Page 101 - 1958-08

PROLETARI DIN TOATE ŢA RILE, UNIŢI-VĂ!
Anul X Nr. 1151
S-au tinut de cuvînt Pregătiri în vederea deschideri
Cu 19 zile înainte de ziua eliberării patriei noastre de sub
jugul fascist — 23 August, im grup de ceferişti îndrăzneţi din
Petroşani au hotărît să traverseze crestele Carpaţilor, începind
de la ' Sinaia pînă la Petroşani, pe un traseu de peste 500 km.
Înainte de începerea manifestaţiei oamenilor muncii din
Valea Jiului, grupul de ceferişti a sosit la locul stabilit, răsplă­
tit fiind, pentru curajul şi efor tul depus, cu o frumoasă „Cupă
a păcii".
Comunistul ALE­
XANDRU\ ZOLO.
TARO, — conducă-
iorul grupului de
excursionişti — teh­
nician electro-meca-
nic, fruntaş in pro­
ducţie la sectorul
S.C.B. Petroşani,
un încercat schior
şt bun alpinist.
CONSTANTIN
MAGDALIN, mem­
bru de partid, ingi­
ner la depoul C.F.R.
Petroşani, obţine
rezultate frumoase
la locul de mun­
că. De multe ort
urcă pe crestele
semeţe ale munţilor noştri.
.......
'V ''' î l
Mecanicul C.F.R. mos şl rezistent în rezolvarea greu­ P.M.R., iar restul au început Deşi timpul este destul de îna­
IOAN ŞTEFANES- tăţilor traseului.
CU, fruntaş in pro­
ducţie la depoul
din Petroşani, re­
zistent şi priceput
alpinist, nelipsit din de-a parcurge traseul lung
excursiile organiza­
te in munţii Pa-
. ringului, Relezaiu-
lui, Straja etc.
incă două noi unifăfi şcolare
m Valea Jiului
în anii regimului de democra­
ţie populară, in raionul Petro­
şani au luat fiinţă zeci de noi
unităţi şcolare de 4, 7 şi 10 ani.
E suficient să amintim numai o
parte din localităţile unde au lu­
at fiinţă unităţi noi, cum s în t;
Lonea, Petrila, Dărăneşti, Lu­
peni, Uricani, Cimpa, Jieţ, Sur-
duc, Dilja, Băniţa, Bata etc.,
pentru a ne edifica asupra aces­
tui lucru. In toamna aceasta
vor funcţiona alte două uni­
tăţi şcolare noi la Valea de
Peşti şi Bolii.
Lucrările de amenajare a ce­
lor două noi unităţi şcolare
mai sus amintite sînt pe sfirşite.
La Bolii conducerea întreprin­
derii miniere Băniţa, care a ce­
dat acest local în scopul înfiin­
ţării şcolii la cererea lucrători­
lor săi, a terminat de executat
lucrările de amenajare: văru-
ire şi-curăţenie. Râmine doar ca
secţia de învătămînt şi cultură
raională să dea mobilierul şi
materialul didactic necesar.
Şi la noua şcoală din Valea
de Peşti lucrările de amenajare sebit prezentarea de către colec­ tîni şi s-au făcut trei jgheaburi de ci ment pentru adăpatul vitelor.
Echipa Nazarini în întrecere
Am întîlnit zilele trecute pa­
tru oameni care prin munca lor
au ieşit din anonimat. Este vor­
ba de un tată şi trei feciori, toţi
instalatori de apă şi organizaţi
intr-o echipă de lucru pe şan­
tierul fabricii de materiale de
construcţii de la Cristur. Fac
parte din familia Nazarini şi
sînt cunoscuţi în toată Hune­
doara. ATîinife lor au instalai
conducte de apă în blocurile
oraşului muncitoresc şi în multe
alte construcţii social-culturale
din oraşui siderurgiştilor.
