon- zută o modificare a impozitu- fabricile rămase şi-au încetat
cu desăvîrşire activitatea. Şi econo
Î dent al ziarului „Observer“, lui, nu vor fi salvate prea mul- mia rurală este adînc atinsă. Te
numărul filmelor va fi redus te cinematografe. Aceasta este renurile arabile au descrescut cu
la nouă. părerea majorităţii lucrătorilor 310.000 de hectare, iar semănăturile
cu 600.000 de hectare.
„Rank organisation" îşi din industria cinematografică".
IN t-'OTO: Copii, văcsuitorl de
transformă cinematografele in- In ce priveşte lupta concu- ghete, disculind despre mizeria lor.
chise în săli de dans. „Obser rentei cu televiziunea, ziarul
ver“ citează cuvintele directo- arată cu vădită ironie, de cită
J rului unui cinematograf înde- „energie“ au dat dovadă patru
* pendent din West Middle End mari monopoluri cinematogra-
ţ care remarcă cu o tristă ironie f’ce engleze, cînd au aflat că
j că dacă proprietarul cinema- societatea americană de filme
} tografului vrea să tragă profi- „Paramount" a vindut televi- ^
• • I ¦-M'» H Î U I K I H <t i 8* *8*