Toţi au învăţat meseria de in­
stalatori în familie. Ca maistru
a fost tatăl, Andrei. De la el
şi-au însuşit apoi meseria Duţu,
Harnold şi Mircea. Mezinul fa­
miliei Nazarini şi bine înţeles şi
al echipei de instalatori este
Mircea. E! a devenit de curînd
candidat de partid şi creşte a-
cum sub privirile atente ale ce­
lorlalţi membri ai echipei în
frunte cu şeful (tatăl) care sînt
Duminică 31 august 1958
Inglnerul GHEOR-
GHE CICIREANU,
din serviciul de te­
lecomunicaţii C.F.R.,
fruntaş în produc­
ţie. Răspunde cu
însufleţire la toate
chemările grupului
de alpiniştl, fiind
în acelaşi timp un
pătruns iubitor al munţilor, văilor şi
pădurilor.
CONSTANTIN
BALICA, şeful a- ' în acest an au fost selecţionaţi
genţiei de voiaj >'
C.F.R. din Petro-
şani, un conştiin- ! gătire sistematică a acestora.
cios salariat şi in-
cercat turist. Deşi
e cel mai vîrstnic
din grupul care a | | | | | | | | | | | | g l
străbătut Carpaţii, ; partid, manifestă pasivitate.
s-a dovedit a fi ini- **88888
Pilda oferită de inimoşii
ceferişti din Petroşani, care
şi-au respectat angajamentul
şi extrem de accidentat şi
de a fi prezenţi la manifesta­
ţia din 23 August, să ser­
vească drept exemplu de ur­
mat şi de alţi. sportivi.
sînt pe terminate, astfel că ni­
mic nu va împiedica copiii să
înceapă fără intirziere noul an
şcolar.
M. FLORICA
Seară de programe artistice
Amurgul a căzut. Spre asfin­
ţit ceru-i aprins şi-n lumina de
purpuri a serii, norii par nespus
de limpezi. încet, încet umbrele
se arată tot mai mult.
Această minunată seară de
august favorizează şi mai mult
succesul serbării ce abia a în­
ceput. Este vorba de programul
artistic dat de echipele artistice
ale Geoagiului, sanatoriului
T.B.C. şi Gelmar în cadrul ce­
lui de-al IIMea festival al tine­
retului din regiunea noastră.
Cortina s-a deschis şi iată că
pe scenă îşi fac apariţia tineri
jucători înfocaţi care interpretea-'
ză „Haţegana“, „Ţarina“, „Joc
marinăresc“ şi multe altele.
In continuarea programului,
au urmat apoi cîntece pline de
voie bună, poezii, monoloage,
suite de c.întece populare romî-
neşti etc. A plăcut in mod deo­
comunişti. Sînt angajaţii Trus­
tului 4 construcţii.
Pe toţi patru !-am găsit zilele
trecute în plină acţiune pentru
terminarea instalaţiilor de apă
de la fabrica de materiale de
construcţii. Toate operaţiunile de
instalaţie erau dirijate de către
maistrul eciiipei. Ceilalţi trei
membri ai echipei, stăpîni pe me­
serie, executau cu multă dibă­
cie toate indicaţiile tatălui, stră-
dumdu-se fiecare să termine cit
mai grabnic lucrarea încredin­
ţată. S-au chemat chiar şi la
întrecere între ei. In prezent tit­
lul dc fruntaş al echipei îl de­
ţine Harnold.
Atunci cînd în echipă se ivesc
unele abateri de la regulile ge­
nerale de conduită în muncă,
membrii familiei Nazarini ştiu
să le pună la punct fie pe loc,
fie în cadrul organizaţiei de ba­
ză de partid din care fac parte.
Aici, ca adevăraţi comunişti, îşi
arată lipsurile v.nul altuia şi iau
învâfăntînfniui de partid
In toate cele
In oraşul 20 organizaţii de
Lupens bază din oraşul
Lupeni se iac
intense pregătiri în vederea des­
chiderii noului an şcolar în
sistemul învătămîntului de par­
tid.
Sub îndrumarea atentă a co­
mitetului orăşenesc de partid,
în toate organizaţiile de bază
din întreprinderile şi instituţiile
oraşului s-a terminat cu recru­
tarea cursanţilor şi s-au stabilit
formele de învătămînt care vor
funcţiona în anul şcolar 1958—
1959.
Merită subliniat şi faptul că
din timp şi cei 46 propagan­
dişti. şi s-au luat măsuri de pre­
Aşa, spre exemplu, 5 dintre pro­
pagandişti au urmat cursurile
de instruire organizate la Deva
de către Comitetul regional
pregătirea la Cabinetul de par­ intat, pînă acum nu s-a luat nici
tid Petroşani unde pînă în ziua
de 28 august s-au predat două
lecţii şi s-a făcut seminarizarea
acestora.
; Pentru a asi-
La In stitu tu l gura o bună
d e m in e desfăşurare în-
P e f r o ş a n i vătămîntuiui de
------------------1 partid, organi­
zaţia de bază
P.M.R. de la Institutul de mi­ pregătirii noului an şcolar în
ne din Petroşani (secretar Ioan învăţămîntul de partid, nu s-a
Biaga) a luat din timp cele mai făcut nimiG.
potrivite măsuri.
Pe baza liberului consimţă-
mînt şi a cunoştinţelor politico-
ideologice, toţi membrii de par­
tid, candidaţii şi tovarăşii din
activul fără de partid au fost
tivul sanatoriului T.B.C. a pie­
sei „Noapte albă“.
Reuşita acestui program se
daforeşte atît artiştilor amatori
cit şi directoarei de cămin, Ana
Borza, învăţătorilor E. Prică,
Simion Oancea, Elena Mi-huţ şi
altora.
Programul s-a desfăşurat sub
acompaniamentul tarafului.
CAMIL BACRAU
corespondent
Acfiuni gospodăreşti
In acest an, Sfatul popular al comunei Draşov, din raionul Sebeş, a
acordat o grijă deosebită bunei gospodăriri şi înfrumuseţări a comunei.
Pentru aceasta au fost executate o serie de lucrări gospodăreşti. De pildă,
Ia propunerea cetăţenilor s-a construit în păşunea comunală un drum lung
de 400 m. L*a amenajarea acestui dr uni au fost transportaţi prin muncă
voluntară cea. 3.000 m.c. pămînt. Totodată au fost împlelruite drumuri
pentru care s-au transportat şi împrăştiat 240 m.c. pietriş.
Din contribuţia voluntară, în acest an s-a extins reţeaua de electri­
ficare în comună cu încă 2,5 km. De asemenea, s-au reparat două fîn-
măsuri pentru bunul mers al
producţiei. De pilea, într-una
din zile Duţu a racordat din
neatenţie o conductă de apă în
mod greşit. Ceilalţi membri ai
echipei au observat acest lucru
şi au ştiut să-I „spele” aşa cum
trebuie. De atunci Duţu este
foarte atent la lucrări şi aspiră
chiar la titlul de fruntaş.
In ziua cînd au terminat in­
stalaţiile propriu-zise şi trebuia
să se iacă proba, în bazin nu
se găsea apă. Acest lucru a a-
dus pentru scurt timp nemulţu­
miri echipei Nazarini. Dar, şeful
echipei a intervenit şi în scurt
timp jeturile de apă au pornit
în toată fabrica prin conductele
instalate cu atîta pricepere de
către echipa Nazarini. A fost un
moment emoţionant nu numai
pentru echipa de instalatori a
bătrînului Nazarini dar şi pen­
tru întregul colectiv ele munci­
tori de pe şantier.
I. MANEA
4 pagini 20 bani
încadraţi în una din formele de
învătămînt care vor funcţiona
în acest an.
In urma unui studiu amănun­
ţit s-a stabilit să funcţioneze în
acest an un curs seral anul II,
un cerc de studiere a Istoriei
P.M.R., un cerc de Economie
politică şi un cerc de filozofie.
Pentru toate aceste cercuri
şi cursuri au fost recrutaţi şi
stabiliţi propagandiştii care se
pregătesc în momentul de fată
în cadrul Cabinetului de partid
Petroşani.
La sfajia Există şi aici
o organizaţie de
C. F. R. bază de partid,
dar cum de fapt
Căian
e inactivă în multe domenii de
activitate, şi în direcţia ridicării
nivelului politic şi ideologic al
membrilor şi candidaţilor dc
Dovadă stau însăşi faptele.
o măsură pentru pregătirea des­
chiderii învătămîntului de partid.
Cu niciunul dintre membrii
de partid şi candidaţi nu s-a stat
de vorbă, nu au fost recrutaţi
şi încadraţi într-o formă oare­
care de învătămînt, nu s-a sta­
bilit cine vor fi propagandiştii,
etc. Gu alte cuvinte, în direcţia
Tov. Emil Lugojan, secretarul
organizaţiei de bază, deşi cu­
noaşte starea de fapt, stă pasiv
faţă de sarcinile ce-i revin, iar
ceilalţi tovarăşi din biroul or­
ganizaţiei de bază, respectiv
tov. Mihai Lemac şi Viorel
Beica se pare că s-au molipsit
şi ei de boala nepăsării.
Considerăm necesar ca orga­
nele de partid care au sarcină
să îndrume activitatea acestei
organizaţii de bază să ia măsu­
rile cuvenite în scopul activi­
zării ei, deoarece, după felul
cum ea munceşte în prezent, nu
poate să-şi îndeplinească aşa
cum se cuvine rolul de conducă­
tor politic în unitatea respectivă.
V. P. mingului de la Hunedoara pîn-
Strungarul Mihai Golcea de la Atelierele Centrale Gura
Barza, dă numai lucrări de bună calitate De aceea este mult
iubit şi stimat de tovarăşii săi.
IN FOTO : Candidatul de partid Mihai Golcea in timpul
lucrului.
Noul cămin pentru tinerii muncitori şi funcţionari de la Gura Barza
w w w i^ m m B vsrw w? w m
IN C O M U N A L A N C R A M —
numărul întovărăşiţilor creşte mereu
Comuna Lancrăm, din „Lăncrăjana“. Atunci ei dualii au strîns numai viduali. Acest lucru a de­
raionul Sebeş, este o co­ au comasat pămîntul şi 1.500-1.600 kg. grîu la terminat şi pe alte fa­
mună obişnuită, ca au început să-l lucreze hectar, iar la porumb, milii să intre în rîndul
multe altele din acest cu maşinile şi uneltele producţia întovărăşiţilor întovărăşiţilor. Acum, în
raion. Şi aci, înainte statului, aşa cum le in­ a fost mai mare cu pes­ întovărăşirea „Lăncră-
vreme ţăranii muncitori dicau şi agronomii. te 500 kg. decît a indi­ jana” sînt 124 de fami­
o duceau greu. Vremu­ După cum e şi firesc, vidualilor. lii cu 101 hectare teren
rile de mizerie şi de respectînd regulile agro­ Aşa a fost şi în anul arabil.
viaţă amară au apus tehnice, în urma lucrării acesta. Cu toate condiţi­ Producţiile mari rea­
însă în această comu­ pămîntului cu tractoare­ ile nefavorabile (ploi a- lizate de întovărăşiţi a:i
nă ca de altfel în toate le, producţiile obţinute bundente în primăvară dat mult de gîndit şi
comunele şi satele pa­ au fost mult superioare şi apoi vreme sece­ altor familii de ţărani
triei noastre, odată cu celor realizate de pe te­ toasă), ca urmare a e- muncitori care mai ezi­
eliberarea de sub jugul renurile învecinate ale xecutării arăturilor cu tau încă. Cu sprijinul
fascist. ţăranilor individuali ca­ tractorul şi a efectuării organelor de partid şi
In primăvara anului re şi-au lucrat pămîn­ lucrărilor de întreţinere de stat acestea şi-au în­
1956, ascultînd îndem­ tul de unul singur, cu la timp (s-au împrăş­ vins îndoiala, şi ca ur­
nul comuniştilor şi de­ plugul tras de animale. tiat şi îngrăşăminte chi­ mare, zilele trecute în
putaţilor, un grup mic Şi diferenţa este eviden­ mice), întovărăşiţii au comuna Lancrăm 9-a
de oameni (abia 21 fa­ tă. In anul trecut, de strîns în medie cîte inaugurat o nouă înto­
vărăşire agricolă cu 31
milii) şi-au unit o parte exemplu, întovărăşiţi! au 1.400 kg. grîu la hec­ familii de ţărani munci­
din pămînturile lor (20 recoltat cîte 2.200 kg. tar, ceea ce înseamnă tori şi 38,60 hectare,
hectare), constituind în­ grîu de pe fiecare hec­ cu peste 300 kg. mai căreia i s-a dat numele
tovărăşirea agricolă tar, în timp ce indivi­ mult decît ţăranii indi­ de „Dr. Petru Groza“.
BLUMSNGUL PRODUCE
Cină te apropii de hala blu- maşinile, unde îşi încleştează cum ai scoate un copil din ba-
za schelelor care acoperă fa­ braţele pe utilajul Încăpăţînat, ie. II ridică ceva mai sus şi in
ţada este un tablou care-ţi re­
ţine atenţia. Priveşti in sus, unde broboanele de transpiraţie hală se răspindeşte lumină ro-
unde zidarii par nişte copii şi
nu iţi vine să crezi că in do­ curg şiroaie pe feţele oameni- sie. Cînd macaraua Îl trans-
sul acestor ziduri, laminorul
a frămintat deja o cantitate de
oţel.
Ceva despre procesul lor, a vorbi despre acestea, ar portă spre basculator, pe sus,
tehnologic
însemna să denaturezi o rea- lingoul apare ca. un soare c.e
A vorbi despre un proces teh­
nologic unde omul se luptă cu litafe practică. La bluining nu apune — roşu. L-a aşezat. O
se poate vorbi despre aşa ceva. altă manivelă este trasă şi ro-
Aci, omul manevrează, după lele încep să gidile lingoul,
nevoie, orice maşină cu ajuto- iransportindu-l. încet, încet, ca
rul unui buton sau al unui me- o sanie, lingoul alunecă spre
canism ce nu solicită altceva cajă. Braţele liniate il prind
decît pricepere şi atenţie. Nici din două părţi şi-l conduc ca
un efort fizic. Aci, maşinile fac pe un musafir... a trecut de
tot ce omul vrea: ridică, trans- cajă... a revenit... şi tot aşa,
portă, taie, depozitează. Pe pînă cînd de la 2 metri, cit a-
scurt iată cum se petrec lucru- vea la început, ajunge la 26
rile : lingourile de 6 tone sînt metri. Şi, mai departe.:,
aduse in hală cu vagonul, de e . .
unde o macara ,,Tigler’’ le ia ^ fn â Ş În Île , ŞÎ O a m en fî
le introduce^ în^ cuptoare a- ]ntr-o discuţie cu tehnologul
dinei, unde se încălzesc cu gaz ^ aj hlumingului ¦am aflat
metan. Cină lingoul s-a incăl- C(% probele făcute la cald atît
zit pînă la o temperatură de pfâ.fn mecanice cit si electrice
1.150—1.200 grade, e scos din coreSpUncf
cuptor tot cu macaraua şi a- _ De spunea dlnsul,
dus la linia de laminare. Aci, e normal să fie asa deoarece
cu ajutorul unui basculator, ioate agregatele, care au fost
lingoul este aşezat orizontal aduse din Uniunea Sovietică,
pe role, care îl duc spre caja au fost bine instalate. Nu mai
de laminare. După laminare, spun, că şi cei II oameni care
lingoul este tăiat cu o foarfecă au fost să se specializeze in
mecanică in anumite dlmensi- U.R.S.S. cunosc bine toate ma­
uni şi apoi răcit. şinile. Ei au fost repartizaţi, a- )
\
(Un bulgăre incandescent poi, la locurile de muncă prin-
cipale. Aşa sînt Ioan Munteanu
a plecat Ia plimbare de la cuptoare, Samoilă Sem-
Din cabina. de la postul 11, ciuc, cuptorar şef, Vasile Ză-
de unde se manevrează caja, vălaş, de la linie, şi alţii.
doar ciriitul de-abia percepti­ In timp ce făceam calea în­
¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ »¦ ¦ «¦ o* bil al manivelelor se . putea toarsă, aceeaşi atmosferă de
auzi. La un moment dat, Va­ mare atenţie, in care am gă­
sile Zăvălaş apasă pe un bu­
ton... La cuptoare se aude un sit pe laminatori, plutea dea­
claxon. Gura cuptorului se des- supra întregii hale.
chide, lăsind să evadeze un bu- ...Un alt lingou a fost scos
j chel de flăcări. Braţul macara- din cuptor... el va urma aceeaşi
\ lei se afundă in cuptor inşfa- cale.
} că un lingou şi-l scoate, aşa E- USCAR